2,620 matches
-
stâncă și la amplasamentul pe terasă, pridvorul putea fi realizat în continuarea edificiului. Între elementele asemănătoare cu cele ale arhitecturii de zid menționăm și bolta din altar care imită sfertul de sferă (concul) și, lucru esențial, trecerea ei spre bolta naosului prin arce etajate. Element îngenios în arhitectura stilului moldovenesc, dar nefiind necesare în cazul nostru, având doar un rol decorativ. La acest capitol de plastică decorativă trebuie să remarcăm faptul că biserica rupestră de la Japca se prezintă ca un monument
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
doar un rol decorativ. La acest capitol de plastică decorativă trebuie să remarcăm faptul că biserica rupestră de la Japca se prezintă ca un monument de stil popular, cu un stil ornamental foarte sobru. Alături de aceste trăsături, nișa din partea sudică a naosului relevă că la această biserică s-au făcut lucrări și pe la mijlocul secolului al XVII-lea, deoarece anume atunci concile laterale ale naosului erau înlocuite cu nișe scunde în interior, redate prin mici rezalite în exterior. În acest sens, elementul menționat
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
un monument de stil popular, cu un stil ornamental foarte sobru. Alături de aceste trăsături, nișa din partea sudică a naosului relevă că la această biserică s-au făcut lucrări și pe la mijlocul secolului al XVII-lea, deoarece anume atunci concile laterale ale naosului erau înlocuite cu nișe scunde în interior, redate prin mici rezalite în exterior. În acest sens, elementul menționat are o paralelă apropiată la biserica Sf. Dumitru din Orhei, construită de Vasile Lupu în anul 1639. La cele arătate până aici
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
în bisericile mănăstirești, până la apariția pridvorului, adică din perioada lui Alexandru cel Bun sau cea a lui Ștefan cel Mare, înainte de anul 1484. Pe la mijlocul secolului al XVII-lea biserica "Înălțarea Sf. Cruci" a suferit unele modificări în partea sudică a naosului, iar ușile, imanente unei biserici moldovenești la trecerea dintr-un compartiment în altul, au fost înlocuite prin arcade mai largi în secolul XIX, atunci când are loc unificarea compartimentală a spațiului interior.
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
absidele. Înălțimea pereților din afara e de 9 m, iar turla cu crucea are 20 m. Planul bisericii este treflat, având grosimea pereților de aproape un metru. Tinda se afla în partea sudica a bisericii. În interior pronaosul este despărțit de naos printr-un perete susținut de doi stâlpi puternici, având forma rotundă. Turla bisericii este susținută prin tehnologie moldoveneasca arcuri semicirculare suprapuse. Cele trei abside sunt ornamentate cu arcaturi, în care, după tradiția moldoveneasca veche, se pictau chipurile sfinților. Ușile și
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
în 1765, este între puținele monumente clădite din bârne de brad. Mai fin cioplite, datorită esenței lemnoase moi, acestea sunt îmbinate după aceleași tehnici: „coadă de rândunică" și „cheotoarea dreaptă". Sub aspect planimetric, ea se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise unitar unui perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași, și, de asemenea, cu pridvor pe latura de sud, unde se afla și ușa de intrare în biserică, într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
partea superioară. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale laterale fiind înălțați stâlpii de susținere ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după ultima restaurare, au fost lăsate doar două. Naosul și altarul au, în interior, deasupra pereților din lungimea monumentului, câte o boltă semicilindrică. Bârnele orizontale ce formează bolta navei sunt sprijinite pe una verticală din interiorul bisericii. Acoperișul are căpriorii fixați la sud pe cununa pridvorului, iar la nord
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
1992 a păstorit preotul Herdea Traian. între 1992 -2011 preotul Sîmpelean Dănuț, fiu al satului, din 2011-prezent pr. Văcariu Nicolae Marian. Pictură de pe bolti și de pe pereții laterali este foarte veche având o valoare artistică foarte mare. În anul 1862 naosul bisericii a fost mărit cu 3 metri și pronaosul cu 1 metru. Partea prelungită a bisericii a fost pictată în anul 1890 de către un pictor de la mănăstirea Nicula, pe nume Dionisie Iuga. În anul 1930 a fost restaurată, acoperită în
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
tehnică Blockbau, unde grinzile sunt îmbinate în cheotoare dreapta și în coadă de rândunica, pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari. Sub aspect planimetric distingem pronaosul, de 5,80/5 și naosul 9,30/5m, înscrise într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida decroșata a altarului cu pereții retrași și unghi în ax. Pe latura sudică a dreptunghiului pronaosului și naosului există un pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
aspect planimetric distingem pronaosul, de 5,80/5 și naosul 9,30/5m, înscrise într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida decroșata a altarului cu pereții retrași și unghi în ax. Pe latura sudică a dreptunghiului pronaosului și naosului există un pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi prinși jos în talpă prispei, iar sus în cunună, cu contrafișe. Pe această latura se află și ușa inițială de intrare în pronaos. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile laterale fiind înălțați
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
situate cam la nivelul coamei acoperișului. De aceea, coiful octogonal înscris în baza pătrată, flancat pe poala de patru turnulețe, de o deosebită distincție, pare mult mai înalt și mai svelt decât este el în realitate. În pereții Blockbau ai naosului se poate observa cum, la una din restaurările efectuate, probabil în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, naosul a fost prelungit cu 3,25 m, desigur cu scopul de a face față șporului natural al populației din Nadăș
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
de o deosebită distincție, pare mult mai înalt și mai svelt decât este el în realitate. În pereții Blockbau ai naosului se poate observa cum, la una din restaurările efectuate, probabil în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, naosul a fost prelungit cu 3,25 m, desigur cu scopul de a face față șporului natural al populației din Nadăș, care avea în 1891, de trei ori mai multe suflete decât cu un secol mai devreme. La intrarea în cimitir
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
de țară sau cu ajutorul uneia din cele două biserici românești, s-a format în mediile artistice clujene, unde artă baroca pătrunsese puternic încă de pe la începutul secolului al XVIII-lea. În satul Bica a realizat pictură murala a altarului și a naosului, la nouă ani dupa edificarea actualei biserici, lăsându-și semnătură în proscomidie: Pomeni gospodi Popa Toma și soțu dumisale Mărie: Mărie, Oana, Gavrilă, Ilie, Mărie, Onu, Mărie; 1774, noiemvrie 18 zile. Inscripția de deasupra ușilor împărătești este de aceeași mâna
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
Gavrilă, Ilie, Mărie, Onu, Mărie; 1774, noiemvrie 18 zile. Inscripția de deasupra ușilor împărătești este de aceeași mâna. În absida altarului astăzi pot fi deslușite urmele unei reprezentări ample a Sfintei Treimi și scenă Punerii în mormânt, la proscomidie. În naos, în registrul median, sus pe bolta, trei tablouri dintre cele mai bine păstrate, Cel Bătrân de Zile, Iisus Pantocrator și Duhul Sfânt, urmate în registrele descendente, spre nord și sud, de frize ale proorocilor, toate în medalioane egale, succesive, cu
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” a fost construită în partea de miazănoapte a satului. Construcția, ridicată pe o fundație de piatră, este de dimensiuni modeste (lungime 10,50m, lățime 4,90m). În plus se disting cele trei încăperi: pronaosul, naosul și altarul poligonal decroșat. Deasupra pronaosului se înalță turnul prismatic, încoronat cu un coif tronconic. În partea de sud se află ușa de acces, mărginită de usciori simpli, dar masivi. Ușa de intrare în naos prezintă un frumos ancadrament decorat
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
disting cele trei încăperi: pronaosul, naosul și altarul poligonal decroșat. Deasupra pronaosului se înalță turnul prismatic, încoronat cu un coif tronconic. În partea de sud se află ușa de acces, mărginită de usciori simpli, dar masivi. Ușa de intrare în naos prezintă un frumos ancadrament decorat cu motivul funiei, al crucii și al rozetei. În interior pronaosul este tăvănit, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Pictura murală s-a păstrat în condiții mulțumitoare. Scenele
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
tronconic. În partea de sud se află ușa de acces, mărginită de usciori simpli, dar masivi. Ușa de intrare în naos prezintă un frumos ancadrament decorat cu motivul funiei, al crucii și al rozetei. În interior pronaosul este tăvănit, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Pictura murală s-a păstrat în condiții mulțumitoare. Scenele au fost realizate la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Alexandru Popovici Zugravul (activ în jurul anului 1790). În absida altarului
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
frumoasă scară dintr-o singură bucată de lemn, pentru accesul în pod. Clopotul din turn are următoarea inscripție: „ANNO Domini 1794”. Starea de conservare. Șindrila a fost înlocuită în 2005, iar biserica a fost înălțată pe o bază de piatră. Naosul a suferit modificări în anii ´70, unele grinzi ale bolții fiind refăcute, dar se observă deja cum lemnul a început să fie atacat. La ferestre, lipsesc geamurile, sârma este roasă păstrându-se doar gratiile vechi.
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
construcție a unei noi biserici, ale cărei temelii au fost sfințite în 9 mai 2004 de episcopul vicar Vasile Someșanul. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” are un plan identic cu al majorității bisericilor de lemn din Podișul transilvano-someșan: pronaosul și naosul de formă rectangulară, iar absida altarului de formă poligonală, mai îngustă decât restul clădirii. Deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță, de forma unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului, încoronat cu un coif ascuțit. Intrarea
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
clădirii. Deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță, de forma unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului, încoronat cu un coif ascuțit. Intrarea în biserică se deschide în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este tăvănit, iar naosul și altarul au câte o boltă semicilindrică. Pereții interiori au fost acoperiți cu picturi în anul 1821 de zugravul Ioan Perșe, paroh al Elciului. Pictura se mai păstrează doar fragmentar. Patrimoniu: clopote de 30 de kg; 40 de kg. Icoane
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
1824 a fost adusă din Reteag biserica cu hramul „Sfântul Dumitru”, demolată în 1934. Aparținând de comuna Cășeiu, satul Gârboul Dejului păstrează o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, monument istoric. Pe una din grinzile de est ale naosului se găsește inscripția: „Această sfântă besearecă au fostă meste(r)u... Mihaiu” și „și la noi (t)ă dă să au fostă mest(eru) Nicoară”, reprezentând probabil numele primului constructor al edificiului și numele celui ce a refăcut biserica. Decorul
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
edificiului și numele celui ce a refăcut biserica. Decorul sculptat: Ancadramentul ușii de intrare în biserică este decorat cu motive incizate, precum romburi, pătrate, dinți de fierăstrău și frânghia răsucită. Aceleași motive se repetă și la ușa de acces în naos. Grinzile bolții au fost decorate cu motivul rozetei. Pictura: Pictura murală datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a fost realizată de un meșter din zonă, într-un stil de factură populară, naivă, cu o cromatică veselă. Picturile din
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
secolului al XVIII-lea și a fost realizată de un meșter din zonă, într-un stil de factură populară, naivă, cu o cromatică veselă. Picturile din pronaos s-au distrus complet, iar tavanul a fost înlocuit. Pe bolta semicilindrică a naosului apar scene din Ciclul Patimilor, cei patru evangheliști, prooroci și mucenici în medalion. Tot pe bolta naosului se disting scenele Vindecarea orbului și Duminica Tomii. Pe peretele de vest este reprezentată scena Jertfei lui Isaac, în rest pictura se păstrează
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
factură populară, naivă, cu o cromatică veselă. Picturile din pronaos s-au distrus complet, iar tavanul a fost înlocuit. Pe bolta semicilindrică a naosului apar scene din Ciclul Patimilor, cei patru evangheliști, prooroci și mucenici în medalion. Tot pe bolta naosului se disting scenele Vindecarea orbului și Duminica Tomii. Pe peretele de vest este reprezentată scena Jertfei lui Isaac, în rest pictura se păstrează încă în partea inferioară a pereților, reprezentând sfinți, înnegrită puternic pe boltă. Iconostasul și icoanele împărătești au
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
în secolul al XVIII-lea. Nu se păstrează ușile împărătești, iar partea de jos a iconostasului a fost decorată cu motive florale. Biserica păstrează două icoane de lemn de secol XVIII: Încoronarea Domnului și Deisis, flancând ușa de intrare în naos. Starea de conservare: Șindrila este foarte veche și trebuie înlocuită. În schimb, pereții și baza din piatră se prezintă încă bine. Ferestrele nu au geamuri. În interior, în pronaosul tăvănit, picturile s-au distrus. De o parte și de alta
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]