2,210 matches
-
am miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat în țara noastră un sat lângă Baia, anume Buciumeni (...). Iar hotarul acestui sat începând (...) până la pârâul ce merge la Radeșani, lângă Stăniga”". Acest uric se află în prezent la Complexul Muzeal Bucovina din Suceava. După tradiție, numele satului provine de la faptul că de aici se transmiteau semnale cu buciumul pentru a fi auzite la Baia, care pe atunci era reședință domnească. La 29 iulie 1428, Alexandru cel Bun a întărit lui
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
liniare, Precucuteni III, Cucuteni B1 și B2), perioadei de tranziție la epoca bronzului (cultura Komarov și Noua), Hallstatt (cultura Gáva-Holihrady, aspectul cultural Grănicești), Latène getic și bastarnic, sec. II-IV p. Chr., sec. XIII-XV. Dr. Paraschiva Batariuc, fost arheolog în cadrul Complexului Muzeal Bucovina și originară din Mihoveni, a efectuat săpături arheologice acolo în perioada 1972-2009, descoperind 17 niveluri de locuire, din Epoca de piatră și până la sfârșitul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Așezarea medievală de la Mihoveni datează aproximativ din secolul al
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
des Champs-Elysées, cunoscut și ca (română:Marele Palat), este un sit istoric întins, o sală de expoziții și un complex muzeal localizat în Champs-Élysées în arondismentul 8 din Paris, Franța. Construcția palatului a început în 1897, fiind ca urmare a demolării a Palais de l'Industrie (Palatul Industriei), ca parte a lucrării de pregătire pentru Expoziția Universală din 190. În anul
Grand Palais () [Corola-website/Science/326648_a_327977]
-
în centrul Bucovinei, oferă variate posibilități de organizare de mici excursii de câteva ore, care pot fi chiar combinate în trasee de o zi. Câteva sugestii: Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastrul, Complexul muzeal Ciprian Porumbescu - Stupca, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Dragomirna, Atelierul și muzeul ouălor încondeiate Vama, Cimitirul Eroilor Vama, Cordul secular Slătioara, "Pietrele Doamnei" din Masivul Rarău, Salina Cacica, Ceramica neagră - Marginea, Herghelia și Rezervația naturală de la Lucina, Muzeul "Arta Lemnului" din municipiul
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
Tamasidava menționată de geograful alexandrin Claudios Ptolemaios, în lucrarea "Îndreptar geografic", scrisă în sec. II d.Hr. Statiunea a fost cercetată de arheologul Viorel Căpitanu și obiectele descoperite, multe cu valoare de unicat în cadrul civilizației geto-dace, se află la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău. La aproximativ 1 km spre E se afla necropola tumulară asociată centrului rezidențial. Alte vestigii aparținând epocii geto-dace au fost semnalate la Pâncești - "Vatra satului" și Soci. Din Pâncești provin și vestigii carpice și medievale. Prima atestare
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
gospodăriilor, urmând a se stabili în ce măsură personalul supraveghetor și-a îndeplinit atribuțiile. Muzeografii au declarat că incendiul a pornit de la un foc făcut lângă gardul dinspre Șoseaua Kiseleff. O supraveghetoare, Angelica Cotiga, susținea că a văzut focul izbucnind în afara complexului muzeal. Ea le-a alarmat pe celelate angajate ale muzeului, care au alertat pompierii. Ea a afirmat: Incendiul a izbucnit în jurul orei 15:30, în partea de nord a muzeului (pe latura din apropierea Casei Presei), unde se aflau case din Moldova
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
1993 primește o bursă de specializare pentru mangement cultural, etnologie urbană și ecomuzee, Liege și Treignes, Belgia. În 2001 urmează cursul Programe și Bugete oferit de Școala de Finanțe Publice în colaborare cu trezoreria Statelor Unite ale Americii, în 2003 cursul Managementul instituțiilor muzeale, Centrul pentru Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii. În anul 2000 obține doctoratul Magna cum Laudae, la Universitatea din București. Între 2013 -2015 a fost președintele secțiunii Evidența monumentelor Istorice din cadrul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, vicepreședinte al
Paulina Popoiu () [Corola-website/Science/324765_a_326094]
-
expoziții, cunoscute azi ca „Expozițiile Turnului David”, în care au fost expuse creații de artă plastică contemporană din Palestina mandatară. După cucerirea locului de către Israel în iunie 1967 a continuat această tendință și turnul lui David a devenit un centru muzeal, cultural și turistic.
Turnul lui David () [Corola-website/Science/326347_a_327676]
-
prăbușit, păstrându-se doar lunetele pe pereții de nord și sud. Încăperea e luminată prin mai multe deschideri ample, care aveau probabil ancadramente din piatră. Astăzi s-a păstrat unul singur, spre est. Turnul donjon a fost amenajat ca spațiu muzeal, colecțiile de artă populară și medievală, fiind expuse pe două nivele. Colecția muzeală cuprinde valoroase obiecte de artă, unele de o vechime apreciabilă, marea majoritate fiind donate de Zoe și Marius Porumb. Vizitatorii au ocazia să admire icoane pe sticlă
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
luminată prin mai multe deschideri ample, care aveau probabil ancadramente din piatră. Astăzi s-a păstrat unul singur, spre est. Turnul donjon a fost amenajat ca spațiu muzeal, colecțiile de artă populară și medievală, fiind expuse pe două nivele. Colecția muzeală cuprinde valoroase obiecte de artă, unele de o vechime apreciabilă, marea majoritate fiind donate de Zoe și Marius Porumb. Vizitatorii au ocazia să admire icoane pe sticlă și lemn, ceramică, mobilier și costume populare, covoare și textile, obiecte de cult
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
un planșeu de beton la trei încăperi. În anul 1983 clădirea a trecut în administrarea Primăriei orașului Hârlău, care a amenajat aici Muzeul de istorie și etnografie. La 22 mai 1990, prin Decizia Nr. 334 a Prefecturii județului Iași, edificiul muzeal din Hârlău a fost trecut în patrimoniul Complexului Național Muzeal Moldova Iași. Începând din 10 decembrie 1999 s-au executat lucrări de consolidare a clădirii, în scopul de a scoate demisolul și pivnița de sub cota de inundabilitate prin crearea unui
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
clădirea a trecut în administrarea Primăriei orașului Hârlău, care a amenajat aici Muzeul de istorie și etnografie. La 22 mai 1990, prin Decizia Nr. 334 a Prefecturii județului Iași, edificiul muzeal din Hârlău a fost trecut în patrimoniul Complexului Național Muzeal Moldova Iași. Începând din 10 decembrie 1999 s-au executat lucrări de consolidare a clădirii, în scopul de a scoate demisolul și pivnița de sub cota de inundabilitate prin crearea unui dren perimetral. Cu acel prilej s-au scos la iveală
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
o creație artistică. Graceland s-a extins de la cei cumpărați la început de Presley până la astăzi. Managerii complexului au anunțat un proiect major de renovare care va include un centru pentru vizitatori, un hotel de 500 de camere și expoziții muzeale moderne. Actualul centru de vizitatori, magazinele de suveniruri, Heartbreak Hotel cel cu 128 de camere și muzeele vor fi demolate și înlocuite cu noi clădiri. Lucrările vor dura aproximativ 3 ani. După ce Presley și-a început careiera, a cumpărat o
Graceland () [Corola-website/Science/322177_a_323506]
-
nimic până pe la sfârșitul lui 1896. Arthur a colecționat obiecte etnografice, schelete de mamifere, moluște (inclusiv o moluscă numită mai târziu "Neptunea sachsenheimi"). După ce s-a întors din expediție, a scris publicația "Din Transilvania în Spitzbergen" (se află la Complexul Muzeal Național "Astra"). Arthur a donat Societății Ardelene pentru Științele Naturii o colecție de peste 100 de obiecte etnografice adunate din diverse părți ale lumii. Aceasta a fost una din colecțiile inițiale ale Muzeului de etnografie unversală "Franz Binder" deschis în 1933
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
Ardelene pentru Științele Naturii o colecție de peste 100 de obiecte etnografice adunate din diverse părți ale lumii. Aceasta a fost una din colecțiile inițiale ale Muzeului de etnografie unversală "Franz Binder" deschis în 1933 la Sibiu, parte a Complexului Național Muzeal „ASTRA”. Edith Jeanette Soterius von Sachsenheim s-a născut pe 26 decembrie 1887, în Marienburg (astăzi Feldioara). După ce a terminat un curs de doi ani la Colegiul de Artă din Sibiu (1903 - 1904), tatăl ei a adus-o să stea
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
(Măldărescu), ridicată în perioada 1812-1827, se află, împreună cu Cula Greceanu și Casa Memorială I.G.Duca, în „Complexul Muzeal Măldărești”, din localitatea Măldărești, Vâlcea. Construită de către Gheorghiță Măldărescu, a fost cumpărată în anul 1910 și amenajată în stil tradițional românesc de către omul politic I.G.Duca. Cula este declarată monument istoric și înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea
Cula Duca () [Corola-website/Science/329675_a_331004]
-
de Istorie și Artă, denumită inspirat Galeria de Artă Ioan Sima. La deschiderea, în 1981, a galeriei, muzeul din Zalău deținea, deja, un important număr de piese de pictură și sculptură, primite sau achiziționate în timp. Punctul forte al patrimoniului muzeal se conturează, însă, fără nici o îndoială, în 1981, odată cu donația maestrului Ioan Sima, care oferă galeriei un număr de 162 de lucrări de pictură și grafică. Ulterior, pictorul mai donează, 1983, încă 40 de lucrări, supradimensionând, astfel, ceea ce a fost
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
ortodoxe. Picturile au fost executate de călugări-zugravi de la Schitul Durău. Muzeul adăpostit de biserica de lemn a fost înființat în anul 1950, inițial ca muzeu comunal, având specificele etnografic, de artă religioasă și istorie locală. O parte importantă a colecției muzeale este expusă în pronaosul bisericii, unde odinioară se țineau cursurile primei școli din Broșteni. Aici se găsesc obiecte funerare (prapuri) de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, icoane bizantine (inclusiv icoane împărătești), un clopot german
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
afirma că intenționa să elaboreze un proiect de reabilitare a Palatului Cnejilor pentru care spera să obțină finanțări nerambursabile. Proiectul de restaurare cu finanțare europeană a fost estimat la un cost de 2,5 milioane euro, potrivit specialiștilor de la Complexul Muzeal Neamț. Primarul afirma în 2010 că fiecare guvern i-a promis sprijin pentru accesarea de fonduri pentru reabilitarea acestui monument istoric, dar fără niciun rezultat. Terenul pe care se află tuinele a fost întabulat pe numele Primăriei. O inscripție aflată
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
anul 1644. Celebrul pictor transilvănean Carl Dorschlag a pictat actualul altar în anul 1868. Vechiul altar triptic se află la Muzeul Țării Făgărașuluidin anul 1951 și a fost restaurat în perioada 2004 - 2006 de către Laboratorul zonal de restaurare al Complexului muzeal ASTRA. Încercarea de datare a vechiului altar, a fost făcută de către istoricul sas Viktor Roth în lucrarea sa din anul 1916, "Siebengürgische Altar" editată la Strassburg. Astfel, el consideră că altarul a fost pictat în anul 1655 în același atelier
Biserica fortificată din Cincșor () [Corola-website/Science/327580_a_328909]
-
ajuns la Colți, face un film documentar despre recoltarea și tehnologiile de prelucrare a chihlimbarului din acestă zonă. În 1979 "Muzeul Județean Buzău" începe achiziționarea din comuna Colți a unor obiecte de chihlimbar și etnografice - reunite sub numele de "Colecția muzeală Colți", astfel că la 14 iunie 1980 deschide o expoziție cu peste 270 de piese brute și prelucrate, dintre care cea mai mare are 3,45 kg.. La "Colți" au fost duse într-o casă intitulată "„Muzeul Chihlimbarului”" - construită în
Chihlimbarul de Buzău () [Corola-website/Science/327733_a_329062]
-
este principala instituție muzeală din județul Buzău. Aceasta funcționează actual în clădirea fostului liceu normal de fete construită în anul 1920 (inclusă sub denumirea de "", pe Lista monumentelor istorice din județul Buzău cu codul de . Structura sa cuprinde 3 departamente (Arheologie, Istorie-Memorialistică, Artă plastică
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
și altele situate în satele Colți, Măgura, Pârscov.. Sub egida instituției s-au publicat o serie de cărți („Biblioteca Mousaios”), 2 buletine științifice anuale („Mousaios” și „Analele Buzăului”), cataloage și monografii, rod al activitatății științifice de cercetare dusă în cadrul instituției muzeale. Bazele sale au fost puse de către Basil Iorgulescu și dezvoltarea colecțiilor a determinat mai multe etape de extindere. Actualul sediu este al treilea. Sediul muzeului este situat pe bulevardul Nicolae Bălcescu numărul 50 din municipiului Buzău în apropierea intrării principale
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
muzeul a preluat administrarea și a grupului statuar "Fântâna lui Mihai Viteazul" de la Ciuta, a monumentului "1907" de la Mărăcineni și a "Rezervației de sculptură țărănească în piatră „Fântâna Rece”" din comuna Tisău. În incinta muzeului funcționează "Teatrul „George Ciprian”". Patrimoniul muzeal conține artefacte din Epoca Pietrei (neo-eneolitic), Epoca Bronzului (Cultura Monteoru), Epoca Fierului și Mileniul I, perioada evului mediu și în epoca premodernă. Există aici și o replică a Tezaurului de la Pietroasele. Departamentul are un sector ce conține exponate din Epoca
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
sub forma unor colecții de "Artă contemporană decorativă": "„Brăduț Covaliu”", "„Bucur și Margareta Chiriac”", "„Luiza Asavetei”", "„Margareta Sterian”"). În 1979 "Muzeul Județean Buzău" începe achiziționarea din comuna Colți a unor obiecte de chihlimbar și etnografice - reunite sub numele de "Colecția muzeală Colți" (actual "Colecția de chihlimbar Colți"), astfel că la 14 iunie 1980 deschide o expoziție cu peste 270 de piese brute și prelucrate, dintre care cea mai mare are 3,45 kg. La "Colți" au fost duse într-o casă
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]