4,294 matches
-
vom expune în continuare, cazul obștei arhaice umbrăreștene se pretează a fi considerat ilustrativ din punctul de vedere al deosebirii ce există între conținutul noțiunilor de răzeș și megieș, cât și în privința categoriilor sociale ce recurg la dreptul separării din obște, al ieșirii din indiviziunea numită devălmășie. Că așa s-a produs ruperea succesivă a Bozieștilor și Torceștilor din marea întindere umbrăreșteană ne stă mărturie apa râului Bârlad, devenit hotar între marea stăpânire boierească și obștea Umbrăreștilor devălmași, ceea ce nu era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
recurg la dreptul separării din obște, al ieșirii din indiviziunea numită devălmășie. Că așa s-a produs ruperea succesivă a Bozieștilor și Torceștilor din marea întindere umbrăreșteană ne stă mărturie apa râului Bârlad, devenit hotar între marea stăpânire boierească și obștea Umbrăreștilor devălmași, ceea ce nu era permis în străvechime, când „cursul apelor reprezenta o folosință” și nu un hotar. Am avut unele informații în legătură cu desființarea devălmășiei Torceștilor, nevoiți să renunțe la răzeșia de mai înainte, ca urmare a acelui „greu mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente din actul de împărțeală prin care se confirmă aserțiunea noastră privind stăpânirea răzeșească a obștii umbrăreștene de către toți sinpărtașii de pe ea, inclusiv boierii Costăchești: „Iar Umbrăreștii, pe Bârlad, la Tecuci, ce s-ar veni partea părinților noștri, să fii la mini”, la Gavriliță; „și de la Bozăești de pe Bârlad, cât s-a alegi iar partea părinților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al XIX-lea și începutul celui următor stând mărturie acestei situații. Pricinile dintre răzeșii statornici și cei plecați își pot afla ușor explicația, la o privire mai superficială ar părea greu de înțeles frâmântările și procesele aproape neîntrerupte din interiorul obștii răzeșești. Am văzut într-un capitol precedent că, încă de prin 1801, poate chiar de mai înainte, iau amploare neînțelegerile dintre copărtașii din obște, prin acele încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o privire mai superficială ar părea greu de înțeles frâmântările și procesele aproape neîntrerupte din interiorul obștii răzeșești. Am văzut într-un capitol precedent că, încă de prin 1801, poate chiar de mai înainte, iau amploare neînțelegerile dintre copărtașii din obște, prin acele încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817, prin hotarnica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întocmite în 1817, de hotarnicul Petrache Negrea, în afara celor două găsite de noi, cu arborele genealogic al bătrânului arătând cursul neamului respectiv, ar oferi o bună posibilitate de a reconstitui o imagine cât mai aproape de realitate a ceea ce a fost obștea răzeșească a umbrăreștenilor din ținutul Tecuciului în vremea respectivă. E nevoie de noi căutări. Prin ceea ce am relatat despre răzeși, am încercat să dăm expresie și culoare unor realități de odinioară, să aducem spre amintire câte ceva din viața satelor vechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de apărare internă și externă a reprezentat o componentă de bază în vremurile de demult. Reunirea unor sate vecine, la un moment dat, în formațiuni ample, de genul celor însorărite, despre care am amintit la începutul studiului nostru, uniunile de obști și întemeierea, în ultimă instanță, a statului, își au sorgintea în nevoia de apărare. Or, cum poporul român, satele românești au avut întotdeauna drept trăsătură caracteristică sedentarismul, stabilitatea, cum tihna și truda le-au fost frecvent puse în pericol de către
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drept beneficiari ori martori slujitori cu atribuții și ranguri ostășești. Așa se face că putem lua cunoștință de prezența militarilor cu slujbe în peisajul așezărilor din evul de mijloc românesc. Primii atestați documentar pe teritoriul umbrăreștean, avem în vedere întinsa obște arhaică, ar fi slujitorii domnești: Alexa, Giurca, Dragoșe și Giurgiu, despre care, la 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare scrie că „ne-au slujit drept și credincios”, răsplătindu-i pentru aceasta cu „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Ei trebuie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domnească din 20 mai 1634, prin care se întărește stăpânirea pe dania lui Melinte și vânzarea lui Trif din Torcești, sunt specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făcută din nou, zugrăvită cu culoare argintie cu stele; - pardoseala pe jos din nou, și alte asemenea lucrări. Cheltuielile pentru reparații și materiale au fost estimate la 5.000 (cinci mii) de franci - scrie în contract - și „se dau de obște și d-lor frații Grigore Suțu”. Semnează din partea obștii satului: Neculai Zaharia, Alexandru Nechifor și Neculai Bordei, iar din partea boierilor, vechilul lor M. Popescu. Reparațiile au mers repede, în toamna lui 1883 biserica a fost resfințită și și-a continuat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pardoseala pe jos din nou, și alte asemenea lucrări. Cheltuielile pentru reparații și materiale au fost estimate la 5.000 (cinci mii) de franci - scrie în contract - și „se dau de obște și d-lor frații Grigore Suțu”. Semnează din partea obștii satului: Neculai Zaharia, Alexandru Nechifor și Neculai Bordei, iar din partea boierilor, vechilul lor M. Popescu. Reparațiile au mers repede, în toamna lui 1883 biserica a fost resfințită și și-a continuat existența și menirea. Biserica a avut o bogată colecție
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păstrând același hram, „Sfinții Voievozi”, parohia din deal sărbătorind și praznicul Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), în timp ce vechea parohie de la Torcești a rămas cu hramul Intrarea în Biserică (Ovidenia). Parohia de pe terasă l-a adoptat ca patron pe Sfântul Ilie. Obștea umbrăreșteană a dat preoți și altor sate, cum au fost: „popa Gheorghe din Boziești”, ajuns preot la Itrinești (Tutova), preotul Teodor Liușcă, slujitor mulți ani la biserica Banu din Nicorești. De asemenea, preotul Hrisanti Hâncu, tatăl unionistului tecucean Ioniță Hrisanti
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vorbă iscusită [e] podoabă a purtărilor alese și ceasurilor de priveghi”198 și regretă că nu toate femeile sunt capabile să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem, p. 258. 198 Ibidem, vol. II, p. 102. 77 femeiască!”199 Apare nelipsitul îndemn la cultivarea valorilor spirituale, fiindcă „ce frumusețe ascunde în ea o vorbă iscusită, spusă la timpul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
demodată în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de legi bărbaților și că se cere de așijderi ca ea să fie cârmuită și stăpânită tot de ei”214. Uneori educația nu poate înlătura definitiv cutumele epocii, și avem aici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acționa în timpul marilor sărbători, când judeca abaterile de la datinile și tradițiile satului. Județul obștesc sau sfatul bătrânilor era exercitat de către popor. Prin reprezentanții săi firești, acesta apăra interesele comune ale satului, judeca în baza unei tradiții juridice seculare experimentate de obște și nu se preta să susțină nimănui interesele personale. Se numea „județul cel mare”, când pe ordinea de zi erau de judecat trădarea de neam, tâlhăria cu moarte, crima, mutilările sau desfrâul, și „județul cel mic”, când era vorba despre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care consta în aruncarea cu pietre în cel vinovat, până când se decidea să fie aruncat în prăpastie. După documentele vechi din Moldova, justiția obștească de pe vremuri era silită să-și facă dreptate singură pentru crima comisă asupra unui membru al obștii. Strânsa solidaritate de sânge dintre membrii obștii îi obliga să se apere și să se răzbune pe orice frate de obște de- al lor, ucigând pe vinovatul Mai târziu această răzbunare a sângelui a fost înlocuită prin răscumpărarea crimei, cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cel vinovat, până când se decidea să fie aruncat în prăpastie. După documentele vechi din Moldova, justiția obștească de pe vremuri era silită să-și facă dreptate singură pentru crima comisă asupra unui membru al obștii. Strânsa solidaritate de sânge dintre membrii obștii îi obliga să se apere și să se răzbune pe orice frate de obște de- al lor, ucigând pe vinovatul Mai târziu această răzbunare a sângelui a fost înlocuită prin răscumpărarea crimei, cu plata în oi sau bani, plătindu-se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Moldova, justiția obștească de pe vremuri era silită să-și facă dreptate singură pentru crima comisă asupra unui membru al obștii. Strânsa solidaritate de sânge dintre membrii obștii îi obliga să se apere și să se răzbune pe orice frate de obște de- al lor, ucigând pe vinovatul Mai târziu această răzbunare a sângelui a fost înlocuită prin răscumpărarea crimei, cu plata în oi sau bani, plătindu-se prețul vieții unui om. Deci se accentua responsabilitatea solidară a membrilor comunității. Judecătorii de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pământului, pentru că cele mai multe procese se limitau la fixarea hotarelor. Cei 6 sau 12 membri erau numiți magistrați rurali sau „juzi”. Existența judecătorilor la noi, care judecă până în veacul al XVIII-lea, presupune că justiția a fost împrumutată de domnie de la obști și a rămas în stare de funcționare, chiar și sub monarhia feudală. Dreptul de judecată îl aveau domnul țării și dregătorii, începând cu cel mai înalt și isprăvind cu dregătorul sătesc. Îl mai aveau de asemenea proprietarii în favoarea cărora domnul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mugurului în crestătură și legarea acesteia. În fiecare sat existau doar câțiva oameni care stăpâneau știința altoirii. În virtutea tradiției, aceștia aveau dreptul să altoiască oriunde pe moșia satului și se credea că cel care altoiește mai mult în folosul obștii era lipsit de păcate pe lumea cealaltă. Am dori să menționăm aici, ca un element pitoresc, modul de culegere a fructelor din pomii mai înalți. Se folosea, pentru aceasta, o ustensilă specială, numită „îmbucătoare” (proțap sau mușcătoare), confecționată dintr-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și 10 zile stând la murat în apă. Adesea, plantele recoltate erau duse de apă, în caz de ploi torențiale, acest fapt provocând și dispute; acestea se aplanau, în conformitate cu obiceiul pământului: însușirea muncii străine era sever condamnată de către obștea sătească, iar furtul era preîntâmpinat și pe cale religioasă, fiind considerat un mare păcat. Scoase din apă (topite), cânepa și inul se spălau și se lăsau în apropiere la zvântat. Apoi erau transportate acasă și puse la uscat pe garduri sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reliefului fragmentat (coline, văi), circulația se făcea pe cursul principalelor văi. Satele din fundături și de pe versanții colinelor erau legate de o rețea de drumuri greu circulabile. În satele răzășești de veche tradiție, lunca, islazul, pădurea și pășunea erau ale obștii și poartă până astăzi amprenta unor aspecte arhaice și urmele unui înalt grad de ruralitate (Bărboasa, Laz, Dealul Perjului, Taula, Onceștii Vechi). SOLURILE Factorii pedogenetici de o diversitate neobișnuită au influențat în această zonă un înveliș de sol complex. Pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
6Dughie - plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori dispuse în spice, cultivată ca plantă de nutreț. 7Răzeș - (în orânduirea feudală, în Moldova) țăran liber, posesor al unei bucăți de pământ (moștenită din tată-n fiu), organizat în obști, care stăpânea în comun pământul satului de care aparținea, dar lucra independent (împreună cu familia) lotul agricol repartizat; moșnean. 2 Coleoptere - ordin de insecte cu patru aripi, dintre care cele superioare, întărite, au rol de protecție pentru celelalte două, care sunt
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ieșeau animalele la păscut, iarba era deja crescută până la genunchi, bună de coasă, florile galbene de păpădie împodobind- o de sărbătoare. E demn de reținut că în acele vremuri era împământenită o regulă: nimeni nu ducea animalele la păscut până ce obștea satului nu hotăra acest lucru. Existau disciplină și respect pentru toate hotărârile comunității. Frumusețea luncii, în special la 8 septembrie, de ziua sărbătoririi Nașterii Maicii Domnului, la Bărboasa și Dealul Perjului, atrăgea tineretul satului la horă, la plimbare și la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]