3,942 matches
-
mediul rural / 171 Concluzie / 176 Capitolul 6. Regimurile balcanice autoritare: izbucnirea celui de-al doilea război mondial / 177 Creșterea influenței sovietice și germane / 177 Instituirea regimurilor balcanice autoritare / 183 Relațiile interbalcanice / 194 Succesele Axei: cucerirea Albaniei 195 Izbucnirea războiului: perioada neutralității balcanice 202 Concluzie / 217 PARTEA a II-a. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ȘI EVOLUȚIILE POSTBELICE Capitolul 7. Statele balcanice în timpul celui de-al doilea război mondial / 225 Cadrul militar / 225 Participarea Balcanilor la război / 227 Negocierile interaliate asupra Balcanilor / 257
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
este nevoie să precizăm că aceste ținuturi aveau o populație majoritară albaneză, sud-slavă și germană. În cadrul negocierilor, Aliații aveau un mare avantaj prin faptul că puteau folosi liber teritoriul habsburgic pentru satisfacerea cererilor italienilor. Reprezentanții habsburgici nu puteau oferi în schimbul neutralității decît Trentino. Guvernele aliate erau însă stînjenite într-o oarecare măsură de problema teritoriului slavilor de sud. La prima vedere, războiul începuse pentru salvarea Serbiei. Dacă Italia primea coasta dalmată, Serbia nu ar fi obținut ieșirea la mare, care constituia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
iar petrolul și grîul românesc aveau mare căutare în toate taberele beligerante. Reprezentanții români dețineau de fapt o poziție excelentă în ceea ce privește negocierile. La sfîrșitul lunii iulie 1914, fără să-și consulte aliații, Rusia i-a oferit României Transilvania în schimbul menținerii neutralității. În același timp, Germania i-a promis anexarea Basarabiei în aceleași condiții. În cadrul unei întruniri care a avut loc la 3 august 1914, doar regele și un singur ministru au optat pentru alăturarea de Germania, ceilalți sprijinind o politică de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În același timp, Germania i-a promis anexarea Basarabiei în aceleași condiții. În cadrul unei întruniri care a avut loc la 3 august 1914, doar regele și un singur ministru au optat pentru alăturarea de Germania, ceilalți sprijinind o politică de neutralitate. Țara era deci într-o situație avantajoasă, avînd asigurări privind obținerea fie a Basarabiei, fie a Transilvaniei, în funcție de cei care cîștigau războiul, fără să facă nimic în schimb. Acceptînd principalele cereri ale românilor, nici una dintre tabere nu avea prea multe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tron în 1913, era cumnatul lui Wilhelm II și, ca și Carol, sprijinea o politică pro-germană. Regele era susținut de cei care simpatizau cu Puterile Centrale sau care considerau că acestea vor fi victorioase. Acest grup era în favoarea păstrării unei neutralități stricte. Grecia nu era suficient de puternică pentru a ține piept puterii maritime a Marii Britanii sau a Franței în Mediterana, astfel că un ajutor pe față din partea Germaniei nu era posibil. Venizelos, în schimb, încă principalul ministru, era convins de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și imediat după conflict și care provocaseră dezbinări grave și profunde în țară. Prima dintre acestea se referea la controversa dintre Venizelos și regele Constantin I privind participarea la război. Să ne amintim că Grecia a renunțat la politica de neutralitate numai după ce guvernele britanic și francez au intervenit în sprijinul lui Venizelos. Această acțiune a stîrnit nemulțumirea grecilor care erau de partea regelui exilat, Constantin, sau care erau împotriva continuării dictatului impus de străini. Cea de-a doua, mult mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
propunerea germană de organizare a unei conferințe la Moscova; la 21 august, Stalin a fost de acord să-l primească pe Joachim von Ribbentrop, ministrul de Externe al Germaniei. Era deschisă calea spre o importantă revoluție diplomatică. IZBUCNIREA RĂZBOIULUI: PERIOADA NEUTRALITĂȚII BALCANICE Pactul germano-sovietic din august 1939 constituie, incontestabil, cel mai important acord încheiat în perioada interbelică, el pregătind terenul pentru izbucnirea celui de-al doilea război mondial oferind indicii clare în privința intențiilor de viitor ale sovieticilor și germanilor. O delegație
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cum pot deveni susținătorul păcii tocmai acum, cînd Europa este în flăcări."21 Italia nu era absolut deloc în măsură să se angajeze într-un război major după campania din Etiopia și intervenția în Războiul civil din Spania. Poziția de neutralitate nu putea fi totuși menținută, deoarece, după retragerea rapidă a armatei franceze, exista posibilitatea ca războiul să se termine peste puțin timp. Dacă Italia nu acționa, ea putea primi puțin în momentul încheierii păcii. Mussolini a intrat deci în război
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din partea cuiva împotriva luptei noastre împotriva grecilor." După părerea lui Ciano, o asemenea acțiune ar fi fost "utilă și ușor de realizat."22 De la izbucnirea războiului, guvernul grec, ca și guvernele celorlalte state balcanice, încercase să ducă o politică de neutralitate. Ca și România, Grecia acceptase garanțiile Marii Britanii și Franței, dar ea avea legături comerciale strînse cu Berlinul. Ocuparea Albaniei de către italieni înrăutățise considerabil poziția strategică a grecilor; trebuiau supravegheate atît granițele cu Albania, cît și cele cu Bulgaria. După înfrîngerea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
implicau lansarea invaziei de pe teritoriul acestei țări. Se spera că Iugoslavia va rămîne neutră. Reacția bulgară a fost însă puternic influențată de dezastrul suferit de trupele italiene în Grecia. La începutul războiului, Boris al III-lea adoptase o politică de neutralitate. Spre deosebire de interesele celorlalte state balcanice, cele ale bulgarilor au fost afectate pozitiv de Pactul germano-sovietic, deoarece acordul le unea pe cele două puteri care aveau o poziție foarte importantă în țară. Bulgaria luptase în ultimul război alături de Germania. Exista, de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a U.R.S.S.ului" și că "apariția oricăror forțe armate străine pe teritoriul bulgar și în apropierea Strîmtorilor" va fi considerată drept "o încălcare a intereselor privind securitatea U.R.S.S.ului."30 Comuniștii bulgari sprijineau acum o politică de strictă neutralitate și de evitare a războiului. În ciuda evidentei opoziții sovietice, guvernul bulgar a continuat să-și întărească legăturile cu Axa. Ca și Ungaria, Bulgaria era o țară extrem de naționalistă. Era probabil ca modificarea frontierelor ei să se realizeze în acord cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
războiul cuprinsese deci întreaga Peninsulă Balcanică. Toate statele erau implicate. Albania, Grecia și Iugoslavia se aflau sub ocupație inamică. Bulgaria era în război cu Iugoslavia iar Grecia ocupase Macedonia și Tracia. România lupta alături de Germania împotriva Uniunii Sovietice. Politica de neutralitate adoptată de aceste state în 1939 se dovedise deci imposibil de menținut. Ca și în etapele anterioare ale crizei europene, poziția strategică a Peninsulei făcea din dominarea ei o miză importantă în lupta dintre Marile Puteri. CONCLUZIE După implicarea întregii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
importante ale Pactului Tripartit, Germania și Italia, au declarat război Statelor Unite. Aliații și sateliții Axei, România, Bulgaria, Slovacia, Ungaria și Croația le-au urmat curînd exemplul. Uniunea Sovietică și Japonia au rămas în stare de pace atît din cauza pactului de neutralitate încheiat în 1941, cît și din cauză că interesele fiecăreia erau reprezentate cel mai bine de un astfel de curs de acțiune. Chiar dacă fusese format un front alcătuit din Germania, Italia și Japonia împotriva Marii Britanii, a Statelor Unite și a Uniunii Sovietice, beligeranța
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
discreditați. Cu toate că relațiile cu celelalte state socialiste se îmbunătățiseră, guvernul iugoslav nu dorea să se alăture aliniamentului sovietic în aceeași măsură în care nu voia să facă parte nici din NATO. Drept urmare, el a încercat să ducă o politică de neutralitate sau nealiniere în afacerile lui externe. Tito a colaborat cu Nehru al Indiei, cu Sukarno al Indoneziei și cu Nasser al Egiptului, toți trei depunînd eforturi de constituire a unui fel de forțe a "lumii a treia" care să joace
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
teritoriul și în țările slave ale Balcanilor din apropierea coastei adriatice. Încă din 1064, ungurii cuceresc Belgradul. Sub domniile lui Ladislau I (1077-1095) și a nepotului său Coloman (1095-1116), expansiunea continuă: Slovacia și Croația cad în mîinile maghiarilor, grație și binevoitoarei neutralități a împăraților Comneni care văd în ci niște aliați de valoare împotriva micilor prinți sîrbi mereu agitați în Balcani. Cu toate acestea, creșterea puterii maghiare în regiune îi neliniștește repede pe suveranii bizantini. Profitînd de disputele din sînul familiei domnitoare
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Balcanice (1912-1913), în urma căreia își mărește suprafața teritorială prin anexarea Cadrilaterului cedat de către bulgari. Aflată în alianță cu Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate. În cele din urmă, obsesia Ardealului ca leagăn al națiunii române și moartea lui Carol (partizan al facțiunii filogermane) au tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
evenimentelor succedate pe scena geopolitică a Europei, care au constituit amorsa pentru prima conflagrație mondială, discursul naționalist și-a accelerat evoluția pe calea patetizării sale graduale. Din mijlocul unui cazan de fierbere, care erau societatea și cultura românească în anii neutralității (1914- 1916), Barbu Ștefănescu Delavrancea clocotea oratoric despre necesitatea fatală de a intra în războiul sfânt de reîntregire a Patriei, a cărei ființă etnică era amputată politic atâta timp cât Transilvania, leagănul românismului, continua să fie sub stăpânire austro-ungară. Într-un discurs
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politică? Este istoricul în măsură să se erijeze într-o instanță morală și să emită sentințe condamnatorii? Pe linia clasică trasată de Leopold von Ranke încă din mijlocul secolului al XIX-lea, continuată de Max Weber prin postulatul său al "neutralității axiologice", se poate răspunde negativ la această interogație: singura datorie morală a istoricului qua istoric este integritatea epistemică a concluziilor sale (Berger, 1963)31. "Istoriei i-a fost atribuită funcția de a judeca trecutul, de a instrui prezentul în beneficiul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au un rol decisiv: 3. sectoarele populare sînt excluse; 4. instituțiile democratice și drepturile de cetățenie sînt lichidate; 5. sistemul de acumulare capitalistă întărește inegalitatea în împărțirea resurselor sociale; 6 . structura productivă este "transnaționalizată"; 7. sînt folosite criterii de presupusă neutralitate, obiectivitate și raționalitate tehnică pentru a depolitiza tematicile importante; 8. canalele de acces la reprezentare, închise pentru sectoarele populare și interesele de clasă, servesc forțele armate și marile întreprinderi oligopoliste. Regimurile birocratico-autoritare ar fi îndeplinit, în concepția lui O'Donnell
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
tempera veleitățile Japoniei. Puterile occidentale și Japonia nu doreau participarea Chinei în Primul Război Mondial de partea uneia din grupările beligerante pentru a nu-și crea eventuale avantaje după încheierea conflagrației; la 6 august 1914, China și-a declarat doar neutralitatea, pentru a preîntâmpina transformarea teritoriului său în câmp de confruntare a puterilor străine. În 1916,Republica China a declarat război Germaniei, Austro-Ungariei și țărilor puterilor centrale. La 14 august 1917, Republica China a adus la cunoștință acestor țări că își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a dat publicității Tratatul sino-sovietic de neagresiune și a acordat un ajutor de 100 milioane dolari, la care în anul 1938 a mai adăugat încă 150 milioane dolari. Ajutoarele au încetat la 13 aprilie 1941, odată cu semnarea Tratatului sovieto-japonez de neutralitate, care va condiționa atitudinea U.R.S.S. față de China în toate acțiunile diplomatice ce au premers creării Organizației Națiunilor Unite. Republica China, după izbucnirea războiului în Pacific în decembrie 1941, a sperat că lupta sa de un deceniu împotriva agresiunii japoneze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
s-a retras din Ligă în anul 1935. Începutul celui de al Doilea Război Mondial a creat condiții pentru o politică agresivă în Asia a Japoniei; aceasta a încheiat "Axa Roma-Berlin-Tokio" (1940), iar în 1941 a încheiat un pact de neutralitate cu U.R.S.S., asigurându-și granița de nord a Manciuriei; a ocupat teritoriile franceze din Indochina și a cele olandeze din Indiile de Est. În decembrie 1941, Japonia a atacat S.U.A. în portul Pearl Harbor, navele americane în Filipine, Guam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
statutul de "stat asociat" în cadrul Comunității franceze (la 8 noiembrie 1949), iar la 9 noiembrie 1953 și-a proclamat independența de stat. Acordurile de la Geneva (1954) au garantat independența și suveranitatea Cambodgiei. În anul 1957, Parlamentul a adoptat legea privind neutralitatea statului cambodgian, Norodom Sihanouk (care abdicase la 2.03.1955 în favoarea tatălui său Norodom Supamit), luându-și titlul de prinț, a redevenit la 17 iunie 1960 șef al statului. La 18 martie 1970, prin lovitură de stat militară, Lon Nol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
membru al O.N.U. din 1955; Cambodgia avea în 1976 relații cu 64 de state și cu 19 organizații internaționale guvernamentale (1975). Relațiile româno-cambodgiene Politica externă a Cambodgiei a constat în aplicarea unei linii de apărare a independenței, suveranității, neutralității, integrității teritoriale, în favoarea stabilirii de relații diplomatice cu toate statele lumii, inclusiv cu România, și în dezvoltarea de relații comerciale pe baze de egalitate în drepturi și avantaj reciproc. În acest scop, la sfârșitul anului 1962, o delegație de experți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
infiltrări și incursiuni armate, să stabilească un rezident britanic la Kabul (oraș care devenise, din nou capitală și care ca rezident deținea și controlul asupra politicii externe a Afganistanului). Amirul, care a făcut tot ce s-a putut pentru menținerea neutralității Afganistanului, a decedat de atac de cord la Mazar-I-Sharif. Succesorul acestuia a fost de acord cu încheierea unui tratat prin care se preciza că afacerile externe ale Afganistanului aveau să fie conduse prin britanici, în schimbul garantării integrității teritoriale a țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]