4,475 matches
-
Ruse privind recunoașterea și echivalarea actelor de studii (Moscova, 25 noiembrie 1999) Protocol între Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind inventarierea înțelegerilor bilaterale încheiate între România și U.R.S.S. (București, 8 noiembrie 2005) și altele. Schimburile comerciale româno-ruse, desigur nesemnificative, au existat continuu încă din vremuri memoriale, iar în secolul al XVIII-lea s-au înfiripat și intensificat, înainte ca Rusia să fi fost prezentă din punct de vedere militar în Principatele Unite. Totuși, la sfârșitul secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Alexandru al II-lea al Rusiei, în calitate de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Petersburg. Ulterior, reprezentanțele diplomatice ale celor două țări au fost ridicate la rangul de ambasadă. Și după anul 1900, schimburile comerciale româno-ruse au rămas aproape nesemnificative; la finele anului 1912, Rusia deținea 1% din exportul nostru și 2,6% în import; România reușise, totuși, în acel moment să ocupe locul 9 în Europa (volumul valoric al exportului de produse pe locuitor) și, respectiv, locul 10, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
pe locuitor) și, respectiv, locul 10, la importul de produse. La începutul secolului al XX-lea, schimburile comerciale româno-ruse erau încă nesatisfăcătoare, în pofida Convenției comerciale pe 10 ani, care a determinat creșterea schimburilor româno-ruse, acestea limitându-se la un volum nesemnificativ și nici nu a ajutat statul național român în războiul vamal cu Austro-Ungaria. În perioada Primului Război Mondial, schimburile româno-ruse au crescut, deținând în 1915 8,83% din importul total; pe parcursul războiului, Rusia a rămas aproape unicul partener comercial al României, livrând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
În perioada Primului Război Mondial, schimburile româno-ruse au crescut, deținând în 1915 8,83% din importul total; pe parcursul războiului, Rusia a rămas aproape unicul partener comercial al României, livrând aproape în majoritate echipament militar. După încheierea Primului Război Mondial, schimburile comerciale româno-ruse au fost nesemnificative. Au avut loc runde de negocieri pentru încheierea Tratatului de pace, care ar fi trebuit să consemneze recunoașterea unirii Basarabiei și a Bucovinei de Nord cu România, neobținându-se rezultate; lipsea argumentația de natură economică pentru reluarea schimburilor, ambele state
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
reprezentat prin companiile Lukoil, Mecel, TNK-BP și activează în România de peste 10 ani. Între cele două țări există o balanță extrem de defavorabilă României, datorită, în primul rând, importurilor de petrol și gaze naturale din Rusia, paralel cu exporturi de valoare nesemnificativă de mărfuri românești pe piața rusă. Potrivit unor analiști români, nu se consideră înțelept ca România să-și schimbe acum politica față de Rusia, întrucât s-ar putea să crească și mai mult dependența față de aceasta. Unii specialiști români apreciază că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
al metodei cu același nume), nimicul (ca element al fenomenului) reprezintă temeiul datului, "ființa" lui, rezerva lui de a fi, transcendența lui imediată, orizontul vecinătății, care îl de-limitează și care îl poate ne-limita. Nimicul reprezintă însă ceea ce este nesemnificativ este o veritabilă non-existență din unghiul cunoașterii sensibile a unui "obiect" (dat), mai bine spus, din perspectiva intuirii lui sensibile (care nu i se potrivește). Totuși, el este prezent în constituția oricărei cunoștințe, ca rezultat al "mișcării" acesteia, atâta vreme cât conștiința
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului constitutiv. Pe de o parte, câteva aspecte ale aparenței însemnând, aici, opusul fenomenului par a fi purtătoare de sensuri non-judicative. De exemplu, sensul negativ al noumen-ului (cel pozitiv nu reprezintă decât ceva fără sens, o configurație pur sofistică, așadar nesemnificativă, în proiectul critic al lui Kant), care nu este propriu-zis prins în mrejele judecății, el nefiind un obiect sensibil, adică obiect al unei experiențe posibile, asemenea fenomenului; totuși, el însoțește cumva, necesar fenomenul însuși, așa încât el își capătă sensul tocmai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai târziu, socratice și platoniciene. Propriu-zis regulativ (adică după regulile "gândirii ființei"), două sunt instanțele constituite ontologic: ființa însăși, ca "obiect" adecvat gândirii, poate chiar ca singurul ei obiect propriu, și ne-ființa, ca "obiect" lăsat la o parte ca nesemnificativ, pus într-o astfel de condiție de "gândirea ființei" tocmai pentru că ea, ca o gândire ce gândește ceea-ce-este, s-a "săltat" pentru a atinge acest obiect, anterior exersându-se cu altceva: desigur, nu cu ființa, ci cu opusul ei, ne-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi vorba despre simpla operație de autorizare, dar nici despre ceva care depășește condiționările acesteia. Într-un prim înțeles, fenomenul inflației de autorizare constă în depășirea unei măsuri potrivite de către autorizare, în sensul că autorizarea se produce și pentru fapte nesemnificative și, pentru același fapt, în mai multe rânduri. Nu este vorba aici despre un fenomen de autorizare pe care îl cunoaștem și care este socotit normal din perspectiva celei de-a doua timporizări: acela prin care un anumit fapt, odată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
borș. Bogdan face și el același lucru, tatăl său ne acordă asistență tehnică și domnul Nechifor nu amestecă prada sa cu cea prinsă de noi. Bine a făcut, că altfel trebuia să împărțim la trei. Ce a prins el era nesemnificativ. Nu peste mult timp am simțit din nou ceva greu în undiță. De data asta eram sigur că broasca țestoasă este fermecată, dar nu prea speram că se va transforma într-o... prințesă. Chiar dacă ar fi făcut asta nu mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și imobile ce alcătuiau Fondul religios greco-neunit al Bucovinei, se prevedea că veniturile rezultate din averea funciară a acestuia urmau să fie folosite pentru întreținerea clerului și pentru școală, ca și pentru "prosperitatea umanității"118. Acest regulament, cu unele modificări nesemnificative din secolul XIX, a stat la baza organizării și funcționării bisericii ortodoxe din Bucovina până la sfârșitul stăpânirii habsburgice și chiar după aceea. Totodată, el a reprezentat și o chestiune de politică externă, așa după cum avea să declare mai târziu Balș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a fost bănuită sau atribuită, dacă într-adevăr a avut-o, și că pricina acesteia a fost, conform părerii unanime, extenuarea în serviciu, el trebuie să primească aproape 3 ani leafă redusă; d. din cauza faptului că presupusa ipohondrie a fost nesemnificativă, iar tutela nedorită, și că ea a acționat împotriva datoriei și arbitrar, lăsându-l un an și jumătate să sufere în spital și netrimițându-l acasă ori în libertate, fapt prin care ar fi scăpat de suferință și înșelăciune, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Proprietățile din acele țări [din Principate] n-au mare valoare. Lipsa de populație și de cultură și toate cauzele și urmările consistente legate de acestea sunt sursa acestei situații. Dobânda pe acest capital aproape mort trebuie prin urmare să fie nesemnificativă și, cum se mai întâmplă, el constă, de obicei, din pricina lipsei banilor peșin și a pieței de desfacere, în produse naturale. Q. La ocuparea Bucovinei în anul 1774 sau mai exact la trasarea granițelor acesteia, moșiile sale Rus, Plavalar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Fără pământ - solidul -, adică fără hrană omul poate rezista destul de mult; nu chiar o legislatură, dar vreo lună-două. Fără apă, doar câteva zile, iar fără aer vreo cinci minute. Se vede treaba că, cu cât elementul devine mai „ușor“, mai nesemnificativ pentru simțurile noastre primare, capătă o importanță vitală tot mai mare. Aerul pare, până acum, a fi esența vieții, a noastre, a acelora care ne facem atâtea gânduri pe pragul unui mileniu, a acelora din jurul nostru. Și, pentru a o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și lignina Într’un monolit În acea tulpină de 150 de metri, ci Într’un fel de mici cutiuțe, adică În pereții celulelor. Și așa a inventat chesonul, adică structura de beton armat alveolară, alcătuită din pereți care adăpostesc doar nesemnificativul din punct de vedere mecanic aer. Și pentru că principiul chesonului se repetă și la nivelul supracelular, paiul de grâu, gol pe dinăuntru și cântărind doar câteva grame, leagănă la Înălțimea de un metru cele câteva zeci de grame ale spicului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tot atâtea nevoi. O asemenea leafă cuprinde acum două-trei hărtii - pardon, plasticuri -, iar nevoile’s Încă mai multe... Și, „Între noi, bărbații“, cărora nu ne venea greu pe atunci să dosim, de ochii vigilenți ai nevestei, o hârtie valoroasă dar nesemnificativă În teanc; cum s’o facem acum, din cele două-trei? Iar reușind totuși, tot cu buza arsă rămânem, căci cârciumarul n’are rest... Tot pe atunci, puteam căpăta rest de la o pâine, un pachet de țigări ori un bilet de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
echinocțiu - ziua a egalat noaptea. Iar aceasta pentru că Terra, aceea pe care se manifestă anul, este acum cea mai bogată În energie „inteligentă“, În negentropie. À propos: un astfel de moment va fi și la toamnă, prin septembrie, dar la fel de nesemnificativ cum este și solstițiul de vară, căci toamna excedentul de energie nu promovează, ca acum, viața, ci moartea, vegetală cel puțin, după cum vara nu e un anotimp regenerativ precum iarna, ci unul care apropie viața - vegetală cel puțin, dar esențială
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și cu bucurie, lipsitul de viață dar Încărcatul de simbol mărțișor, dar să ocolim uciderea nevinovăției ghiocelului. Tot atâta costă - cum am putut, noi oamenii, pune preț și pe viață, vânzând și cumpărând, nu doar flori, dar și animale? -, adică nesemnificativ, a face binele sau răul... „Sâmbătă cu prieteni“, 1 martie 2003, ora 18,32 77. Mărturisire Mărturisesc că, În adolescență, am cochetat cu ideea de perpetuum mobile, În locul fetelor, ajungând celebru În școală pentru ambele - bănuiesc că vă imaginați eticheta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ar fi raportul dintre Înălțime și latura bazei, dacă este mai Îndesată ori mai zveltă, planeitatea suprafețelor ce-o constituie, orientarea față de punctele cardinale (de exemplu, o abatere de doar 7,5 față de nord anulează efectul, iar abaterea de 15, nesemnificativă de altfel, inversează efectul aflând, În loc de binefacere o belea), chiar poziționarea În piramidă a recipientului ce conține apa menită energizării. Cel mai bine e a solicita un specialist, mai ales că și materialul din care se poate Încropi o piramidă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ar fi pus În pericol sistemul, se destindeau ca printr’o supapă de siguranță. Nu crezi că ăsta e tot un factor limitativ, menit a păstra societatea Într’un stadiu inferior, cu o productivitate, implicit un impact, pe potrivă, adică nesemnificativ? Sunt obligat să-ți dau dreptate. Dar vezi tu, Moti, omul e inventiv. Și vrea progres, inventând un „vierme“. Care se cheamă creștinism. În loc de acele vechi Saturnalii, sărbătorim, tot În aceeași zi, nașterea mântuitorului. Iar circul, cu gladiatorii lui cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de ce prietenii mei bipezi sunt cu toții doar domni, iar Între prietenele mele tot bipede chiar eu greșesc adesea, riscând o coadă de mătură pe spinare, căci nu le pot citi actele de identitate: doamne, domnișoare, văduve, divorțate: Ei, bipezii, sunt nesemnificativi, pe când Ele sunt esențiale. Cică omul s’ar fi eliberat de instincte; nici pe departe, zic eu, riscând un cucui, chiar de la buna mea prietenă, căci și microfonul are coadă. Și mai risc unul, când mă gândesc că Încurcăturile dintre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mi-o iau acum, părăsind microfonul. Miau „Meridian“, 25 octombrie 2002, ora 12,41 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate Totul e să fie creat un precedent. Adică să cedez, poate din dorința de a perpetua memoria lui Moti. Scumpă mie, nesemnificativă pentru ceilalți. Urmarea? „Doar“ scăderea frecvenței difuzării. O chestiune de (poate) „audiență“, deși am destule semnale pozitive. Musai trebuie să mă retrag, lângă Moti, dar nu În „culcușul“ lui, ci În sufletul lui. Da, Moti, voi fi iarăși lângă tine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care atârnă talerul cel ușor. Iar asta Înseamnă, În societatea umană, radicalism. Astfel, dacă restul lumii Își permite În fața unei probleme date o atitudine moderată, grupul minoritar este obligat la o atitudine cu atât mai radicală cu cât e mai nesemnificativ. O dovesesc astăzi ecologiștii lui Green peace, au dovedit-o creștinii primelor veacuri „fabricând“ martiri și aprinzând Roma. O dovedesc oricând neofiții, grupul minoritar al noilor aderenți la indiferent care idee. Radicalismului Îi urmează firesc, atunci când nu dobândește echilibrarea, problema
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bea Coca Cola, pentru simplul motiv că astea sunt chiar științific alcătuite. Ba chiar performante, deși asta acoperă de fapt dorința de acaparare de piețe de către cei care și-o pot permite. Finalul nu poate fi decât o existență națională nesemnificativă, compensată de un nou Imperiu, de astă dată financiar. Din nou e vorba de entropia exclusivului În raport cu nimicul din jur... Dar și acest Imperiu va vedea evadarea negentropiei, fragmentându-se În noi identități, În virtutea altui principiu, și el generator de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în idealitatea lor și numai dacă ființa este deschisă trăirii misterului, uimirii, întrebărilor, numai atunci se întâmplă acel ceva al cărui mecanism nu l-a explicat nimeni până acum. Or, dacă a făcut-o, explicația a fost parțială și adesea nesemnificativă față de complexitatea problemei în sine. Înainte de a încerca o incursiune lămuritoare în păienjenișul sacru al lumii satului împletit cu cel al mirajului poeziei trebuie spus că poetul nu e purtătorul unei viziuni asupra lumii care să fie ordonată într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]