2,938 matches
-
ca informatoare. La început îi vorbiseră foarte politicos, apoi începuseră să invoce datoria fiecărui intelectual de a-și sluji patria în toate modurile posibile, iar în final o amenințaseră că nu o vor lăsa să-și susțină teza de aspirantură. Muza nu poate să le povestească decât părinților ei, într-o scrisoare, că urmează să dea un răspuns solicitării. Soljenițîn nu putea renunța la introducerea în roman a imaginii Rusiei celei adevărate, în care nu au pătruns "metastazele" regimului, deja împânzit
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
-i adune pe oamenii de știință și artă în jurul unei biblioteci și a unor colecții științifice (idee preluată de la Aristotel, profesorul lui Alexandru Macedon). Astfel a apărut inima culturală a Alexandriei, biblioteca. Muzeul era condus de către un mare slujitor al muzelor și un fel de președinte, care avea însărcinări administrative, dar cea mai importantă funcție o avea bibliotecarul. În listele de bibliotecari care ni s-au păstrat figurează nume importante: Eratostene, matematician și geograf, Aristach din Samotrace, Aristofan din Bizanț. Demetrius
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
editoarea "agendelor", a identificat "obiectul" acestui amor târziu în persoana Ioanei Postelnicu ("Popea", în caietele criticului), ce i-ar fi slujit prozatorului drept model pentru mai multe personaje feminine din romanele sale. Acribioasa cercetătoare identifică elemente din profilul psihosomatic al "muzei" lovinesciene atât în Silvia, cât și în Mili (despre Popea aflăm, dintr-o notiță din 3 februarie 1939: "S-a sesizat că e Mili"). E. Lovinescu distribuie, așadar, trăsăturile unei persoane reale "în două personaje diferite, chiar din același roman
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
oricum mai "spontană" și mai "specifică", în deplin acord cu înclinațiile "temperamentului moldovenesc". Or, personalitatea poetului oscilează mereu între impulsul afirmării nestingherite (încurajat de șturlubatica Veronică) și tentația contrară, a negației și a inhibiției sexuale (Mite nu rămâne decât o "muză" și nimic mai mult), între acceptarea și refuzul realității (amorului). Bineînțeles, Lovinescu va înclina balanța în favoarea "Nemțoicuței", privilegiind imitația mistificatoare, refugiul obstinat în imaginație, în vis. Criticul împrumuta astfel lui Eminescu chiar profilul său psihic, obligându-l la un comportament
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
teme să nu fie disprețuită și nu ia în serios pasiunea in statu nascendi (care e, să fim bine înțeleși, o pasiune pur literară!), hotărându-se, pe viitor, să fie mai precaută și să se mulțumească doar cu rolul de muză. Ea nu poate pricepe că, sărutând-o, "inspiratul" poet o distribuise deja în acest "rol", ignorând-o, de fapt, ca femeie. Drept urmare, după episodul "lecturii îndrăgostite" Eminescu se simte profund tulburat, și nu din cauza farmecului irezistibil al cumnatei lui Maiorescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ei nu ne-a rămas nici un ecou" nici măcar din nuvela inspirată de întâlnirea cu omul de geniu (Das Lebensbild), nuvelă care prelucrează, într-o secvență cu rol de mise en abîme, chiar "subiectul" romanului lovinescian (Eminescu jucând, aici, rolul de "muză" inspiratoare)152. Veronica, în schimb, spre deosebire de vanitoasa Mite, nu pune mare preț pe literatura pe care o scrie. E mai naturală, de un farmec mai frust și de o mai mare receptivitate erotică. Aflând cu cine are de-a face
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în funcție de forma mai mult sau mai puțin prelucrată a poemelor "dedicate": lui Mite, care îl voia geniu, îi închină doar două texte în variantă definitivă! -, pe când Veronicăi, care va juca în viața poetului un rol mai complex decât cel de muză, nu ezită să-i arate și versuri mai puțin șlefuite, fără să se teamă că ar putea-o dezamăgi. Așadar, "Bălăuca" nu-și dorește să fie o "icoană", ca Mite, mulțumindu-se să întruchipeze în ochii poetului varianta cea mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Eminescu va ezita să o ceară de soție pe Veronica după moartea lui Micle, iar femeia se va arăta la rându-i interesată doar de obținerea pensiei de la minister, fără alte "iluzii". Așadar, pragmatica Veronică nu vrea să fie doar muză (ca Mite), și nici eroină de melodramă, asemeni femeii sinucigașe din "romanul" plăsmuit în visul poetului. Știind să-i citească în suflet de la bun început, "Bălăuca" încearcă mai întâi să-l facă gelos, ca pe orice bărbat, pentru a se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
climat sufletesc întâlnește Eminescu pe Mite femeie mai educată, pe lângă care poetul joacă rolul amantului tolerat, asemeni lui Werther. Dar nici Mite nu reușește să se conformeze pe deplin "idealului" (pervers-decadent) din mintea poetului. Oricum, optând doar pentru postura de "muză", fără alte pretenții, "nemțoicuța" a putut lăsa impresia unei femei superioare. Ca atare, Gabriela Omăt semnalează "preferința netă a lui Lovinescu pentru Mite ca prototip al femeii eminesciene", în defavoarea Veronicăi, "față de care criticul-romancier nutrea prejudecățile și chiar antipatia" perpetuată "pe
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
romanului Mite", în Reporter, an III, nr. 53, 10 ian. 1935. 76 Criticul "recompune figura sufletească a scriitorului", afirmă Lovinescu într-o cronică de tinerețe (publicată în Convorbiri literare, anul XLIV, nr. 6, august 1910). Vezi E. Lovinescu, "A zecea muză: critica", în Opere, vol. IV, ediție îngrijită de Maria Simionescu și Alexandru George, Editura Minerva, București, 1984, p. 302. 77 E. Lovinescu, "Știință și poezie", în Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926, p. 78
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
e! / Albastru ce crud! (L. Blaga); ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... (B. Șt. Delavrancea); Tu nu ești om, Lică, ci diavol! (I. Slavici) Invocația retorică este figura de stil utilizată în scop expresiv care constă în adresarea către o instanță tutelară (muza, o divinitate etc.), către o entitate abstractă personificată, către un personaj imaginar, ori real, dar absent. În literatura clasică (în epopee, imn, odă, psalm) este plasată chiar în enunțulincipit. În poezia modernă, poate apărea în orice secvență: Când deodată tu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vizează temele Logos și Cronos. În noul context semantic, incipitul fixează motivul schimbării. Aflat pe drumul simbolic al despărțirii de inocență, traversând râultimp ireversibil, poetul pierde inelul - simbol al formei perfecte, al valorii absolute, al nuntirii cu zânapoezie sau cu muza inspiratoare, cu „limba poeticească“, cu ficțiunea înaltă. Basmul însuși coboară în vale, în lume, „în stradă“ și devine oarecare poveste. Motivul singurătății devine simbol al condiției umane și, implicit, al existenței creatorului. Metafora cu valoare simbolică aduce în context o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
da naștere la capodopere, ci a văzut în aceste principii un set de instrumente care să canalizeze geniul. Cu alte cuvinte, regulile nu pot înlocui talentul: "Zadarnic vrea, prin versuri, semețul autor / S-ajungă sus, pe culmea Parnasului, ușor; / Al muzei suflu tainic din cer când n-a simțit, / Iar steaua-i din născare poet nu l-a menit."40 Desigur, există la nivelul Artei poetice o tonalitate autoritară, dar aceasta nu presupune, totuși, dogmatizarea oarbă de care a fost acuzat
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
altă coordonată generală a poemului lui Pope și anume respingerea mediocrității care este relaționată în ceea ce privește criticul și cu aspectul privitor la insuficiența cunoștințelor acumulate: "Învățătura puțină e un lucru grav / Soarbe până la fund, sau nu mai bea deloc din Izvorul muzelor"158 Dincolo de existența intuiției, unui critic i se mai cere empatie în sensul subsumării la intențiile creatorului precum și răbdarea și înțelepciunea de a cerceta opera în întregul ei pentru a surprinde înțelesul deplin al acesteia. Nu perfecțiunea părților trebuie căutată
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
după împrumuturi Malherbe la curte Villon în exil Bruneto Latini culege folclor... Sunt numiți și alți soliști iluștri, poeți celebri: Homer ("șeful clasei"), Vergiliu și Ovidiu, dar și Edgar Poe, Baudelaire și Rimbaud; "școlarul" crede însă ostentativ în propria-i muză, deși alteori, recules, cată spre Dante și Milton. Știindu-se creator deplin, "nu se grăbește", și nici nu-l sperie "câmpul minat al poeziei". Câte o izbucnire în maniera Esenin, prilej de refrene patetice, transcende în cânt; turbionarul de la Riazan
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
e pierdut. Într-un alt text (Viața fără Zalmoxe), se schițează un antidot: "Scrierea să fie o sângeroasă chirurgie între / sacru și profan / singurul poem care poate reface unitatea ființei". Apropierea de limbajul expresionistic, vizibilă dintru început, e constantă, deși muza lui George Vulturescu s-ar putea numi Bendis, Sabazis sau Cotyso, deși îl țin în loc figuri novo testamentare, Varlaam, Ioachim, Ioan, Timotei. Intelectualismul, datele livrești (în exces), aluziile la antici și moderni, acestea și altele devin însemnele unui mental cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se poate arăta; În păru-i blond și moale ca mătasa Grumazul alb și umerii cadra Prin hainele de tort subțire fin Se vede trupul ei cel alb deplin".42 Aproape cu aceleași cuvinte, apare și-n poezia Aveam o muză: "Era frumoasă Cum numa-n vis, o dată-n viața ta Poți ca să vezi icoana radioasă În strai de-argint al unui elf de nea. Păr blond deschis de aur și mătasă Grumazii albi și umeri coperea (...) Ochi mari albaștri-n
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zare Sufletul ei de lume este plîns, Am sfărîmat arfa-și a mea cîntare S-a înăsprit, s-a adîncit, s-a stins. O, de-aș orbi, de-aș amuți odată, Că-n lume nu văd lumea căutată." (Aveam o muză) A vrut să continue cursurile, dar tatăl său nu i-a dat bani, pentru că nu mai avea încredere în el. A făcut o cerere la minister, ca să-i acorde o bursă, pentru a urma clasa a II-a, la gimnaziul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
va fi supusă la mari modificări, în primul rînd, ca să nu mai apară pe hîrtie numele Casandrei. Rămîi nedumerit că Eminescu a căutat cu tot dinadinsul să țină ascuns numele Casandrei. Cînd, după moartea ei, a compus poezia Aveam o muză, pe care zice el "am îngropat-o în zare", referindu-se la frumusețea ei, a scris: "O dată-n viață muritorul vede În visul său un chip așa d-ales! Eu fericit c-amant al blondei Lede Nebun de amor, eu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
infinitului (Penrose, 1999), ar trebui să devină contingent prin care să testăm coincidențele dintre idei și fapte. În cazul acesta, reperul logic este chiar esența reperului, iar conceptualizarea predicției este presupoziție nerațională, o presupunere venită pe calea inspirației oferite de muze. Or, sistemul economic (de care ne vom ocupa în detaliu mai târziu) nu poate fi suspectat de tenebre metafizice, atâta timp cât el nu poate să evadeze din limitările utilităților concrete, a căror transcendentalitate nu are sens decât dacă scoatem omul din
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
eșec; excursie; falnic; fericire; frate; frică; fructe de pădure; frunte; frunză; frunziș; grătar; haiduci; haiducie; hoț; iarnă; iepuraș; îmbelșugat; înalt; întins; iubire; judecător; lin; liniștea; livadă; loc; lumină; luminat; lup; măreție; mic; minune; mioriță; mireasmă; mîncare; motiv; multe; mulțime; munte; muză; natură frumoasă; naturalețe; oxigen; pace; pasăre; pădure mică; pădure seculară; pădure verde; pădurea de acasă; păduri; pășune; pîine; plop; povești; poze; prieten; primăvara; priveliște; puritate; pușcă; respirație; rîu; sat; sălbatici; sălbătăciune; sălbăticie; singuratic; sobrietate; stejari; straniu; supranatural; Ștefan cel Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
meșter (11); talent (11); fantezie (10); om (10); frumoasă (9); inspirație (9); noutate (8); reușită (8); inteligență (7); idee (6); creator (5); divină (5); muncă (5); sculptură (5); artistică (4); compunere (4); creativ (4); credință (4); facere (4); lucrare (4); muză (4); nou (4); populară (4); bucurie (3); bună (3); carte (3); gîndire (3); haine (3); literară (3); lume (3); mare (3); minune (3); mîndrie (3); modă (3); muzică (3); pămînt (3); plăcere (3); produs (3); realizare (3); sclipire (3); bunătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fraze; frumusețe; gingășie; gîndire; hîtru; idiot; Iftimie; inel; inimă; inteligență; interes; interesant; interpret; invenție; iubire; iubit; început; îndrăgit; înnăscut; învățător; lectură; leneș; liceu; lirism; litere; ludic; magician; mama; mare; masă; Mădălin; meditație; melancolic; melodios; memorie; mincinos; minte; minunat; moarte; mort; muză; națioal; nedreptate; nemuritor; nimic; nostalgie; nou; om de creație; om deștept; om important; opera; orator; pace; plictisitor; poem; poezii de mînă; poveste; preot; profesor; profunzime; prostime; recunoscut; relaxare; remarcabil; rima; rime; romanță; rus; salam; sărut; cel ce scrie poezii; scriere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iubire; a împărtăși; împărtăși; împărtăși cunoștințe; încearcă; încet; înseamnă; a însemna; însemnări; înșiră; a înșirui; înștiințare; înțelege; înțelept; a învăța; la școală; a lăsa amprenta; lecție; limbă; manuscris; marca; mănîncă; medita; mișcare; mîine; mîna; mîzgîli; modern; moștenire; motivează; muncește; muta; muză; necesitate; neplăcere; noaptea; notare; notat; nu; oboseală; oră; ore; ortografie; Oscar; pasiune; patrie; penița; peniță; picta; pictează; plăcere; plictisitor; nu poate; poemul; povestește; pricepere; prieten; privată; proces; procesa; profesor; proscris; rapid; rău; reda; a redacta; redă; relaxare; a reprezenta; rescrie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
e! / Albastru ce crud! (L. Blaga); ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... (B. Șt. Delavrancea); Tu nu ești om, Lică, ci diavol! (I. Slavici) Invocația retorică este figura de stil utilizată în scop expresiv care constă în adresarea către o instanță tutelară (muza, o divinitate etc.), către o entitate abstractă personificată, către un personaj imaginar, ori real, dar absent. În literatura clasică (în epopee, imn, odă, psalm) este plasată chiar în enunțulincipit. În poezia modernă, poate apărea în orice secvență: Când deodată tu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]