3,544 matches
-
din cazuri, Vivian recurgea la una dintre cele trei tirade preferate: 1) De ce sunt eu singura care pricepe; 2) Eu nu sunt nenorocita de maică-ta; 3) De ce trebuie eu să le fac treaba tuturor? Sau, dacă erai cu-adevărat norocos, atunci ți se oferea un platou compus dintr-o nouă și captivantă combinație de tirade. — Îmi pare rău, Vivian, am bolborosit eu. O să trec pe la Karen, prin birou, chiar acum. Ar fi trebuit să-i dau mai multe detalii despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
toată energia creatoare. Mavis Mottram se îndepărtă ca să ajute pe altcineva să obțină un efect contrapunctic la un vas de culoarea cireșii, de data asta cu condurul-doamnei și nalbe. Eva mai bibili puțin la trandafirul ei. Mavis era atât de norocoasă! Ea îl avea pe Patrick, iar Patrick Mottram era un bărbat atât de plin de energie! în ciuda dimensiunilor sale, Eva punea mare accent pe energie, pe energie și creativitate, astfel încât oameni foarte normali - și care nici nu erau excesiv de impresionabili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
pământ. Constructorii făceau gropi mari. Foarte mari. Destul de mari ca să cuprindă un cadavru. — Cât de adânc săpați? îl întrebă el pe unul dintre muncitori. — Vreo zece metri. — Zece metri? repetă Wilt. Și când vă vine cimentul? — Luni - asta dacă suntem norocoși, îi răspunse omul. Wilt trecu mai departe. în minte îi răsărise o idee proaspătă și oribilă. 2 Era una din zilele bune ale Evei Wilt. Viața Evei era constituită din zile, zile bune și zile „din alea“. Zilele erau pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nu păreau să existe nici un fel de cuțite sau furculițe. Bietul Henry pare atât de părăsit! zise Sally. O să mă duc și-o să-l încarc cu energie. Ieși în grădină și-l apucă pe Wilt de braț. — Ești așa un norocos că ai pus mâna pe Eva! zise ea. E cel mai dulce copiluț! — Are treizeci și cinci de ani, spuse Wilt, amețit de alcool. Ori are treișcinci bătuți pe muchie, ori eu habar n-am. — E minunat să dai peste un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ai o afurisită de nevastă înfiorătoare, zise Wilt, făcând o încercare de a-l îmbuna pe bărbat. — Ce am sau n-am eu în ceea ce e legat de nevastă-mea mă privește numai pe mine! E exterioară subiectului discuției noastre. — Norocoasa de ea! zise Wilt. Aș vrea din tot sufletul să fiu și eu așa! Până la ora două cei doi părăsiseră tema aspectului fizic al doamnei Wilt și trecuseră la dinți și la problema identificării cadavrelor cu ajutorul fișelor dentare. — Uite, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
asta nu înseamnă decât că poate să se poarte tot timpul ca o cățea în călduri, în timp ce bărbatul ei își petrece ziua trudindu-se cu niște culturi de bacterii proaspete, iar apoi vine acasă, gătește masa, spală și se simte norocos dacă mai are putere să-și facă o labă înainte să meargă la culcare. Acum, dacă vorbim despre adevărata mișcare pentru emanciparea femeilor, acolo e cu totul altă poveste. N-am nimic împotriva... — Hai să ne oprim puțin aici, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
gazelor interne. Știți, în timp putrezesc; așa s-ar putea explica totul. în momentul în care comitetul se duse să ia masa, își pierduseră cu toții pofta de mâncare, iar cei mai mulți dintre ei erau beți. Inspectorul Flint se dovedi mai puțin norocos. Nu-i plăcea să ia parte la deshumări nici când era în cea mai bună dispoziție și cu atât mai puțin când cadavrul pe baza căruia își desfășura activitatea arăta o tendință atât de pronunțată de a se întoarce acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
trenul pornise. Singur în compartiment, Tolea refuză să recapituleze eșecul. Cu toate femeile e la fel: prima dată e grabă, nesiguranță, golire, fie ce-o fi. El în ea, scurt. Gimnastică a împreunării ? Tulbure magnetism, din care captezi, în clipe norocoase, incandescența bruscă, violentă? O regăsire instantanee și negare instantanee, da, da, o descărcare, prefera să nu-și amintească. Nu, nu voiasă-și mai amintească emoții, timidități, neputințe, nu, nu mai avea chef de complicații. O cunoscuse pe Ira în urmă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
un aragaz cu două ochiuri. Un raft de cărți, un scaun, o masă și o saltea pe jos. Era casa cea mai mică în care locuise vreodată, dar, cu chiria fixată la 127 de dolari pe lună, Tom se considera norocos să o aibă. În primul an după ce se mutase, oricum nu petrecuse prea mult timp acolo. Era mai mult plecat, căutându-și prieteni din liceu și colegiu care aterizaseră la New York, cunoscând oameni noi prin intermediul celor vechi, cheltuindu-și banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
venit vremea ca paraziții să plece, pentru ca tu să rămâi doar cu gândurile tale curate, cu limba ta curată și cu cretinul tău de Dumnezeu mut. Asta e, preasfinte. Clipa blestematului de adevăr. A sosit, în fine, și ziua mea norocoasă și acum unchiul Nat o să mă scoată de-aici. Nu-i așa, unchiule Nat? O să plecăm cu mașina ta și, până să răsară soarele mâine dimineață, o să fiu iar lângă Lucy a mea. — Nu trebuie decât să-mi spui, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
dai seama. Sora mea, Ruth, crede că Tim e în regulă. Și e destul de vehementă în privința asta. Dar, luând în considerare ce gusturi proaste are în materie de bărbați, părerea ei nu prea contează. O prietenă îmi spune că sunt norocoasă să îl am pe Tim. Dar asta vine de la o tipă recunoscătoare pentru orice acoperiș deasupra capului, un job care să-i asigure o pensie și o rulotă în Wexford, unde se duce în fiecare an în vacanță. Singură. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
sincer mulțumită că am ceva de făcut. Când ești atât de obosit, e mai bine să fii ocupat și să vorbești întruna. Îmi întreb pasagerul de la clasa întâi dacă a dormit bine. Îmi spune că probabil a dormit de la decolare. Norocosul. În timp ce aștept să fie gata cafeaua, îl întreb dacă a fost la New York din motive personale sau de serviciu. — De serviciu, îmi răspunde zâmbind. Într-un fel. Aș vrea să-l întreb ce fel de serviciu, dar n-o fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
-mi. Poate nu înțelegeți. Poate mama voastră e genul ăla de mamă pe care îl vezi la televiziunile americane și în reclame la sosuri, care stă la aragaz în șorț, cu un zâmbet enorm pe față. Dacă e așa, sunteți norocoși. Deseori îmi doresc să fi avut așa o mamă. Una care să-mi fi spus că sunt un copil grozav. Dar, din păcate, când s-au împărțit mamele voioase, eu cred că eram la capătul rândului. De fapt, cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
am spus toate poveștile de groază care se pot întâmpla în timpul călătoriilor cu avionul. Dar presupun că, dacă ar trebui să stau închisă într-un birou să ascult plângerile clienților toată ziua, și mie mi s-ar părea că suntem norocoase. Nu e totuși surprinzător că unii oameni tot își mai închipuie că ne petrecem timpul pe plajă, prin magazine sau chestii de genul ăsta? Debbie pune ultimul CD al lui Eminem. Dă muzica tare și apoi trage draperiile. Afară plouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mă gândesc la el. Ieșim din Ba Mizu și ne îndreptăm spre mașina lui Adam. E un Mercedes SLK, și Adam îmi ține portiera deschisă cât timp eu alunec în scaunul de piele și mă gândesc că sunt o fată norocoasă. Nu că aș fi superficială. Dar m-am cam săturat de Nissanul Micra la mâna a doua al lui Tim. Mergem la Browne’s luând-o pe Stephen Green, și sunt mai mult decât impresionată. Browne’s are reputația de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
timp brațul. O femeie încântătoare. Chiar e minunată. Snakely pare ofensată. Sunt sigură că ar prefera să par îngrozită de supraveghetorul meu, dar nu va avea satisfacția asta din partea mea. Și pe lângă asta, Rowena e de treabă Mă număr printre norocoși. Unii supraveghetori sunt infernali și nu-și găsesc liniștea până nu-i fac să plângă pe membrii echipajului. Chiar am auzit că unor fete li s-a spus să slăbească. Închipuiți-vă! În zilele noastre? Dacă vreo băbăciune ar îndrăzni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
casa mea alături de domnul Kirrane și aștept ca Amy să plătescă ce a cumpărat. Se instalează acum oboseala de după drum și mă lupt să țin ochii deschiși. Amy se întoarce de la casă încărcată de haine și jucării pentru nepotul ei. Norocos băiețel. Nu-mi aduc aminte să fi avut vreo mătușă care să facă cumpărături pentru mine. Spune că vrea să se întoarcă la hotel să lase lucrurile în camera ei, pentru că nu vrea să le care după ea toată seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
privești în urmă la o relație îți dai seama ce nefericit erai. Atunci, presupun că lași lucrurile să meargă de la sine, fără să-ți pui întrebări. Devine rutină și te obișnuiești cu ea. Când mă gândesc acum, am fost destul de norocoasă că am scăpat atât de ușor când mi-a dat papucii Tim, nu? Vă închipuiți ce viață conjugală plictisitoare am fi avut? Oricum, nu o să-mi mai irosesc timpul gândindu-mă la Tim. Mai ales în seara asta. Ce idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de ce le spun asta, pentru că de fapt mă simt amorțită. Cred că sunt în stare de șoc. Parcă mi-a fost împunsă inima cu o sabie, iar în mintea mea încă domnește confuzia. Nu cred că am asimilat încă totul. —Norocosul, zice Tania, plină de ironie în glas. — Se pare că e tipul din DreamBoat. —Cine? —Adam Kirrane. Nu se poate! Tara aproape își scapă cuțitul și furculița. Doamne, cum a pus ea mâna pe el? Tania e la fel de surprinsă. —Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
cerut scuze. De fapt, nici nu le-a trecut prin cap că au deranjat pe toată lumea. Cel puțin ei nu i-a trecut prin cap. O cunosc de fapt. Bine, o cunoșteam. A fost la școală cu mine. —Doamne, e norocoasă cu așa bărbat. E o partidă, nu? Și evident că are și ceva bănuți. Ce zici, și ea arată foarte bine, nu? Nu mi se pare așa grozavă, spun eu, dar apoi îmi pare rău că am părut așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mai multe calități extraordinare. Ca, de pildă... are picioare lungi. Da. Și umeri lați. Și odată, când am avut gripă, a avut foarte mare grijă de mine. Vreau să spun, câți iubiți fac asta ? Exact. Adevărul ăsta e, sunt foarte norocoasă. Îmi bag telefonul În geantă, Îmi trec degetele prin păr și mă uit la ceasul din spatele barului. Mai sunt patruzeci de minute până pleacă avionul. Nu mai e mult. Simt că mă ia cu furnicături pe șira spinării, ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ochi albaștri incredibili. Așa că, atunci când m-a invitat În oraș... — ... Întotdeauna, Înaintea unei Întâlniri cu un tip, beau un păhărel de lichior, ca să-mi treacă nervozitatea... — Connor e un băiat extraordinar. E pur și simplu extraordinar. Sunt o fată foarte norocoasă. Toată lumea vorbește extrem de frumos despre el. E blând, sufletist și e un tip de succes, și toată lumea ne spune mereu că suntem cuplul perfect... — ... n-aș spune asta nimănui, nici Într-o mie de ani. Dar câteodată mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
o gură de daiquiri și se apleacă În față. Știi care e părerea mea ? Că o să te ceară de nevastă ! Simt că mi se strânge stomacul, probabil din cauza băuturii pe care tocmai am băut-o sau așa ceva. — Ești atât de norocoasă ! spune Lissy transportată. Știi, zilele trecute mi-a pus rafturile alea la mine În cameră, fără măcar să-l rog ! Câți bărbați sunt În stare să facă așa ceva ? — Știu. E... un tip de nădejde. Urmează o pauză, și Încep să rup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
care vocea lui Jack continuă inexorabil. Toate secretele mele. Toate secretele mele intime și personale dezvăluite la televizor. Sunt În așa hal de șocată, că nici măcar nu mai sunt În stare să-l ascult. — La prima Întâlnire Își pune lenjeria norocoasă... Împrumută pantofi de firmă de la colega ei de cameră și-i dă drept ai ei... minte că ar face kick-box... confuză În legătură cu religia... e puțin stresată de ideea că ar avea sânii prea mici... Închid ochii, incapabilă să mai suport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu panglică verde Închis, și care mijește ochii spre numărul de pe clădirea noastră. — Bună ziua, zice. O caut pe Emma Corrigan. — Eu sunt ! zic surprinsă. — Aha ! Zâmbește și-mi Întinde un clipboard și un pix. Ei bine, asta-i ziua dumneavoastră norocoasă. Vă rog să-mi semnați aici... Mă uit uluită la buchet. Trandafiri, frezii, niște flori movulii absolut incredible... niște chestii absolut fenomenale, roșu Închis, ca niște pampoane... niște frunzulițe verde Închis... altele verde deschis, care seamănă destul de tare cu sparanghelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]