4,211 matches
-
de la țară într-o doamnă cu maniere alese, devine cultivată și admirată de toți, în urma educației primite în familia Faranga. Psihanalizând, Al. George argumenta într-un număr al revistei România literară că Ion este fiul adoptiv al clanului Herdelea. În fața obștii, el își recapătă statutul de om cu o certă demnitate, adică proprietar de pământuri, ascultând atent de sfaturile pe care le primește în casa învățătorului din Pripas. Dorința formativă se soldează cu un fiasco în prozele lui Anton Holban și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău" din Șendriceni, cumpărată de Ministerul Învățământului și destinată acestei școli, avea sălile de clasă la parter, dormitoarele la etaj, iar numeroasele construcții anexe se înșirau, ca prinse într-o horă, jur împrejurul clădirii principale. Ceea ce dădea farmec și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care în virtutea tradiției îi abrogă dreptul de a interveni activ în viața, în manifestările oamenilor, de a-i educa în spiritul legilor nescrise, în vederea ilustrării unor comportamente civice exemplare. Cu alte cuvinte, este vorba de o acțiune conștient organizată a obștii, menită să producă echilibrul necesar bunei conviețuiri sociale. Când se produc, de pildă, frustrări comunitatea socială intervine compensând. Comunitatea socială este deci un judecător, un moralist și un filozof colectiv. În vederea exercitării unor asemenea atribuții, colectivitatea operează cu modalități, cu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
deci un judecător, un moralist și un filozof colectiv. În vederea exercitării unor asemenea atribuții, colectivitatea operează cu modalități, cu practici generate de tradiție, care devin tot atâtea arme în arsenalul moralei și eticii sătești. Ghiță Mitrăchiță este un exponent al obștii care folosește însă o armă cu totul personală și nu mai puțin eficientă: pictura. Pictura lui Ghiță Mitrăchiță educă; frumosul nu e un scop în sine, ci o forță activă, relevându-și funcția plenară a luminii și a iubirii.”( Ioan
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
, revistă culturală apărută săptămânal la Brașov, între 2 ianuarie și 25 decembrie 1837. Arătarea de subscriere..., difuzată de I. Barac la 1 decembrie 1836, anunța apariția unui periodic destinat „spre înmulțirea cei de obște folositoare cunoștințe” și în care urmau să se publice nuvele, romane, istorii și „scurte conțepturi” traduse din principalele limbi europene. F.d., editată de J. Gött, a fost susținută material de Rudolf Orghidan, negustor din Brașov, care va participa financiar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287040_a_288369]
-
de experimentatul monografist: „creșterea ta pe măsura unor rosturi noi pe care le capeți prin însuși faptul că de aici înainte te știi părtaș la toate și deci te simți tot atât de vinovat de înfrângeri precum și de mândru de toate izbânzile obștei tale”. Noi - se adresa el echipierilor - trebuie să trăim „viața micii obști a tovarășilor noștri”, iar „legea noastră, etica noastră va fi, de aici înainte, aceea a echipei”. Iar echipa înseamnă „frăție de cruce, prietenie până la jertfă, zdrobire a... egoismului
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
le capeți prin însuși faptul că de aici înainte te știi părtaș la toate și deci te simți tot atât de vinovat de înfrângeri precum și de mândru de toate izbânzile obștei tale”. Noi - se adresa el echipierilor - trebuie să trăim „viața micii obști a tovarășilor noștri”, iar „legea noastră, etica noastră va fi, de aici înainte, aceea a echipei”. Iar echipa înseamnă „frăție de cruce, prietenie până la jertfă, zdrobire a... egoismului. Singuraticul luptător... un prilej de aspru exercițiu spiritual”. Intrat într-o „frăție
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și proiectează idealuri. Falansterul lui Fourier reprezintă un asemenea model grupal de organizare. Quakerii americani au și ei un cult religios grupal. În societatea tradițională românească s-a dezvoltat o instituție a cooperării, promovând spiritul de întrajutorare prin asociații ca obștea țărănească, claca, ortăcia, vecinătatea sau ceata (Neculau, 1989). Tradiția practicilor asociative sau a „gândirii grupale” s-a dezvoltat în Europa raționalistă și s-a emancipat în epoca luminilor. Apariția statelor naționale a stimulat acest tip de entitate socială și culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de conformitate și inovație asociativ-grupală. Cercetând formele de asociere în satul tradițional românesc, noi am identificat (Neculau, 1989) apariția și dezvoltarea unor grupări specifice de solidaritate și ajutor reciproc, consemnate și analizate amplu în literatura sociologică, istorică, etnologică, psihosociologică 2. Obștea țărănească a constituit o „asociație umană” de sprijin reciproc și asistență mutuală, cu legi proprii (stăpânirea pământului în devălmășie, obiceiuri juridice specifice, participare nedeterminată la avutul obștesc), ale cărei rădăcini merg adânc în Antichitate. Satul devălmaș românesc a însemnat o
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pământului în devălmășie, obiceiuri juridice specifice, participare nedeterminată la avutul obștesc), ale cărei rădăcini merg adânc în Antichitate. Satul devălmaș românesc a însemnat o formă de conviețuire socială specifică; grup biologic închis, rudenie de ceată, gospodării familiale asociate într-o obște condusă prin hotărâri luate de „adunarea părtașilor”. Respectul normelor comune era reglat prin „sfatul bătrânilor” sau al „oamenilor buni”. Ceata a funcționat ca o asociație de formare a tinerilor și de asistență psihosocială, ca un fel de „club” de inițiere
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
comune sau în scopul propășirii ei economice. Și la alte popoare economia colectivă a născut diferite forme de asociere. Astfel, ne informează unul dintre cei mai avizați cercetători ai cooperației românești moderne, Gromoslav Mladenatz, babilonienii au cunoscut organizații asemănătoare actualei obști de arendare, iar grecii și romanii au avut societăți de asigurări între micii meseriași, pe baza ajutorului reciproc (Mladenatz, 1931, p. 10 și urm.). La popoarele germanice, viața agrară s-a desfășurat de la început pe bază de cooperație; în Alpii
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
e cum vedea T. Diamant evoluate „talentul și iscusința”, competența - am zice noi azi. Acestea vor fi „prețuite cu voturi de către tovarăși competenți”! Și - din nou - promisiunea unei munci „foarte plăcute și drăgăstoase”, productivă și „instructivă (învățătoare) pentru toți de obște”, participanții având posibilitatea să-și înmulțească „cunoștințele cele folositoare în viața omului”. Un prilej deci de învățare socială dirijată, de formare a personalității prin atașare la valorile comunității. Pentru a-și pune în aplicare ideile, Diamant începe un șir de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
meșteșugărimii, a muncitorilor manuali și intelectuali” (Mladenatz, 1942, p. 13). A răspândit convingeri, a sădit „virtuți cooperatiste”, a educat „cooperatori adevărați”, oameni „activi” și „conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit l-a jucat cooperația în educația săteanului. Obștile agricole de arendare, cumpărare și împroprietărire, băncile populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al cooperației rurale - epoca eroică a cooperativei române” (Cardaș, 1942, p. 18). Obștile sătești au fost, scrie un alt animator al timpului, „adevărate școli, înlăuntrul cărora atâtea zeci de mii de săteni și-au făcut cultura și educația agricolă, sub conducerea instructivă și disciplinată a cărturarilor agricoli” (Filipescu, 1943, p. 3). Prin faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fost, scrie un alt animator al timpului, „adevărate școli, înlăuntrul cărora atâtea zeci de mii de săteni și-au făcut cultura și educația agricolă, sub conducerea instructivă și disciplinată a cărturarilor agricoli” (Filipescu, 1943, p. 3). Prin faptul că în interiorul obștei nu putea „viețui” decât „plugarul cinstit”, receptiv la „prescripțiile agricole și tehnice” moderne, această organizație cooperativă a jucat, se înțelege, un rol important în educația adultului rural. Aici a învățat el „ce înseamnă o sămânță aleasă, un animal selecționat, un
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o bună comercializare a produselor”, toate acestea „întreprinse în comun” (ibidem, p. 4). A „învățat” deci cum să-și organizeze rațional și avantajos munca și viața, a deprins - prin cooperare și învățare reciprocă - gustul pentru o viață mai elevată. Prin obște, țăranul a prins „un suflu nou de viață, de curaj și de energie, o ținută și un ideal social... Se simțea cineva” (ibidem, p.5). Era tratat cu respect, „ca un om puternic”, pentru că-și depășise condiția de veșnic ignorant
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
școlari, cât și pentru adulți; șezători culturale, organizate de învățători cu elevii, vizând atât educația artistică, muzicală, literară și fizică a acestora, cât și educația patriotică și culturală a adulților; cercuri culturale și conferințe populare pentru cultura adulților; organizarea de obști, cooperative și bănci populare pentru ridicarea nivelului economic al satelor; organizarea de excursii școlare pentru cunoașterea țării și de expoziții școlare pentru punerea în evidență a muncii elevilor și învățătorilor în promovarea talentelor (Bârsănescu, 1983, p. 10). În anul 1898
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de azi, Institutul Național al Cooperației Române, București. Cojocaru, Ion, Ornea, Zigu, 1966, Falansterul de la Scăieni, Editura Politică, București. Diamant, Teodor, 1958, Scrieri economice, Editura Științifică, București. Duca, I. G., 1902, Les sociétés coopératives en Roumanie, Paris. Filipescu, C., 1943, Obștea, satul și noul regim agrar, București. Galan, A.G., 1926, Nașterea și dezvoltarea cooperației moderne, București. Galan, A.G., 1938, Ce este cooperația. Gândirea și sistemele cooperației în România, București. Ghica, Ion, 1956, Opere, vol. I, ESPLA, București. Ghiulea, Nicolae, 1926, Asociațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fondurile erau acum procurate prin mijloace proprii, iar cooperația economică a devenit „coloana vertebrală de susținere materială a întregii instituții” (Neculau, 1973, p. 399). Universitatea și-a putut menține autonomia și neutralitatea, acest fapt dându-i prestigiu și vitalitate. Iar obștea agricolă, înființată în 1942, a obținut de la Ministerul Agriculturii un însemnat lot de mașini, tractor, plug cu două brăzdare, patru semănători, un trior, patru grape de fier, șase prășitori mecanice. Ele au fost puse la dispoziția gospodarilor cu 30% sub
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vorbă iscusită [e] podoabă a purtărilor alese și ceasurilor de priveghi”198 și regretă că nu toate femeile sunt capabile să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem, p. 258. 198 Ibidem, vol. II, p. 102. 77 femeiască!”199 Apare nelipsitul îndemn la cultivarea valorilor spirituale, fiindcă „ce frumusețe ascunde în ea o vorbă iscusită, spusă la timpul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
demodată în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de legi bărbaților și că se cere de așijderi ca ea să fie cârmuită și stăpânită tot de ei”214. Uneori educația nu poate înlătura definitiv cutumele epocii, și avem aici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
existenței: Scriind viața omului am vrut pe cât se poate să găsească fiecare viața sa, am vrut, adică să scriu o viață nici mai sus, nici mai jos de omenire și să descriu cele ce poate cineva să întâmpine mai de obște în viață, fără să trec cu vederea nici necazurile, nici fericirile, nici patimile, nici vițurile chiar ale mele." Textul menționat anterior este unul din puținele în care Heliade își conturează, în mod explicit și în directă conexiune cu opera sa
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
3. Liberum veto / 153 6. Monarhia și Dietele Ungariei / 156 7. Caracteristici ale Adunărilor de stări în Țările Nordice / 170 8. Adunările de stări în Țara Românească, Moldova și Transilvania / 175 8.1. Marea Adunare a Țării și Sfatul de obște în Țara Românească și Moldova / 176 8.1.1 Tipologii și terminologie / 186 8.1.2 Structura nivelul de reprezentare și convocarea / 190 8.1.3 Adunările de stări de tip voievodal (secolele XV-XVII) / 197 8.1.4 Regimul boieresc
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ungariei ultimilior arpadieni, se intersectează cu cele bizantine în privința constituirii Dietelor locale din perioada lui Ștefan Dușan. Impactul acestor influențe este vizibil și în spațiul românesc. Adunările de stări din Moldova și Țara Românească Marea Adunare a țării, Sfatul de obște -, cunoscute la început și sub denumiri asemănătoare celor din țările europene de pe direcția lor de contact (Seim, Rada, Parlamentum, Congregatio), au fost convocate începând cu secolele al XIV-lea și al XV-lea. În Transilvania voievodală 174, unde influențele occidentale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
domeniul istoriei Adunărilor de stări în spațiul romnesc trebuie analizate nuanțat 560, întrucât idei valoroase, între care sublinierea caracterului neregulat și extraordinar al Adunărilor de stări, este caracteristic multor țări europene. 8.1. Marea Adunare a Țării și Sfatul de obște în Țara Românească și Moldova Alături de Domnie și Sfatul domnesc, Marea Adunare a Țării sau Adunarea stărilor, a fost cel de-al treilea organ fundamental al structurii feudale de stat561. Originea instituției Adunării de stări se regăsește într-un substrat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]