9,387 matches
-
am fost lovit de faptul că majoritatea personajelor și acțiunilor, monografia satului, obiceiurile, vorbirea sunt de o realitate nudă, ficțiunea aproape că s-a topit în realitate. Ideea romanului l-a ispitit pe autor încă de la începutul activității literare. Toate nuvelele lui au subiecte luate din viața satului. Multe din ele s-au topit în țesătura romanului. Romanul e prefigurat încă din 1949, este reluat în 1950-1951 și a treia oară în 1955; volumul al doilea este conceput în 1953, părăsit
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
și termină strălucit Facultatea de Medicină a Universității din Kiev, practicându-și, timp de patru ani, profesiunea cu deosebită competența. Stabilit definitiv la Moscova în 1921, renunță la medicină în favoarea literaturii și publicisticii. De o mare diversitate - foileton, schița, povestire, nuvelă, român, farsă, dramă etc. -, scrierile sale conturează o viziune de o surprinzătoare coerentă. Contestat adesea cu virulenta de critică vremii - să nu uităm anii dramatici în care și-a desfășurat activitatea literară, 1920-1940, anul morții sale -, a reușit să publice
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
de la simțul comun. Un artist cu simt comun nu este decât un impostor. Iar realitatea este numai un pretext și, de altfel, după excelentă demonstrație a profesorului Persikov, realitatea este numai o convenție. De aceea, deși nu doar de aceea, nuvelă „Ouăle fatale” este tot ce și-a propus să fie: un scurt rezumat al timpurilor care aveau să vină, precum și o amplă istorie a întregului nostru trecut. Cu „Ouăle fatale”, Mihail Bulgakov își dă, strălucit, doctoratul în natura umana. „La
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
toate, consuna cu «anii furtunoși» ai epocii, ar trebui să fie părți dintr-o mare viziune unitară. Cheia de descifrare a acestei viziuni și a mesajului ei profetic s-ar putea să se găsească, cred, în Diavoliada, volumul sau de nuvele și povestiri.” (Ion Vartic) Personajele lui Bulgakov se mișcă într-o lume similară personajelor din operele lui Kafka. Un sistem birocratic de neînvins, funcționari obtuzi, reguli absurde, erori flagrante, o lume ireala transpusa pe realitate putreda, bolnavă, falsă. Partajează asta
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
și în mai multe limbi, și peste 200 de articole și note (unele se pot încărca din site-urile de la LANL / Cornell University http://arXiv.org/find și CERN) în matematică (teoria numerelor, geometrie neeuclidiana, logica), fizică, filozofie, literatura (poeme, nuvele, povestiri, un român, piese de teatru, eseuri, traduceri, interviuri), rebus (careuri, enigmistica) și arta (experimente în desene, picturi, colaje, fotografii, arta pe computer) în română, franceza și engleză, dintre care: Formule pentru spirit (debut editorial, 1981, sub pseudonimul Ovidiu Florentin
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
lacrimi în urma rugăciunilor îndeplinite, decât în urma celor care nu au fost.” - Truman Capote Truman Streckfus Persons (n. 30 septembrie 1924 - d. 25 august 1984) a fost un scriitor american, unul dintre cei mai importanți ai secolului XX, autor de romane, nuvele și scenarii. A inaugurat cu „In Cold Blood” genul „romanului de non-ficțiune”, roman-reportaj în care personajele și acțiunea sunt adevărate. Printre operele sale se numară :Alte glasuri, alte încăperi, roman (1948), Arborele nopții, nuvele (1949), Local Colour, impresii de călătorie
Truman Capote: Mic dejun la Tiffany. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339485_a_340814]
-
ai secolului XX, autor de romane, nuvele și scenarii. A inaugurat cu „In Cold Blood” genul „romanului de non-ficțiune”, roman-reportaj în care personajele și acțiunea sunt adevărate. Printre operele sale se numară :Alte glasuri, alte încăperi, roman (1948), Arborele nopții, nuvele (1949), Local Colour, impresii de călătorie, Harfa de iarbă, nuvelă, Mic dejun la Tiffany, roman (1958), The Muses are Heard, povestiri (1956), House of Flowers, scenariu de musical jucat pe Broadway (1964), Cu sânge rece, roman (1966), The Thanksgiving Visitor
Truman Capote: Mic dejun la Tiffany. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339485_a_340814]
-
inaugurat cu „In Cold Blood” genul „romanului de non-ficțiune”, roman-reportaj în care personajele și acțiunea sunt adevărate. Printre operele sale se numară :Alte glasuri, alte încăperi, roman (1948), Arborele nopții, nuvele (1949), Local Colour, impresii de călătorie, Harfa de iarbă, nuvelă, Mic dejun la Tiffany, roman (1958), The Muses are Heard, povestiri (1956), House of Flowers, scenariu de musical jucat pe Broadway (1964), Cu sânge rece, roman (1966), The Thanksgiving Visitor, nuvelă (1967), The Dogs Bark, impresii de călătorie și portrete
Truman Capote: Mic dejun la Tiffany. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339485_a_340814]
-
1949), Local Colour, impresii de călătorie, Harfa de iarbă, nuvelă, Mic dejun la Tiffany, roman (1958), The Muses are Heard, povestiri (1956), House of Flowers, scenariu de musical jucat pe Broadway (1964), Cu sânge rece, roman (1966), The Thanksgiving Visitor, nuvelă (1967), The Dogs Bark, impresii de călătorie și portrete (1973), Muzică pentru cameleoni, proze scurte (1980), Answered Prayers, roman rămas neterminat, publicat postum, în (1987), Summer Crossing, roman abandonat în tinerețe, apărut în (2005). Mic dejun la Tiffany e o
Truman Capote: Mic dejun la Tiffany. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339485_a_340814]
-
dacă și-a găsit un loc al ei sau dacă imaginea idealizată s-a evaporat. Calitatea de a pune pe câteva pagini o rețea de sentimente și întîmplări nu îi poate fi contestată lui Truman Capote: el reușește într-o nuvelă să construiască o lume boemă și crudă, cu tușe romantice sau realiste, să surprindă relații în profunzime, să fixeze o clipă de grație într-un cuvînt. Pentru cei mai mulți cititori ai romanului, adică pentru toți cei care au văzut ecranizarea din
Truman Capote: Mic dejun la Tiffany. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339485_a_340814]
-
el se teme de lume să nu-l fure și bătrânul vede în sora lui tocmai această lume care îi dorește averea, dar în zgârcenia lui, Aglae are cel mai bun aliat. Giurgiuveanu se deosebește de Hagi Tudose, personajul din nuvela cu același nume a lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea, prin următoarele: consultă un medic, cheamă un preot să-i sfințească locuința, angajează o menajeră care să-l îngrijească, dar nu are curajul să se despartă de banii lui, amânând mereu să treacă
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
el se teme de lume să nu-l fure și bătrânul vede în sora lui tocmai această lume care îi dorește averea, dar în zgârcenia lui, Aglae are cel mai bun aliat. Giurgiuveanu se deosebește de Hagi Tudose, personajul din nuvela cu același nume a lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea, prin următoarele: consultă un medic, cheamă un preot să-i sfințească locuința, angajează o menajeră care să-l îngrijească, dar nu are curajul să se despartă de banii lui, amânând mereu să treacă
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
prozei literare un meșteșugar tot atât de iscusit și strălucitor ca și în ordinea poeziei”. Mai scurt, Eugen Simion, în lucrarea Eminescu. Proza literară, afirmă că „Eminescu deschide prin epica sa cel puțin două drumuri în literatura română, drumul prozei fantastice prin nuvela Sărmanul Dionis, și drumul prozei filosofice, prin Avatarii faraonului Tla”. Din proza antumă, reținem: basmul Făt-Frumos din lacrimă (1870), scris în timpul studiilor la Viena și apreciat ca unul din cele mai bune basme culte din literatura română, nuvela Sărmanul Dionis
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
fantastice prin nuvela Sărmanul Dionis, și drumul prozei filosofice, prin Avatarii faraonului Tla”. Din proza antumă, reținem: basmul Făt-Frumos din lacrimă (1870), scris în timpul studiilor la Viena și apreciat ca unul din cele mai bune basme culte din literatura română, nuvela Sărmanul Dionis, redactată la Viena și citită la Junimea în 1872, nuvela Cezara, publicată în „Curierul de Iași” (1876); din proza postumă: fragmentul de roman Geniu pustiu, publicat în 1904, de Ion Scurtu, Umbra mea, anterioară nuvelei Sărmanul Dionis, Archaeus
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
Tla”. Din proza antumă, reținem: basmul Făt-Frumos din lacrimă (1870), scris în timpul studiilor la Viena și apreciat ca unul din cele mai bune basme culte din literatura română, nuvela Sărmanul Dionis, redactată la Viena și citită la Junimea în 1872, nuvela Cezara, publicată în „Curierul de Iași” (1876); din proza postumă: fragmentul de roman Geniu pustiu, publicat în 1904, de Ion Scurtu, Umbra mea, anterioară nuvelei Sărmanul Dionis, Archaeus, Avatarurile faraonului Tla. În intenția lui Eminescu era să realizeze un roman
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
din literatura română, nuvela Sărmanul Dionis, redactată la Viena și citită la Junimea în 1872, nuvela Cezara, publicată în „Curierul de Iași” (1876); din proza postumă: fragmentul de roman Geniu pustiu, publicat în 1904, de Ion Scurtu, Umbra mea, anterioară nuvelei Sărmanul Dionis, Archaeus, Avatarurile faraonului Tla. În intenția lui Eminescu era să realizeze un roman al unei generații chinuite de sentimentul neputinței de a se realiza cu titlul Naturi catilinare, lucrare care exprimă ideea degradării valorilor, idee întâlnită apoi în
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
lui Ioan, în urma decesului acesteia, Nour se îndrăgostește de Poesis, sora dispărutei, care juca la un teatru periferic, ca să-l întrețină pe bătrânul tată muzicant. Partea a II-a a romanului se referă la Revoluția din 1848 din Transilvania, când nuvela „e mai crudă și mai realistă”. Ioan își consacră viața Revoluției, considerând însingurarea ca o lașitate. Toma Nour primește o grea lovitură în dragostea lui, când își vede iubita la înmormântarea unui conte și după ce revine în satul natal, el
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
cum nota Tudor Vianu, din epoca luciferică a Revoluției Franceze și din marile sinteze ale idealismului postkantian. Procedeul lui Eminescu, de a mitiza un personaj istoric, e folosit și în proiectele unor drame: Doja, Horea, Andrei Mureșanu. Umbra mea, anterioară nuvelei Sărmanul Dionis, va fi inclusă în cuprinsul nuvelei și folosind o fabulație complicată, Mihai Eminescu încearcă să dovedească relativitatea adevărului și posibilitatea dedublării, a despărțirii spiritului de propria sa umbră, printr-un simplu act de voință. Publicată în revista „Convorbiri
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
Revoluției Franceze și din marile sinteze ale idealismului postkantian. Procedeul lui Eminescu, de a mitiza un personaj istoric, e folosit și în proiectele unor drame: Doja, Horea, Andrei Mureșanu. Umbra mea, anterioară nuvelei Sărmanul Dionis, va fi inclusă în cuprinsul nuvelei și folosind o fabulație complicată, Mihai Eminescu încearcă să dovedească relativitatea adevărului și posibilitatea dedublării, a despărțirii spiritului de propria sa umbră, printr-un simplu act de voință. Publicată în revista „Convorbiri literare” (1872 - 1873), Sărmanul Dionis dezbate soarta tragică
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
de voință. Publicată în revista „Convorbiri literare” (1872 - 1873), Sărmanul Dionis dezbate soarta tragică a omului de geniu într-o societate ostilă adevăratelor valori, eroul fiind silit să se refugieze în vis pe altă planetă. G. Călinescu vede în această nuvelă „o adevărată poemă romantică”. Nuvela are la început un Prolog în care Eminescu pornind de la Critica rațiunii pure a lui I. Kant, de la faptul că timpul și spațiul sunt categorii apriorice, că sunt pure intuiții ale spiritului, nu există nici
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
Convorbiri literare” (1872 - 1873), Sărmanul Dionis dezbate soarta tragică a omului de geniu într-o societate ostilă adevăratelor valori, eroul fiind silit să se refugieze în vis pe altă planetă. G. Călinescu vede în această nuvelă „o adevărată poemă romantică”. Nuvela are la început un Prolog în care Eminescu pornind de la Critica rațiunii pure a lui I. Kant, de la faptul că timpul și spațiul sunt categorii apriorice, că sunt pure intuiții ale spiritului, nu există nici timp, nici spațiu - ele sunt
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
infinitul, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă” și de la lucrarea lui A. Schopenhauer, Lumea ca voință și interpretare, în care filosoful german șterge granița dintre vis și realitate, considerându-le forme ale aceluiași fenomen, duc pe eroul nuvelei la concluzia că „dacă am afla misterul prin care să ne punem în legătură cu aceste două ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, am putea trăi aievea în trecut și am putea locui în lume stelelor și a soarelui”. Partajează
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
o accentuată conștiință existențial-morală, Jean Băileșteanu istorisește întâmplări ce, uneori, se ridică la altitudinea unei mitologii locale, regionale a văii Desnățuiului. II. Această figură de istorisitor o identificăm și în volumul „Ultima înviere” (Iași, Editura Tipo Moldova, 2013) ce antologhează nuvele, schițe și povestiri publicate de-a lungul anilor. Cea mai pronunțată inflexiune mitologică o prezintă nuvela „Pe Desnățui”. Aici un tânăr cere Domnului „îngăduința de a trăi”. Gestul său este apreciat. I se spune că „fără o nădejde nu poți
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
locale, regionale a văii Desnățuiului. II. Această figură de istorisitor o identificăm și în volumul „Ultima înviere” (Iași, Editura Tipo Moldova, 2013) ce antologhează nuvele, schițe și povestiri publicate de-a lungul anilor. Cea mai pronunțată inflexiune mitologică o prezintă nuvela „Pe Desnățui”. Aici un tânăr cere Domnului „îngăduința de a trăi”. Gestul său este apreciat. I se spune că „fără o nădejde nu poți să-ți rânduiești viața” și i se permite să plece în lume cu scopul de a
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
de o fată și constată că „pe cât te arunci întru cunoaștere, cu atât știi mai puțin”. Finalmente, se căsătorește cu fata și au mulți copii. Decizia tânărului conduce la întemeierea sfântă ca topos a satului de pe Desnățui. Cea mai valoroasă nuvelă a volumului și una dintre cele mai valoroase din literatura română este „În drum spre casă”. Ea se constituie ca un lung monolog la miezul nopții pe ploaie. Am zice că avem de a face cu un monolog hamletian de
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]