2,274 matches
-
harului dumnezeiesc, poți cu mare ușurință să intri în ssufletului celuilalt și să pătrunzi în inima celui ce vine la spovedanie. Folosul este nespus de mare. El va pleca din fața scaunului de spovedanie alt om, ușurat de patimile știute și neștiute.” Printre multe forme de rugăciune obișnuite în zilele noastre, rugăciunea lui Iisus, s-a bucurat de un larg interes. Fiind importantă și folositoare pentru noi, creștinii, voi stărui în încercarea de a-i desluși cât mai bine înțelesurile și utilitatea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
miluiește și-mi iartă mie nevrednicului toate câte am greșit ție astăzi ca un om, și nu numai ca un om, ci și mai rău decât dobitocul. Păcatele mele cele de voie și cele fără de voie, cele știute și cele neștiute, care sunt din tinerețe și din obiceiul cel rău și care sunt din voia cea slobodă și din lene; ori de m-am jurat cu numele Tău, ori de l-am hulit în gândul meu sau pe cineva am ocărât
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să fii pe drumuri, desțelenit ca să fii autentic. Homo viator. Dacă ți se reconfigurează rădăcinile, autenticitatea e în pericol. Acesta e mesajul cărții lui Kazantzakis, “Hristos răstignit a două oară” - Creștinismul și norma. Arta declanșează uneori în actor un potențial neștiut sau abia intuit. Un rol asumat poate răsturna existențe și lumi. Rolul lui Iisus asumat de Manolios pentru un obișnuit act teatral, este absorbit ființial, producând mutații ontologice. Restructurează o personalitate care apoi antrenează în reconstrucție altele - pe cele ale
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
huruitor al eului său gonflat. - Sertarele istoriei recente. O lume sprijinită pe consum indistinct, succese cu orice preț, aparență, egoisme zdrobitoare, pare o lume decadentă. Aceasta este doar partea fadă a lumii. Partea irigată subzistă într-un registru discret, aproape neștiut. Istoria recentă în general, și a României în particular, are sertare care conservă și alt tip de om decât omul recent. Paradoxul, deși pare un ieftin oximoron, este că tocmai istoria recentă descoperă un om opus celui recent întrucât tocmai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
este un scriitor român de succes și poate fi ușor confundat cu un scriitor comercial, care deține o rețetă și după ea fabrică lumi. Lumile pe care le construiește Dan Lungu nu sunt universuri fabuloase, nu cotrobăie nici prin măruntaiele neștiute ale inconștientului unor oameni excepționali, nici nu promite cititorului utopii refugiu. Sunt doar radiografii ale unei lumi de undeva din sud-estul Europei care a cunoscut în 89 o nesperată cotitură. Sunt ecrane care redau cam ca instrumentarul pentru screening al
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nu promite cititorului utopii refugiu. Sunt doar radiografii ale unei lumi de undeva din sud-estul Europei care a cunoscut în 89 o nesperată cotitură. Sunt ecrane care redau cam ca instrumentarul pentru screening al diagnosticianului, ceea ce se întâmplă prin măruntaiele neștiute ale realității banale. Societatea este consultată de scriitor ca de un doctor. Sunt o babă comunistă surprinde cazna unei femei de a se rupe de nostalgia tinereții care s-a întâmplat să fie în comunismul ceaușist. Se străduiește din răsputeri
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de român îndrăgostit de Timișoara lui și spăimântat de Bucureștiul capitală a patriei sale cu â din i cu â din a? În fața lentilelor unui scriitor se insinuează uneori silueta vagă a viitorului. Scriitorul are antene prin care captează undele neștiute ale vremii ce va să vină. E în 2001-2002, când economia americană funcționează. Munca americanilor este înspăimântătoare pentru esteuropeanul care o îndură cinsprezece ore pe zi. (Și, ce, avea să pareze un comentator, munca unui român care stă cinsprezece ore
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
spiritului sunt organice, placentare am putea spune: dacă acest hermeneut al secolului al XX demonstra - prin minuțioase examene comparative - permanența tiparelor simbolice de-a lungul vremurilor și civilizațiilor, literatura pe care o scria în paralel confirmă, la rândul său, prezența neștiută, surprinzătoarea a sacrului în existența cotidiană"46. Chiar și un critic rezervat ca Nicolae Manolescu, în a vedea vreo posibilitate ca studiile științifice ale lui Eliade să fie o sursă de inspirație pentru scriitor, sau ca prozele fantastice să trebuiască
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
59. Matei Călinescu descifrează în irecognoscibilitate, camuflare și uitare - precum și în opusele lor: recunoaștere, revelare și amintire - "cheile pentru a pătrunde și a te orienta în tumultoasa lume narativă a nuvelelor lui Eliade"60, Sorin Alexandrescu găsește fantasticul în "prezența neștiuta a Sacrului camuflată în Profan, fantastică pentru că rațiunea noastră, aparținând ea însăși Profanului, n-o mai poate integra firesc unui Cosmos Total, ci o refuză, adică o proiectează în lumea de dincolo"61. Gheorghe Glodeanu formulează "repercusiunile semnificative" ale "originalei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ghicitorului de a se feri de două fete dintre care una alunecă pe gheață și cade, se leagă și de numele său, asociat în viziunea populară ursitului, scrisului, precum și de credința populară că, dacă o fată cade pe gheață pe neștiute, se va mărita repede 96. O altă credință populară că, în noaptea Sf. Vasile, cerul se deschide 97, sugerează posibilitatea comunicării între lumi prin relații spațio-temporale (temutul eveniment de la patinoar avusese deja loc), cauzale ("dacă n-ar fi intervenit un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
șoptirea născândei adieri" a unei chemări nevăzute; fără să se ofere cu totul vederii, ea e abia un fior ce însuflețește lucrurile, deschide ființei un orizont nebănuit, topește orice făptură "în marea nuntă a firii": "Curând în miezul luncii, un neștiut fior/ Simții urcând prin lucruri spre ființa mai deplină,/ Din jgheabul pietrii,-n lujer, din brazdă, în tulpină:/ Nestânjenitul vieții fior biruitor". Topirea făpturilor în fire vorbește de la sine despre intima contopire a ființei cu posibilitățile sale de ființare, deplina
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
umil prin care se târa și ne prevestea, împinsă de vântul solar ce ne arde umerii, ne umflă părul și ne împinge într-un înainte de noi și într-un înainte al nostru întru care oricum ne va preceda, ea, partea neștiută și umilă din noi, tăcerea noastră, umbra noastră, imponderabilă ca o suflare, neînsemnată ca o zdreanță de muselină lesne purtată de vântul luminii și după care, da, abia după care, suntem provizoratul definirii noastre prin precursorat. Și-atunci să ne
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ne este contemporană: un înainte care vine de departe, dar nu din spațiul nedefinibil al unei depărtări ori din adâncurile insondabile ale timpului. Este imemorialul pe care îl purtăm în noi, ca semn arătător al unui sălaș lăuntric, al părții neștiute din noi. Într-un fel suntem după ceea ce ne definește în miezul intimității noastre, dar nu suntem decât ca urmare a acestui semn care - abia el - ne anticipează, ne arată drumul către teritoriile necunoscute care sunt întotdeauna înaintea noastră. Un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca imagine a începutului, dar începutul în sine luminează fără a fi văzut, pune în lumină fără să apară ca lumină. Deși văzut în lumina care îl înconjoară, cerul sufletului rămâne inaparentul nemanifestat, retras în pura sa transcendență: "cel care, neștiut, cum nu știm cerul/ se roagă-n cerul vieții, cer ascuns/ în el, acum, văzând ce ochii nu văd/ și ascultând, nu sunete, ci viața/ grăind fără cuvinte"38. Ceea ce se vede nu se știe, ceea ce se ascultă e fără de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
menține distanța, dar desfășoară drumul, iar drumul străbate nevăzutul în posibilul îndepărtat al deja-vederii, trece prin vălul imaginii ca, de pildă, atunci "când, pe plajă, răsfir scoicile și nu știu/ că-n El sunt cum nu știe oglinda". Un drum neștiut - al necunoașterii - spre chipul nevăzut în care tot ce se creează se oglindește. Intermediul acestei transformări este locul imaginii, posibilul imposibilului. "Înaintea splendorii", conform acestei adevărate asceze estetice 85, a crea înseamnă acum a imita sau a urma decreația divină
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Năpristan, odată cu mine, pe ușița de spijă,/ Arătându-se-n chiar spațiul lipsit de grijă". Lumea însă nu e părăsită. Poetul este "somat" de tainice puteri să o redea vieții, miracolului ei nesfârșit, dezvăluindu-i esența nepieritoare. "Zvârlit în tenebrele neștiutului, el se întoarce în lume, dar nu așa cum a plecat: pe curbura gândului său urmează a scânteia zgrăbunțele smulse din invincibilul lucru în sine"29. Dar tocmai în această smulgere (și am văzut ce semnificație comportă ea în deschiderea noii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e marcă a absenței, urmă a prezenței defuncte, a ființei destituite de vreun orizont. Acesta e începutul: absolutul inaparent, imaginea aurorală a unui interval posibil. În el se intră în trecere, nezăbovind decât în umbra urmei, în numele unui sălaș de neștiut 36. Intervalul deschide vederea întrucât el e Deschisul întrevăzut, interfața unui revers. Nu surprinde, prin urmare, imaginea inversă a eclipsării rosturilor mundane, înclinarea perspectivei înspre pragul de jos al încă nerostitului: "Dar mijlocește, lasă pentru mine/ cuvânt la cer, să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
va fi (PD), p. 220. 7 Bătrânul (PD); Gând (PD), pp. 264, 250. 8 Gând (PD), p. 250. 9 * * * (PD), p. 258. 10 Athanatos (E), p. 158. 11 Certarea filosofilor (E); Taina desăvârșirii (PD), pp. 155, 262. 12 Cel care, neștiut (PD); Trupul (PD), pp. 294, 320. 13 "Însă transparența nu e vizibilă. Vedem opacul prin intermediul transparentului, acel opac ascuns atunci când transparentul nu devenise transparent. Vedem fie praful de pe geam, fie peisajul de dincolo de geam, niciodată geamul însuși. A curăța praful
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
PD), p. 259. 21 Vicleim (PD), p. 291. 22 Trupul (PD), p. 320. 23 Deasupra râului (E), p. 113. 24 Vina (E); Floare carnivoră (E), pp. 135, 150. 25 Certarea filosofilor (E); Epifania (E), pp. 157, 190. 26 Cel care, neștiut (PD), p. 293. 27 Și cum fusesem chemați (PD), p. 261. Dezgolirea este smerirea în Dumnezeu: "partea cea mai înaltă din insondabila sa profunzime răspunde coborârii supreme în profunzimea umilinței" (Predica 10, în Meister Eckhart, Benedictus Deus, Editura Herald, București
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Pe munte (E), p. 193. 35 Mai ascuns decât viața (PD), p. 310. 36 "Căci chipul acestei lumi trece" (1 Cor., 7, 31). 37 O, cum adevărul (PD); Suferința (PD); Marea dragoste (PD), pp. 322, 232, 230. 38 Cel care, neștiut (PD), p. 293. 39 Atingeți (PD); Gând (PD), pp. 312, 250. 40 Alb, veșmântul (PD), p. 252. 41 Rug (PD), p. 260. 42 "Și am văzut cer nou și pământ nou. Căci cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
izvorul (E), p. 203. 58 Numim (PD), p. 325. 59 Certarea filosofilor (E), p. 154. 60 Murim pentru a nu muri (PD), p. 245. 61 Din nou acum (PD), p. 231. 62 Deasupra râului (E); Floare carnivoră (E); Cel care, neștiut (PD); Peisaj (PD), pp. 113, 150, 293, 300. 63 Necuprinsul (PD), p. 304. Nu vei mai avea soarele ca lumină (...), ci Domnul va fi pentru tine o lumină veșnică" (Isaia 60, 19). Cf. Apoc. 21, 23; 22, 5. 64 Poem
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
III, 11; Editura Polirom, Iași, 2008, p. 475). Cf. de asemenea "ignoranța doctorală" (Montaigne), "ignoranța savantă" (Pascal) sau "știința neștiutoare" (Schelling). 71 Străvezime (PD), p. 281. " În adevăr vei cunoaște / știind făr-a înțelege" (Fructe, E, p. 116). 72 Cel care, neștiut (PD); Bătrânul (PD), pp. 294, 266. "Nicăieri nu se înțelege mai bine măsura nedesăvârșirii omului decât în lumina feței lui Dumnezeu ce apare în oglinda vederii divine" (Guillaume de Saint-Thierry, Epistola ad Fratres de Monte Dei, c. 3, apud Henri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
3 Așa cum lucrurile se retrag în preexistența lor, în adâncul nevăzut al departelui, punându-se astfel în siajul începutului: "Sunt, nesortite, lucruri de care/ Când te apropii, încet,/ La fel de încet se retrag/ Ca să cadă/ În râpa adâncă a preexistentului,/ În neștiutul unde țâșnesc/ De foarte departe, nevăzute și albe/ Izvoarele grele și lente/ Și greu suitoare/ Ale trecutului viu" (Trecutul viu, în Poezia, ed. cit., p. 94). 4 "Neuitatul din centrul uitării,/ Nevăzutul din sfera luminii" (Și zile albe treceau, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în care-i și desparte - unul din multele jocuri cu care copilăria îl învățase pe viitorul întemeietor de imperiu, și de care și el se simțea, la rându-i, atras în mod aparte. În încleștare, trânta mediase, pe lângă dureri, și neștiute voluptăți, ce sfârșiseră cazate tocmai în altarul de maximă sacralitate al ființei sale calcinate de fulminență. Puțin contează că partenerul de joc nu era lumea întreagă, ci doar anumite chipuri ale ei; confuzia specifică panicii face parte integrantă din jocul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
oameni; în mâna lor predispusă prestidigitației, ghemul își disimulează stângace sporul prin metamorfoza pulsului, care-i țiitorul de taină al întâmplărilor. Pentru Ian, prezumtiva ieșire din scenă avea să fie doar o amânare a reintrării. Când e vorba de personajul neștiut ce îl avem de jucat, pauzele lungi nu fac decât să coroboreze iluzia că intrarea sau ieșirea din rol ne-ar sta în puteri. Ca și cum piesa n-ar putea aștepta... De fapt, abia timpul scurs între scene face scenariul să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]