3,019 matches
-
și ca urmare a acțiunii grafice, a exercițiului. Nu învață cineva să înoate citind reguli dintr-o carte. Trebuie să intre în apă, să dea din mâini, să repete aceasta de mai multe ori. Ortogarfia este și o chestiune de obișnuință a mâinii, dar înainte de orice o problemă de atenție. II. 4. Organizarea procesului de predare - învățare a ortografiei și punctuației în cadrul orelor de limba română II. 4. 1. Etape și sistem Datorită importanței pe care o are limbajul în pregătirea
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
citesc. Negloptență, defect al celor care, citind și scriind prea mult, neglijează vederea. E ceva profund subversiv în voința de a nu exprima nimic. Și, prin chiar acest fapt, de a extrage pe oricine din somnul său senzorial, destabilizându-i obișnuințele și așteptările. Înțelegem astfel bucuria unui Soulages de a tăcea. Ea ne forțează să reflectăm curățându-ne oglinzile. Primul moment... Există și un al doilea: revenirea în noi a cuvintelor. În noi și la artiștii înșiși: Delacroix, Matisse, Van Gogh
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ar fi trăit totdeauna între chinezi și canibali și cât de extravagant și ridicol ni se pare acum, în ce privește felul hainelor, ce ne-a plăcut acum zece ani și ce ne va plăcea înainte de alți zece, îmi dau seama că obișnuința și exemplul sunt mai convingătoare decât orice cunoștință, oricât de sigură, și că pluralitatea părerilor nu 1. în franceză, Discours de la méthode (1637). este o probă care să valoreze cine știe ce pentru adevărurile oarecum greu de descoperit, din cauză că este mult mai
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
această treaptă, deschiderea presupune o generozitate în a recepta și a înțelege, însoțită, în oglindă, de gestulaprofun dării propriei teologii, pentru a regăsi firele prin care ea se poate dărui nu doar celor care o slujesc prin tradiție ori din obișnuință, ci și celor care doresc să o cunoască. Dialogul nu înseamnă renunțarea la propria tradiție, așa cum nu înseamnă nici condamnarea celorlalte tradiții sau indiferența față de ele. Riscurile unei asemenea deschideri sunt, din perspectiva stabilității politice a oricărei doctrine, foarte mari
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mai sunt comprehensibile prin teorii mecaniciste, biologiste simple. Ele cer teorii noi și noi instrumente formale: dinamica neliniară, teoria haosului, teoria fractalilor, teoria automatelor celulare, a rețelelor, cibernetica etc. În fapt, ele cer să punem sub semnul întrebării, să denaturalizăm obișnuințe și cunoștințe considerate "naturale", ca "de la sine". Dacă urmărim principalele tendințe ale devenirii societăților (cel puțin de la al Doilea Război Mondial încoace), constatăm că unele dintre acestea pot fi apreciate ca progres (au ameliorat calitatea vieții unei mari părți a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
iaurt de 125 grame. În schimb în Germania și în Marea Britanie, unde iaurtul e o gustare, numeroși producători vând iaurtul în borcane de cel puțin 150 grame. În Turcia, în Africa de Sud, iaurturile se vând în sticle (nu în borcane) conform obișnuințelor de consum. McDonald's a adaptat o parte din produsele specifice la gusturile consumatorilor locali. Pe piața austriacă, de exemplu, firma propune un "mic dejun vienez" (cafea, puțină pâine, unt, dulceață); în Franța, firma comercializează o variantă a hamburgerului (McDeluxe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
degradat, este posibilă refacerea lui, chiar dacă acest fapt cere timp și investiții importante. Este vorba aici de interesul și de conștiința identității legate de teritoriu. Mulți nu se (mai) simt legați de satul în care s-au născut, au pierdut obișnuințele socioculturale bune... Orbiți de profitul pe termen scurt, unii nu sunt conștienți de toate efectele negative produse mediului înconjurător. Atunci când este o situație de urgență (teren poluat cu cianuri, inundat din cauza defrișării pădurilor), localnicii sunt mai ușor de mobilizat. Când
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este importantă și utilă, dacă nu este dogmatică și dacă cercetătorul nu rămâne prizonierul ei. Contactul cu terenul (cu bolnavul, cu familia acestuia, cu spitalul etc.) este important și util dacă sociologul se va ocupa și de mentalitățile, de prejudecățile, obișnuințele, rutinele oamenilor etc., fără a neglija avantajele cunoașterii cantitative (statisticile etc.). Sociologul se poate îndoi și de afirmațiile din cărți, dar și de afirmațiile persoanelor investigate pe teren, pentru a-și păstra spiritul liber și onestitatea științifică. El cercetează și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pentru a ști ce gândesc oamenii, ajunge să-i întrebi. Însă comunicarea este un element banal al vieții noastre. Existența noastră este bazată pe comunicare mai mult sau mai puțin fragmentară, mai mult sau mai puțin reușită. Astfel, fiecare are obișnuințele, atitudinile sale față de semeni: de fugă sau de încordare, după cum se simte mai mult sau mai puțin vulnerabil, după cum vede că semenul este mai mult sau mai puțin redutabil. Fiecare își elaborează pentru a trăi, în mod mai mult sau
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a trăi, în mod mai mult sau mai puțin sofisticat, un sistem de protecție față de ceea ce-i vine de la ceilalți: riscul influenței, curiozitatea sau atașamentul. Pe scurt, un adevărat camuflaj transformă raporturile cu semenii în dialoguri ale surzilor. Noi avem obișnuința de a tria, de a interpreta ceea ce auzim, prin raportare la gândirea noastră, de a evalua cuvintele pronunțate în funcție de imaginea pe care ne-o facem despre cel care le pronunță. Rogers pretinde că tendința noastră de a judeca, de a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
des 3. Cu excepția controalelor medicale, ați recurs la serviciile medicinii preventive? Da Nu 4. Ați făcut ceva pentru îmbunătățirea stării dvs. de sănătate în ultimele șase luni? (Puteți alege mai multe răspunsuri) Am făcut mai mult sport Mi-am schimbat obișnuințele alimentare Am încetat să fumez Am redus consumul de medicamente Am redus consumul de băuturi alcoolice Am încercat să reduc stresul Am consultat medicul 5. Ați consultat deja un psihiatru, psiholog, psihanalist? Da Nu 6. Puneți câte un X în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mai puțin bine E la fel E mai bine Educația La naștere copilul este potențial ființă umană-socială. El poate deveni prin procesul de "hominizare", prin "socializare"405 (devine membru competent al socioculturii sale copilul care interiorizează percepe, învață, pricepe etc. obișnuințe, reguli, moravuri, norme, legi, valori și le transpune în comportament, în moduri de a fi, simți, gândi, acționa). Omul își constituie treptat "un stoc" de cunoștințe, experiențe și abilități care îi dau posibilitatea să-i priceapă pe ceilalți, să le
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
doarmă la aceleași ore, îl constrângem să fie curat, cuminte și ascultător; apoi îl constrângem să țină seama de ceilalți, să respecte obiceiurile, conveniențele, îl constrângem să muncească [...] Constrângerile încetează a mai fi resimțite ca atare, când treptat ajunge la obișnuințe, la tendințe interne care le fac inutile", spune Durkheim. Prin educație, societatea își asigură supraviețuirea prin tinerele generații. Societatea produce în om un om nou. În fiecare om, spune Durkheim putem distinge "ființa individuală" și "ființa socială". Ființa socială este
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
interne care le fac inutile", spune Durkheim. Prin educație, societatea își asigură supraviețuirea prin tinerele generații. Societatea produce în om un om nou. În fiecare om, spune Durkheim putem distinge "ființa individuală" și "ființa socială". Ființa socială este constituită din obișnuințe, moduri de comportament, sentimente, stări mentale etc. ce poartă amprenta grupului din care omul face parte. Scopul educației este construcția ființei sociale a fiecărui individ. Societatea vede în fiecare nouă generație un teren virgin pe care îl cultivă semănând în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Presate de exigențele bugetare, de alte exigențe aferente, universitățile se înscriu în logica serviciilor dedicate clienților și intră sub jurisdicția legilor pieței... Studenții la zi "Procesul Bologna" a adus un val de reforme care pun sub semnul întrebării obiceiuri și obișnuințe, identitatea (socială) a principalilor actori ai vieții universitare. Unii denunță climatul urgentist, alarmist, care provoacă neîncredere celor care trăiesc cu neliniște modificările ce le sunt impuse, care pun în discuție urgențele și obiectivele ambigue (cu atât mai mult cu cât
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
promoveze, realizeze, atingă sau mențină"44. "Un sistem de credințe și valori fundamentat emoțional, saturat mitologic și legat de acțiune, despre oameni și societate, legitimitate și autoritate, și care este în mare măsură achiziționat ca o chestiune de credință și obișnuință. Miturile și valorile ideologiei sunt comunicate prin simboluri într-o manieră simplificată, economică și eficientă. Credințele ideologice sunt mai mult sau mai puțin coerente, mai mult sau mai puțin articulate, mai mult sau mai puțin deschise noilor dovezi și informații
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că "studiul ideologiei devine studiul asupra naturii gândirii politice: cărămizile sale și mănunchiurile de înțeles cu ajutorul cărora conturează lumea politică pe care o populăm. Și un lucru pe care filosofii politici ar trebui să fie încurajați să îl facă, urmând obișnuinței cu analiza ideologiilor, este să relaxeze (dar nu să demoleze) universalismul ce acompaniază multe dintre prescripțiile lor și să aprobe posibilitatea unor multiple și poate schimbătoare soluții la chestiunea referitoare la ceea ce face ca o societate să fie bună" (Ibidem
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
formeze la copilul deficient un registru comportamental adecvat care să permită adaptarea și integrarea sa socială printr-o experiență comună de învățare alături de copiii normali; 3) să asigure legături cu faptele reale din viață și familiarizarea cu o serie de obișnuințe privind activitățile de utilitate practică și de timp liber; 4) să dezvolte capacitățile necesare pentru rezolvarea independentă (în limitele permise de gradul de deficiență) a problemelor de viață, autocontrolul în situații dificile și practicarea metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
sau strănutăm, obligatoriu ne acoperim gura cu batistă. Dacă avem o problemă, ne simțim rău sau dorim să mergem la toaletă, ridicăm mâna și cerem permisiunea profesorului să ne dea voie pentru a ieși câteva minute. A nu se face obișnuință dintr-o necesitate! 2. În pauză? Să nu uităm că ne aflăm la școală. Păstrăm curățenia și evităm să producem vreo stricăciune: nu spargem geamurile, nu scriem pereții, nu scrijelim mobilierul sau pereții, nu deteriorăm perdelele. Nu ne încăierăm, nu
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
a intrărilor și ieșirilor de apă din organism, la care se adaugă sinteza apei metabolice. Există trei modalități de reglare a echilibrului apei în organism: hormonul antidiuretic (ADH), eliminările de apă renale și setea reală sau habituală (comportamente învățate sau obișnuințe) (fig. 108). Aporturile hidrice sunt reprezentate de: apa metabolică, rezultată din oxidările metabolice (oxidarea unui mol de glucoză produce 6 moli de apă) - 400 ml apa conținută în alimente indiferent de dietă, o parte importantă a produselor alimentare conțin mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a intrărilor și ieșirilor de apă din organism, la care se adaugă sinteza apei metabolice. Există trei modalități de reglare a echilibrului apei în organism: hormonul antidiuretic (ADH), eliminările de apă renale și setea reală sau habituală (comportamente învățate sau obișnuințe) (fig. 108). Aporturile hidrice sunt reprezentate de: apa metabolică, rezultată din oxidările metabolice (oxidarea unui mol de glucoză produce 6 moli de apă) - 400 ml apa conținută în alimente indiferent de dietă, o parte importantă a produselor alimentare conțin mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la primii ele sunt cu totul arbitrare și convenționale. În nici o limbă cunoscută nu există măcar un cuvânt despre care să se poată spune că a fost dat de natură: fiecare cuvânt își îndeplinește funcția prin atribuire și în virtutea circumstanțelor, obișnuinței, preferințelor și a voinței oamenilor. Chiar și acolo unde se face mai mult simțit elementul imitativ, onomatopeea, între nume și lucru nu există absolut nici un raport de necesitate, ci doar unul convențional. Dacă ar fi existat o necesitate, atunci analogia
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o doză de talent, dar mai ales cunoaștere și efort. Deci ea presupune pe de o parte: a) informare și cunoaștere; iar pe de altă parte: b) lucru cu propria persoană ca părinte, cu propriile probleme, propriile dorințe, propriile egoisme, obișnuințe, propriile pulsiuni etc., ce ar putea dăuna, respectiv, dezechilibra tânăra mlădiță în formare. Și ca multe alte adevăruri ale omenirii și această artă se poate sintetiza într-o formulă cuprinzătoare. EDUCAȚIE = ÎNVĂȚARE + IUBIRE Învățarea fără iubire și iubirea fără învățare
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
fără iubire și iubirea fără învățare lasă lacune importante în educație, devenind, astfel, incompletă. Învățarea în această formulă nu reprezintă doar note mari la școală în urma reproducerii unor texte sau noțiuni. Învățarea aici are drept scop formarea de deprinderi și obișnuințe. Ex.: formarea deprinderii de a respecta plantele, animalele, bunul altuia, de a te comporta fără să deranjezi sau să aduci un prejudiciu celuilalt etc. Aceste deprinderi se formează din primi ani de viață și nu prin acel "lasă c-o să
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
tot ce-l înconjoară și recunoștință. 7 Să comunice și să-și rezolve conflictele. Toate aceste puncte forte trebuie începute încă din primii ani din viața copilului și nu lăsat pentru mai târziu, când deja copilul și-a format niște obișnuințe, mentalități, deprinderi. Va fi foarte greu apoi să-l învățăm cele necesare și pentru copil, și pentru părinți. Acolo unde nu l-am format eu ca părinte mi-l va forma sau deforma societatea, mediul. Etape necesare în pregătirea părinților
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]