1,358,563 matches
-
minții și spiritului românesc. Că orice act și că orice inițiativă de a construi ceva bun, vedem deopotrivă cum se Înalță actul de sabotare în formă directă sau mai perversa. Privesc astfel cu amărăciune cum ministrul Culturii și directorul Teatrului Național, încălcând legalitatea unui contract între două instituții, apelează, în mod comunist, la abuzul de putere, dorind să ia sală Rapsodia pentru necesitățile Teatrului Național, care intră în reparații. Nu am fost anunțat, ori chemat la negociere în calitatea mea de
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
în formă directă sau mai perversa. Privesc astfel cu amărăciune cum ministrul Culturii și directorul Teatrului Național, încălcând legalitatea unui contract între două instituții, apelează, în mod comunist, la abuzul de putere, dorind să ia sală Rapsodia pentru necesitățile Teatrului Național, care intră în reparații. Nu am fost anunțat, ori chemat la negociere în calitatea mea de locatar al Rapsodiei. Aș fi fost primul care ar fi pus la dispoziție sală pentru a o împărți cu colegii de la Național, si asta
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
el. Noblețea și frumusețea să pură, sufletească, țin mai ales de faptul că este nutrit din seva marilor tradiții culturale. În tot ce spune și face Dan Puric, simți vibrând dragostea pentru poporul său. Profund înrădăcinat în istoria și cultură națională, el are o măreție clasică, și mă gândesc la asemănarea cu Eminescu, se dezvoltă într-o libertate suverană. Simt la el un suflu epic al unui Tolstoi, complexitatea febrila a lui Dostoievski, dar și un optimism superb, care se întemeiază
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
În Africa de Nord este încă folosit așa numitul luth andaluz, cu numai patru coarde duble, taste pe limbă și un acordaj diferit. De altfel, chestiunea acordajului a suscitat nenumărate controverse, fiind mai mult sau mai puțin o problemă asociată școlilor muzicale naționale. Din Spania musulmană, luth-ul oriental a ajuns ușor în Europa în sec. XIV, evoluând ulterior conform cerințelor muzicale europene de tip polifonic și armonic. Se ajunge în acest fel la luth-ul de tip renascentist, apogeul fiind însă atins
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Dimitrie Cuclin însă, a fost un om „prudent”, făcându-și copii de pe toate aceste documente, lăsându-le urmașilor (familiei, discipolilor, prietenilor), în speranța că va veni timpul să fie publicate. Un grupaj de patru memorii, adresate Președintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale, Ion Gheorghe Maurer, Ministrului Învățământului și Culturii, Prim Secretarului Partidului Muncitoresc Român și Președintelui Consiliului de Miniștri Chivu Stoica, alcătuiesc un moment de luptă deschisă pentru valorificarea prin concerte și montări de spectacole lirice a moștenirii sale creatoare. Există în
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Textul dactilografiat al Referatului poartă semnătura autografă a lui Dimitrie Cuclin. Un alt grupaj de documente (Certificat de funcții didactice la Conservator între 1918 - 1922; Memoriu de gradații didactice în învățământul superior între 1907 - 1930; Cerere dactilografită către Ministerul Educației Naționale din 1945/46 pentru obținerea gradațiilor la pensie; Notă de lucrări pe anii 1904 - 1946, cuprinzând creația muzicală, literară, traducerile poetice și filosofice etc., manuscris autograf datat „25 Octombrie 1946. București”) atestă - prin date revelatoare - activitatea uriașă a acestui muzician
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
nostru. Urmează, tovarășe Președinte, copie depe petiția - întîmpinare către Ministerul Învățămîntului și Culturii, de care am și vorbit mai sus. C O P I E DOMNULE MINISTRU, Cu privire la gradațiile speciale ce mi-au fost recunoscute de Onor. Minister al Educației Naționale, am onoare a veni cu următoarele precizări și completări: După terminarea studiilor la Conservatorul din București, și scrisesem, între altele: prima sonată în mi minor, pentru vioară și pian (1906), uvertura Nitokris, pentru orchestră (1907), am plecat la Paris unde
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de Pensiuni; Dela 1 Octombrie 1921 - la 31 Decembrie 1922, cu salariul de lei 1600, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; S’a eliberat în urma cererii nr. 3282 din 11 Aprilie 1945, spre a-i servi la Ministerul Educației Naționale. DIRECTOR PRIM SECRETAR
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
că răspântia ce desparte rafinamentul stilistic de vulgaritate nu a fost niciodată mai fragilă. Rămâne opțiunea autorului să aleagă calea. Și a cititorului să o accepte. Clara Cășuneanu a fost olimpică la limba și literatura română, obținând premii la faza națională și la cea internațională. În prezent este studentă la Facultatea de Drept, Universitatea din București.
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
una de Întâmplări ale sufletului unui boier contemporan. Poet, zice chiar poetul, nu doar de ocazie. Cele mai frumoase 101 poezii. Toate, una și una. Sabinne Marie Țăranu a fost olimpică la limba și literatura română, obținând premii la faza națională și cea internațională. În prezent este studentă la UMF Iași.
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
Operă În patru acte. Muzica de Giuseppe Verdi. Libretul de Antonio Ghislanzoni. La Opera Națională din Iași, partenera „Serilor FILIT” Dramă, conflict, iubire, suferință, război, tradiție, artă, culoare, bogăție, triumf și moarte, Aida. Giuseppe Verdi surprinde În opera sa cele mai puternice sentimente umane, care ajung să mistuie personajele și În final să le pecetluiască
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
reușit, timp de trei ore, să transpună spectatorul În această lume de mult uitată sau chiar necunoscută de mulți dintre noi. Deși nu a fost perfectă, interpretarea a fost per total reușită, fiind un alt pas reușit În evoluția Operei Naționale din Iași. Regizorul András Kürthy a dorit să surprindă atât scenele monumentale din Egiptul antic ( prin decor și costume), cât și dramele psihologice trăite de Aida, Radames și, Într-o mai mică măsură, de Amneris. Verdi pune accent În primele
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
astfel Încât comportamentul și gesturile lor să se Întrepătrundă cu muzica și libretul pe care lau interpretat. Din punct de vedere vocal, mulți dintre soliștii din distribuție au strălucit, În special Valentin Marele În rolul lui Amonasro, Octavian Vlaicu de la Opera Națională Timișoara În rolul lui Ramfis și Liliana Mattei Ciucă de la Opera Națională Română Cluj-Napoca, care a interpretat-o pe Amneris. Aida este o operă care oferă ceva fiecărui spectator: un tablou al unei lumi guvernate de legi de nestrămutat, o
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
pe care lau interpretat. Din punct de vedere vocal, mulți dintre soliștii din distribuție au strălucit, În special Valentin Marele În rolul lui Amonasro, Octavian Vlaicu de la Opera Națională Timișoara În rolul lui Ramfis și Liliana Mattei Ciucă de la Opera Națională Română Cluj-Napoca, care a interpretat-o pe Amneris. Aida este o operă care oferă ceva fiecărui spectator: un tablou al unei lumi guvernate de legi de nestrămutat, o poveste de iubire tragică, drame ale personajelor, totul pe un fundal muzical
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
Muzica bisericească în România Dicționar cronologic, București, Editura Sagitarius, 2003, p. 178; footnote> și cel prin intermediul căruia vechiul cântec de lume Din sânul maicii mele..., pe versurile lui Grigore Alexandrescu, devine, cu textul peren al lui Andrei Mureșanu, actualul imn național, eveniment prezentat în detalii cu mai mulți ani în urmă<footnote Vasile, Vasile Vârstele imnului “Deșteaptă-te, române”; în: Studii și cercetări de istoria artei, seria Teatru, Muzică, Cinematografie, București, Editura Academiei Române, tom 43, 1995, pp. 25 - 52; footnote>. Din
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Cocorăscu, Muză Ghermani-Ciomac și al d-lor Radu Mihail, C. Silveștri și I. Filionescu, au fost manifestări splendide de mare artă clasică, romantică și modernă - cu compozitorii de frunte europeni, mai cu seamă în ce priveste sonata - și în parte națională deoarece în programe au fost înscrise Sonata populară românească de George Enescu însuși și Sonatina lui Paul Constantinescu.<footnote Ciomac, Emanoil, Pagini de cronică muzicală 1939-1958. Vol ÎI. Editură muzicală București 1980, p. 7. Articolul Anul Muzical 1938, apărut în
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
părerii noastre de totdeauna, fiindcă pe langă splendoarea ce o menține maestrul în interpretările sale unice, el aduce aproape la fiecare concert, pe lângă atâtea capodopere universale - și lucrări românești de savoare și seducție sigure. Astfel, scurtă, condensata în substanță ei națională și bine lucrata în forme tradiționale Sonatina de Paul Constantinescu a avut norocul meritat să fie, după o magistrală execuție, aplaudata prelung de un public cald și într-adevăr convins și cucerit. Nu e acesta un pas victorios înainte pentru
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
a UC din RSR, București 1967, p. 222. footnote>. Baletul a fost reluat în stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Române, Editura „Casă Radio”, București, 1999, p. 626. footnote>. Baletul a fost reluat în stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
a revendicat paternitatea asupra lui. În aceste condiții, Paul Constantinescu a retras această versiune. Timp de patru decenii s-a crezut că autorul a ars manuscrisul acestei prime versiuni. În anul 2004, cu prilejul unei expoziții omagiale organizate de Muzeul Național „George Enescu” prin directorul lui de atunci, pianista Ilinca Dumitrescu, prima versiune a acestui oratoriu a fost redata posterității. După data de 3 martie 1946, se pare ca Oratoriul Patimile Domnului a fost programat să fie cântat încă de două
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
licențiat în drept la București, a studiat Științele comerciale la Neuchâtel, Elveția. Cunoștea patru limbi. Expert financiar, a lucrat la diferite bănci din București, a fost director al unei societăți de automobile, a lucrat în Ministerul Finanțelor, la Casa Fondului Național al Aviației. A fost un apropiat al lui Enescu, însoțindu-l în calitate de secretar la New York și Buenos Aires. S-a stabilit un timp în Elveția, ocupându-se de „interesele materiale” ale Maesterului. S-a ocupat de vânzarea viorilor maestrului. footnote>: Neuilly
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de către orchestră, care cântă un fel de Alleluia, într-un tempo de înmormântare. Totuși Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române păstrează o înregistrare Electrecord din anii 50 cu o durată de de 27:30 a acestei lucrări, în interpretarea Orchestrei Naționale Radio cu Constantin Silveștri la pupitru. Urmează alte două puncte de intersecție importante a celor două traiectorii profesionale: Oratoriul Patimile Domnului dirijat de Silveștri la cea de-a doua și a treia reprezentație din anul 1946. Reamintim aici privirea comparativa
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
spectacolul lui Andrei Șerban la Opera Națională Română din Iași, partenera „Serilor FILIT” Spectacolul montat pentru prima oară În România de regizorul Andrei Șerban dezvoltă, prin intermediul unor decoruri somptuoase, al costumelor extravagante și al desfășurării, pe scenă, a unei uriașe forțe umane, una dintre marile teme ale
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
Efortul de a citi (și) altceva decât Ion și Moromeții. Sunt de admirat, nu contest, profesorii care ți-ar putea reda toate oftaturile eului liric din poeziile pentru bac, la urma urmei e calea către o notă maximă la examenele naționale. Cum să-i faci însă să citească literatura de azi, autorii cu care poate se ciocnesc în librării, „în carne și oase", cum le-ar spune elevilor la clasă. Pe termen scurt și în linii mari, un profesor de română
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
și adevărată grand opéra propune tot pe scena pariziană Mayerbeer: Africana (aprilie 1865) pentru ca doar două luni mai târziu, în iunie același 1865, Hans von Bulow dirijează la München premiera genialului poem închinat iubirii, Tristan și Isolda de Wagner. Școlile naționale încep să-și contureze personalitatea: la Praga, în 1866 are loc premiera Mireasa vândută de Smetana. În același an 1866, la Paris, pe scena de la Opéra Comique, Ambroise Thomas prezintă delicata partitură Mignon, în timp ce un an mai târziu, tot la
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]