KorAP: Find »[drukola/base=obraz & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...83 84 85 ...548 >

13,698 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801

ai găsit și tu ca aist Cotescu Cipi să ciripească măcar ceva-ceva în legătură cu potlogăriile lor... Un șarlatan și jumătate! O pușlama sadea! Auzi dumneata! Zicea că dorește să continue ce a început, secătura! Și când mulțimea înfierbântată i-a arătat obrazul, a cotit-o ca la Ploiești, ca hoața ceea care a numărat voturile la Legea de impozitare a pensiilor. A simțit fabricantul de vorbe că nu-i a bună... și și-a încheiat voroava spunând că suntem liberi să votăm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
i-a făcut cântarea de veșnică pomenire și a rânduit-o în cimitirul din vale alături de Cotelban al ei, călătorit din astă lume încă de acum vreo cinci ani. Taică părințele! Neneaca mi-a spus că trebe să ne spălăm obrazul față de cinstita voastră față pentru sminteala făcută pe timp de urgie. Bine, Trifane! Dar să nu mai calci strâmb, nu ți-a dat povață? Ba da, taică! Și ce ți-a mai zis? Să-ți dau o văcuță cu vițel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
Și a schițat un gest ce trăda intenția de a-și aduce bărdița la vedere... Copiii, Aritoane!.. Eu, moartă... tu, la pușcărie!.. Iartă!.. Așa mai merge! Așa mai înțeleg și eu vorba muierească... Dar ai vrut să mă prostești de la obraz!.. Bine!.. Îți voi cruța viața! Dar poftește puțin afară, că trezim copiii din somnul cel mai dulce... Năstăsia a cercat să-și pună pe umeri o flănea. Lasă flăneaua și ieși numaidecât în cămeșoi!.. Poate te tămăduiești de patima ceea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
scoțând la vedere, ostentativ, mai toți banii din chimir... Apoi s-a retras în încăperea lor specială și aproape că era să adoarmă, între-o lungă meditație, cu nasul în țoiul cu rom. Măcar le-am zis-o așa, de la obraz! Ca să mă ție minte și să mă pomenească... Da' ce? Flăcăii noștri și fetele care se însoară și se mărită cu românce-români nu-s gospodari-gospodine de frunte? Nu muncesc cu iubire pentru familie?... Și cu credință!... Și-s fruntași în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
că nu-și merita postura de cerb sub niciun chip, precum și faptul că Iosefina a deviat de la comportamentul normal din cauza unui puseu de orgoliu feminin, a unei crize nervoase motivate de scurgerea implacabilă a timpului care lasă urme adânci pe obraji și pe fire. Într-un târziu a oftat profund luându-și parcă adio de la ultimii douăzeci și doi de ani din viața sa, dar de care n-ar fi dorit nicicând să se despartă... Că erau ai lui, ai vieții

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
de tânără democrație, dar care a ajuns cam de multișor la vârsta unei domnișoare bătrâne. Aici domnul 512 s-a înfuriat de-a binelea și a început să câștige ceva timp prin a-și șterge metodic, din nou, broboanele de pe obraz cu prosopul ce-l avea la îndemână: Dar noi așa i-am pedepsit că i-am trimis pe câțiva direct în Parlament la București și în cel european, pe alții, prin ministere și în alte demnități centrale de unde domnii combat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
până una-alta... Mâine, dis-de-dimineață, eu voi pleca, Mariuță! Biletele de călătorie pentru Germania se află deja la șefu'. Așa că, să fie într-un ceas bun!.. Și rămâi cu bine, nevastă! I-a zis, în timp ce o săruta cu patimă pe obrajii îmbujorați, pe umeri și pe sâni... La rândul ei, partenera îi răspundea cu îmbrățișări duioase și calde, izvorâte din jăratecul unei iubiri pătimașe. Să ai grijă de tine, Vasile! Că străinătatea-i boală grea!.. Așteaptă-mă cu încredere, Mariuță! Eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875

proporțional, în partea stângă erau descoperite noi orizonturi. Cantitatea de ispită rămânea mereu aceeași, dacă nu cumva chiar sporea. Sărut mâna, doamna A, îi ziceam eu, în doi peri, Lizei. Liz se hlizea, mă provoca amar cu gropițele ei din obraji și trecea mai departe, ca și cum n-ar fi atins-o nimic din vorbele mele. Ești țicnit, zicea Nineta, dacă tu ai nume ciudat, ai botezat-o și pe fiica mea tot aiurit? Lizei îi plăcea însă la nebunie și era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
aceea care a avut ca vedetă cuvântul ibovnică. O ninetistă vorbea cu atâta patos despre ibovnica soțului ei, încât am avut certitudinea că este vorba despre o sfântă aflată în mare suferință. Ninetista povestea calm și-i curgeau lacrimile pe obraji, de-atâta durere. Când venea vorba despre ocrotitorul ibovnicii, soțul ei, toate se complicau și mai mult. Vorbea despre el ca și cum ar fi fost un sfânt ademenit în chinurile iadului. Atunci nu mai pricepeam nimic. De ce să fie pedepsit astfel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
celelalte ninetiste, prima mea percepție despre ibovnică se spulbera. Vorbeau despre o ființă sulemenită, despre o zgripțuroaică, despre talpa iadului, despre... Ninetista, posesoare de soț sfânt apărător de ibovnică, rămânea însă la punctul ei de vedere. Era tot calmă, cu obrajii la fel de inundați de lacrimi cuminți și implora niște sfinți despre care nu mai auzisem, ca să potolească nu știu ce spirite rele. Cea mai înțeleaptă mi s-a părut a fi Nineta, care zicea că a cunoscut două ibovnice care-l avuseseră ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
etajul întâi, care mă făcuse, la bis, să cedez insistențelor de a cânta din nou, a fost premiat, pentru că-mi încurajase, în felul lui, evoluția artistică. El mi-a comunicat mult mai târziu această bucurie. Era puțin vânăt la un obraz, trăgea greu după el un picior, pentru că, așa mi-a mărturisit, avusese un mic accident de muncă și povestea asta, care l-a ținut puțin deoparte de familie, l-a împiedicat să-mi comunice imediat bucuria succesului său de cultivator

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
că nu mai salutase pe niciun elev. Mi-a strâns mâna, în fața frontului clasei, cu o prietenie atât de profundă, încât, sincer să fiu, din cauza emoției pozitive, unele lichide din instalațiile corpului meu, precum sângele, au început să urce în obraji, iar altele, mai prietene cu principiile legii gravitației, au coborât încet, dar sigur, către o zonă de evacuare pe care, educat cum sunt, nu o pot numi, pentru că abia de câteva zile auzisem că se numește și altfel decât puță

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
cugete la vânarea de vânt, la deșertăciunea deșertăciunilor... Altfel, Z, toate-s vechi și nouă toate. A. 19 Pentru că, inexplicabil, nea Onuț nu fusese la aniversarea mea ultimă, dar și din cauza faptului că nu-și mai arătase în ultima vreme obrazul, tata, crezând că vecinul este din nou musafirul prietenilor lui buni, și-a intrat în rol, și a purces, cu cheia de rezervă pe care o avea, către apartamentul acestuia, pentru a uda florile și a împrospăta aerul. Surpriză: nea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
o zi, pașii m-au purtat spre micul port, așa cum îl poartă pe El-Zorab atunci când sunt plecată pentru mai mult timp din Little Cayman. M-am trezit și eu scrutând orizonturile mării, ca și cum aș aștepta pe cineva. Am găsit pe obraz o lacrimă care parcă nu era a mea. Nu știu cum de răsărise acolo. Poate răsărise din speranța Marelui Bronz, din chemările lui Milică... Frații Grimm și capela erau două lumi diferite, care se căutau din ochi, ca să se cunoască mai bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806

dacă zâna bună se îndură și-i suflă un sicriu de sticlă și-i trimite și un prinț care să-i ia bucățica ce a oprit viața și să-i curgă iar sângele prin vene, să-i redea roșeața în obraji, și buzele să prindă iarăși roșul rubinului. Pielea ar fi de un alb strălucitor, ca de fildeș, în loc de această culoare fadă de moarte. I had been wondering on those roads all day long. I was tired and I was lost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
Un șal alb cu franjuri argintii îi completa ținuta care cucerea prin stilul său cumințenia ei . Ceilalți, bărbați, păreau plictisitori, cu excepția unui tânăr, fiul unui ins prezent și el la petrecere. Tipa se ridică și îl sărută pe Angi pe obraz, vizibil cu entuziasm: Ce bine că ai putut să vii. Te așteptam. Apoi, privindu-mă, îmi zâmbi și adăugă: Tu trebuie să fii fiica lui Angi, îmi întinse mâna, zâmbind. Eu sunt Amèlie. Îi întinsei mâna, încruntată. Nu numai faptul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
puțin eu, spuse tot Adi. Eu sunt iubitul ei. A! Ce șmecheraș! Și te uiți după fete frumoase când Emilie este iubita ta? Ce mai vrei? Eh, și eu ca băieții, o strânse drăgăstos în brațe și o pupă pe obraz. Atunci mie îmi zbură gândul la Angi. Sunt niște ștrengari, las' că știm noi că își plimbă Porche-ul ăla decapotabil prin toate locurile posibile! Glumi Mireille. Fac paradă, comentă Emilie. Ei, nu te plânge nici tu, cred că vă place

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
invitați să nu mai plece de pe ring, îi prinse în vraja ei. Iar aici eu eram prinsă de imaginea din oglindă. O oglindă curată, limpede, întinsă. Mă vedeam clar, nemișcată. Și veni Angi să mă felicite. Mă sărută cast pe obraz, iar imaginea în oglindă avea să-mi apară mult timp în fața ochilor înainte de a adormi. Îmi puse în mâini un trandafir roșu, și îmi strânse, luat de val, mâna cu a lui pe unul din spini. Sângerai. Iartă-mă, rosti

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
mâini. Și atunci fu el cel ce mă evită toată noapte. Însă când mă duse acasă, deși tăcu, se uită la mine cald și îl simții aproape. Felicitări, Irin, ai fost minunat de talentată, îmi spuse Amèlie, pupându-mă pe obraz cu atenție. Mulțumesc. Ce balerină superbă, spuse o a II-a persoană. Și tot așa, printre felicitări avui timp să mă uit și la Angi. Era cu Amèlie, dar mă privea pe furiș pe mine, știam că sunt doar eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
Și când se întâmpla să ne întâlnim, nu aduceam absolut niciodată vorba despre Amèlie. Ne mai duceam la culcare împreună, eu într-un dormitor, el în camera de vis-à-vis, ne spuneam "Somn ușor" și "Vise plăcute" și ne sărutam pe obraz stânjeniți de plăcerea ce o simțeam, și încăperea era prea mare, în ciuda faptului că dormitoarele erau relativ mici. Când eram în birou, și acesta foarte încăpător, țineam ușa încuiată și liniște , ferindu-ne parcă să-i dăm de știre celuilalt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
voi putea ierta că te-ai ascuns de mine. Irin, scumpa mea, mă îmbrățișă cu un zâmbet larg. Eu rămasei imobilă, și el îmi luă fața în mâini, rostind: Nu e nimeni în viața mea în afară de tine. Mă sărută pe obraz în fugă și mă ținu lung la piept. Îl crezui, și-l ținui și eu pe el în brațe cu toată puterea, și îmi plăcea felul în care el era mai puternic ca mine. Stăturăm așa mult timp, nu mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
asta. Poți fi sigur. După câteva clipe, el o întrebă: Cineva a murit. Un tip a încercat să mă apere. Îmi pare atât de rău! Nu e vina ta. Vru să o atingă. Stai așa! Remarcă o tăietură adâncă pe obrazul ei, și una pe braț. Dumnezeule! Cum de n-am văzut? Stai jos, vin imediat. Îi șterse dâra de sânge și îi bandajă rana. E mai bine? Da. Mult mai bine. Ar trebui să chemăm un doctor, ceva. Nici gând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
lui să înceteze cu orice-ar fi fost ceea ce simțea și nu-I dădea pace. Găsi spirt la baie. Se grăbi să o trezească și speră ca ea să reacționeze. Ea se trezi din leșin, dar adormi apoi. Bandajul de pe obraz era murdar, el se gândi să-1 schimbe. Dar rana era aproape complet vindecată. Doar o zgârietură ușoară marca ceea ce se părea că s-a întâmplat cu ani în urmă. Se lungi pe canapea, lângă ea, întărindu-și jurământul. Viața lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
Și avui senzația că glumise)Te va conduce un angajat la aeroport. Stai mai întâi și te pune la punct. Spune asta și pleacă. Când sunt gata, îl întâlnesc jos, în picioare. Îmi întinde zâmbitor mâinile și mă sărută pe obraji. Când îmi ia capul în mâini mi se taie respirația. Ceea ce nu știu este că mi-a pus în păr un emițător. Astfel încât să mă găsească oriunde, și să o luăm de la început. Când mă trezesc din vis, sunt deja

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
însă între noi rămase o distanță considerabilă. Puteam să respir. Și el mă privește curios, însă nu intimidant, ci insistent. Îți dai seama totuși că sunt nehotărâtă? Îhî. Și nu te deranjează? Nu De ce ? Știu ce știu. Mă sărută pe obraz. Plecăm. Și când mă hotărăsc să rămân cu el, pentru că-mi dau seama că el e tipul vieții mele, mă sărută. · Și ca orice vis frumos, ar fi trebuit să se termine așa. Însă se transformă într-un coșmar. După

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]