3,664 matches
-
sau să mă explic. Mantu voi s-o mângâie, dar ea se smulse și fugi în bibliotecă. Îmi sfârșii ceașca de ceai, intimidat. Nu mai vorbea nimeni. M-am retras în odaia mea, ca să răspund scrisorilor, cu o neliniște și nerăbdare necunoscute până atunci. Dar, pe când scriam, am simțit deodată nevoia de a vedea pe Maitreyi și m-am dus. Ziua aceea își are o mare însemnătate în povestirea de față. Transcriu din jurnal. Am găsit-o abătută, aproape plângând. I-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o dhoti destul de murdară, cu picioarele lui crăpate fără sandale, și toți din casă îl priveau cu dispreț, cu scârbă, dar el, știindu-se "la mine", intra și ieșea mândru, aducând lucrurile din camion, conducând hamalii prin hall. Ardeam de nerăbdare să-mi spună ce s-a mai întîmplat acolo, în Bhowanipore. Când am plătit camionarul și hamalii, l-am luat cu mine în cameră, am cerut ceai d-nei Ribeiro și am deschis o nouă cutie de țigări. Harold spumega că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și încă destul de repede, pe deasupra fluviului, ca și cum ar fi trecut pe un pod nevăzut. Ajunsese acum chiar pe marginea fluviului. - Vii și dumneata, Darie? îl întrebă locotenentul. Apoi se îndreptă către un grup care-i aștepta, neîncercînd să-și ascundă nerăbdarea, deși îi priveau pe amândoi cu căldură, aproape cu fervoare, zîmbindu-le. Cei dintâi începuseră să treacă, și atunci parcă soarele răsări din toate părțile, căci lumina îl orbi, și văzu podul pe care ceilalți înaintau din ce în ce mai repede, pod crescut parcă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
treburile noastre... Două săptămâni în urmă, erau instalați într-o vilă clădită după război, pe o colină, la câțiva kilometri de La Velette. Dar pregătirea și înregistrarea interviului se prelungea mai mult decât se așteptase. Veronica începuse să dea semne de nerăbdare. - Vorbim atâta, și despre atâtea lucruri, iar eu nu înțeleg esențialul: transmigrarea sufletului... - Am să-ți explic când o să rămânem singuri. Îl privi cu o neașteptată căldură. - O să rămânem vreodată singuri? șopti. La Delhi îi spusese într-o seară: - Când
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pod, într-o casă părăsită, un pod plin cu lăzi și cufere, și lucruri de tot felul, săbii și coifuri și jucării, și reviste ilustrate vechi... Ieronim își trecu nervos mâna prin păr, ca și cum ar fi încercat să-și potolească nerăbdarea. - Și câte altele, și câte altele, adăugă, și vorbindu-ți te priveam. Dacă ai ști cum te priveam, să ghicesc ce te-ar fi putut atrage sau interesa... Și totuși, din când în când, îmi zvârleam privirile, pe furiș, asupra
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Vântul sufla ușor frunzele veștejite de venirea toamnei. Pe aleea unui părculeț o fată așteaptă cu nerăbdare întâlnirea cu amicii săi. Avea un sentiment foarte ciudat de această dată . Simțea că va urma să se întâmple ceva, dar nu știa ce. Avea senzația cum ceva în stomacul ei îi spunea să plece. Dar nu a facut-o
Cum ne pot afecta drogurile. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by STRUŢĂ RALUCA, DEACONESCU MIHAELA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2024]
-
scara, deschide prima ușă și bâjbâie peretele cu buricele uscate ale degetelor. Aprinde lampa de plafon - e cea mai întunecată cameră -, se apropie de oglindă, aprinde și apli cele. Rămâne cu ochii ficși în oglindă. Se privește prea fix, cu nerăbdare și lăcomie - să nu termine baba cu vasele la bucătărie și să nu dea peste ea. Oooo, cât o exasperează că de ani și ani vede cum tot mai rău arată ! Și firele astea albe, de două degete, crescute la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Inexplicabil, valul de căldură a trecut, îi este chiar frig acum, își aude dinții ciocnindu-se unii de alții. Se oprește, împinge un scaun cu spătarul învelit în piele, se așază, își aprinde o țigară și trage primul fum cu nerăbdare. Și deodată, din adâncul ei urcă foarte limpede, foarte clar, tot ce va mai fi. Atât de neplăcut este ceea ce vede - ceea ce știe -, încât desigur nu ea îl gândește, ci o privire atotputernică și atoateștiutoare care s-a pogorât în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
2.Obiceiuri la nunta Al doilea act principal din viața omului este căsătoria, la care omul fiind în plenitudinea facultăților spirituale și fiziologice are toată responsabilitatea. De obicei tinerii care doresc a se căsători, se cunosc înainte și așteaptă cu nerăbdare evenimentul. Nuntă începea de sâmbătă seara și ținea până luni la prânz. Spre a cunoațte averea fetelor părinții ofereau un testament numit ‘foaie de zestre’ ce cuprindea: 1 covor, 2 perne mari, 1 lada mică,1 față de masă etc. 3
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
cumsecade și îl ajută să se acomodeze. Interviuri 1. Interviu luat, doamnei Scarlat Maria, 70 de ani, pensionară, domiciliată în Gura Bustei, sâmbată 24 februarie 2008. Pe vremea dumneavoastră, cum sărbătoreați Paștele? Eu, când eram de vârsta ta, așteptam cu nerăbdare venirea Paștelui. În familia noastră postul era ceva sfânt, așa că 7 săptămâni mâncam doar fasole, cartofi, mazăre și bineînțeles cum era primavara și ieseau tot feluri de verdețuri (stevie, urzici, loboda) mâncam borșuri din ele. În Săptămâna Mare, mergeam în
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
este coincidență, tun - foc. — E clar? Întreabă caporalul Cerbu, care-și compensează statura nefericită cocoțîndu-se pe malul de pămînt care ascunde tunul și privind cu o superioritate comică ceata de vlăjgani tăcuți, din care i se Întorc priviri sticlind de nerăbdare. Ce ar putea să nu fie clar? Taci din gură și mai fă o țintă, Începe distracția. SÎnt soldat servant 3. SÎnt un soldat care, pe lîngă faptul că este făcut din granit, e responsabil cu deplasarea țevii tunului de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
aleagă cu cazier - În cazul nostru, fiind militari, se pune problema batalionului disciplinar. Toate aceste măsuri ar trebui să Împiedice fraudele, votul multiplu. Citesc toată dimineața... sau cel puțin asta Încerc să fac, dar nu e chip să-mi astîmpăr nerăbdarea, emoția care-mi face inima să sară din piept. SÎnt ca un copil care așteaptă o jucărie, chestie care mă și irită puțin. Mă gîndesc că, dacă n-am putut să facem nimic la Revoluție (ce dracu’ să fi făcut
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și merge În continuare, pe aceeași linie abuzivă: trupele românești În retragere, de asemenea garanție pentru retragerea populației civile și a tot ce poate să Însemne stat românesc, sînt hărțuite, supuse la provocări, protocoalele de retragere sînt Încălcate grosolan, căci nerăbdarea e mare În rîndul armatei bolșevice, au loc sabotaje - zona fiind frăgezită din timp de agenți NKDV și de propagandă. Urmează raderea urmelor de civilizație românească din teritoriile ocupate, mașinăria infernală de ocupație umplînd urgent acest spațiu cu ceea ce unii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dus de-a dreptul sus, în salon, dar n-a deschis scrisoarea pe dată. Stând în picioare în bovindou și privind afară la copacii reci și înfiorați de frig și la acoperișul verde, ud, al Papucului, și-a oferit emoția nerăbdării și curiozității. Sau poate că era mai curând senzația pe care ai avea-o într-un leagăn lent, visător, zburând în sus, zburând în jos, un fel de amețeală, o clipă de anticipație ce-ți tresaltă în măruntaie. Chiar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o problemă; răspunsul ei trebuia să fie cel puțin tot atât de rece ca și cererea lui. Era nesigură numai în ce privește „Cu cele mai bune gânduri“. Putea să sune ca o parodiere ironică? Să încheie cu „Calde salutări“? Categoric, nu. „Aștept cu nerăbdare să vă revăd“? Nu. Închise plicul, ieși și puse scrisoarea la cutie. Se făcuse marți; a doua zi avea să-l vadă pe John Robert Rozanov. Acum, ar fi dorit să mai amâne întrevederea pe care mintea ei ridicolă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și Pearl se mutaseră în locuința de vară „Papucul“. Erau fericite ca doi șoricei într-o casă de păpuși. Niciodată, până atunci, nu avuseseră o casă a lor. Efectul, asupra amândorora, era extraordinar, întrecuse speranțele lor, deși așteptaseră cu mare nerăbdare și agitație să-și vadă noua reședință. Râdeau și se zbenguiau prin casă ca două nebune. Erau îmbătate de bucurie, deși n-ar fi putut defini, coerent, ce le plăcea și ce le amuza în asemenea măsură. Poate că sărmanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
gândi pe dată că-i cea mai bună ocazie să treacă și ea pe acolo și să arunce o privire faimoasei fete. Întregul Institut vorbea despre faptul că nepoata lui John Robert Rozanov fusese instalată la Papuc. Se aștepta cu nerăbdare apariția ei la Băi. Gabriel, brusc năpădită de un val de emoție posesivă, pe care o socoti secretă și de care aproape că se simți vinovată, își spuse că ea trebuie să vadă copila și să stabilească relații speciale cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ce constă aceasta? Ce o face să nu semene cu nimic altceva? O subită reorientare a lumii în jurul unui unic punct iluminat, în timp ce tot restul intră în umbră. Totala transformare a ființei corporale, o sensibilizare electrică a nervilor, o tandră nerăbdare a epidermei. Omniprezența unui fantomatic simț al palpării, al nevoii de a atinge. Alerta tuturor organelor. Necesitatea stringentă a prezenței celui iubit, nevoia inexorabilă de a-l avea aproape, dorința obsesivă de celălalt. Focul care scapără, soarele care expandează, frumusețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nu se sinchiseau, atunci premisa de la care se pornea era cu totul greșită. Într-un sens mai general, însă, pelerinajul supraviețuise pentru că devenise o deprindere de familie animată și menținută de sentimentalismul femeilor (adică Gabriel, Alex și Ruby): și de nerăbdarea copiilor (adică Adam și Zet). Alex se prefăcea a fi indiferentă, dar de fapt prețuia evenimentul ca pe un prilej în care-și putea afirma puterea matriarhală. — Ah, dac-ar fi fost și Stella cu noi, oftă Gabriel în timp ce întindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
electrică ceea ce prea puțină lume avea la vremea aceea -, maică-sa nici nu-l tenta altfel să accepte o vizită la toate acele fete bătrâne decât propunându-i să meargă la Mătușa Zumi. Era semnalul care îi aprindea în ochi nerăbdarea și interesul. Mergem la mătușa Zumi! Mama le vizita cu plăcere pe toate acele mătuși, cumnatele ei, deși nu le era decât rudă prin alianță... O dată Tiberiu chiar descoperise de unde venea electricitatea pentru sonerie fiindcă n-aveau lumină electrică, ci
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
să-ți dai seama că discursul său se apropia de sfârșit și că în curând avea să înceapă împărțirea darurilor. Tatăl său îl privi cu un zâmbet încurajator, cam forțat dar plin de bunăvoință, ca de obicei. Zâmbetul său mima nerăbdarea, îndemnându-l să-și îndrepte atenția către miezul serbării. Dar serbarea era difuză, miezul acela nu-l găseai nicăieri. Copiii salariaților începură să fie invitați să vină să-și ia cadourile din mâna organizatorului. Dar înainte de asta trebuiau să răspundă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Sincovici, cl. a III-a, București. Povestea "Copilul orfan" nu e potrivită pentru revista noastră. Cu alt prilej îți voi explica de ce... Toți așteptau cu sufletul la gură. Stela Sincovici... Citind răspunsul, Stela Sincovici trebuie că avea aceeași tresărire de nerăbdare și de revoltă ca și Rareș. De ce cu alt prilej? Ochii lui Rareș fugeau pe pagină în jos. Nistor Teodorescu, cl. a V-a, Turnu-Măgurele. Poveștile tale nu sunt destul de reușite ca să le putem publica. Povestea "Oușor"... Afară la ușă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cineva acasă?... Sigur că da, altfel lumina pe coridor n-ar fi fost aprinsă. Marilena și Melisa trebuie că se aflau pe undeva prin apropiere, poate chiar și fostul magistrat Onofrei, pe care Dănilă nu ardea câtuși de puțin de nerăbdare să-l vadă... Se auzeau oare voci din interior? Sigur că da, iată o voce venea de undeva din dreapta; răsuna a gol; era o voce feminină, numai că nu se auzea ce spune. Dănilă stătea agățat de pervazul proeminent, dar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
scoată mobila afară din casă s-o vândă sau s-o arunce la gunoi. Locuința trebuie eliberată și în ea se mută locatari pe care tu, ca urmaș fără drepturi, nu i-ai cunoscut niciodată și nici nu arzi de nerăbdare să-i cunoști fiindcă ei, indiferent de cât sunt de cumsecade, îți pângăresc, fie și fără voie, intimitatea. Fosta intimitate. Tu, ca urmaș, nu vrei niciodată să revezi spațiul acela care ți-a aparținut sau te obișnuiseși cu gândul că
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și Friedman au realizat o meta-analiza în anul 1987 identificând 18 factori de personalitate, prezentând elemente comune care apăreau în diferite instrumente de evaluare. Între aceștia se numărau și scorurile globale pentru personalitatea de tip A, subscalele de viteză și nerăbdare, implicarea profesională, competitivitatea și starea de urgență a timpului. Dintre instrumentele ce nu erau direct destinate personalității de tip A erau menționate scale pentru furie, ostilitate, agresivitate, depresie, extraversiune și anxietate. Aceste analize arătau că depresia era mai puternic asociată
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]