90,777 matches
-
s-a ocupat de textualiști înainte de '89. Astfel se impinge în derizoriu o problemă gravă, aceea a eticii criticului în general. Pentru că oricare ar fi păcatele academicianului pomenit, nu faptul că n-a pariat pe textualism e problema. N-am observat nicăieri în această carte apărută la Editura Pontica în 2000 mențiunea "reeditare". Această tristă surpriză se repetă de prea multe ori în ultimul timp. încercînd să trec la lectura părții "practice" a cărții lui Marin Mincu, am observat cu oarecare
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
N-am observat nicăieri în această carte apărută la Editura Pontica în 2000 mențiunea "reeditare". Această tristă surpriză se repetă de prea multe ori în ultimul timp. încercînd să trec la lectura părții "practice" a cărții lui Marin Mincu, am observat cu oarecare jenă că multe dintre comentarii îmi sunau cunoscut. Cine spunea despre Mircea Cărtărescu, aidoma cu Marin Mincu din anul 2000, că poetul "are succesul facil al unui Minulescu actual" și că "nu se accede dincolo de nivelul mediocru"? Ați
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
trebuiau depunctați la indemnizație ei înșiși sau trimiși la examen. Acestea sînt dificultățile reale, nu emisiunile în maghiară sau numele de firme. Vagul aer xenofob al proiectului de lege e îngrijorător. Cum se autosesizează Parchetul General O atitudine constant antiamericană observăm la editorialiștii cronicii române, ziar apropiat Puterii, dar care face un joc pe care nu și-l îngăduie în ultima vreme nici ROMÂNIA MARE a lui CV Tudor. Să reamintim și că la puțină vreme după ce președintele Iliescu declarase că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
în schimb, o cronologie iar al VII-lea volum al ediției e constituit dintr-un dicționar monografic de opere literare și dicționar de personaje fructificînd lucrările editorului, firește anterioare, cu caracter bio-bibliografic din 1968, 1970 și 1973. În acest fel, observ, latura interpretativă a operei cedează locul biobibliografiei, specialitate a d-lui D. Vatamaniuc. Ceea ce nu este tocmai ideal într-o ediție critică de o asemenea amploare. Dar editorul a știut să-și impună punctul de vedere, transformînd aparatul critic al
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
pe care le-a adus șefului și pentru că l-a lăsat pe invitatul său să rostească murdăriile care-i ies acestuia din gură cu aproape orice ocazie. Cronicarul, care a ascultat și alte Sferturi Academice realizate de Paul Grigoriu a observat că autorul acestei emisiuni are un anumit tipic. Nu-și supune invitații la interogatorii, nu face adică un ping-pong de replici cu ei. Le pune întrebări cît să-i facă să se desfășoare, lăsîndu-i apoi să spună ce au de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
una dintre cele mai complexe probleme ale secolului. Așadar, în septembrie 1990, în România literară, apărea un articol cu o greutate care nici pînă acum nu a fost apreciată: "Bătălia canonică - de la critica americană la cultura română". Mai întîi, autorul observă că în Apus există o tradiție a contestării canonului - ar fi vorba, de fapt, despre un fenomen care îi ține pe clasici în viață, sînt dezbătuți, recitiți etc. în Est nu există această tradiție. Or, ea trebuie inventată urgent pentru că
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
Dumitru Avakian Cum altfel am putea caracteriza imaginea primelor momente ale festivalului enescian decât observând aspectul parțial al realizărilor fiecărui ansamblu în parte? Iar aceasta de la dezamăgire până la entuziasm, de la definirea unor situații artistice pe care nu ezit a le aprecia ca fiind de referință și până la scăderile ce nu țin de demnitatea unui ansamblu
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
dinamică și inteligentă, sensibilă în desfășurarea transparențelor timbrale ale tonului pianistic. Îi lipsește viziunea asupra dimensiunii dramatice a discursului muzical beethovenian în Concertul în sol major. Dar sensibilitatea rafinată privind controlul sonorităților în Studiul tablou de Rachmaninov, a fost cuceritoare. Observând în acest context evoluția pianistului Valentin Gheorghiu pe parcursul Concertului în sol minor de Felix Mendelssohn-Bartholdy, nu poți să nu apreciezi filiația franceză a pianisticii sale; mă gândesc la simțul acut al transparențelor de ton, la cromatica timbrală sobră, susținută de
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
plenitudinea ei, ideea raveliană a relației dintre timbre și armonie în definirea cu sens oniric a poemelor romantice datorate lui Aloysius Bertrand. Este meritul instrumentiștilor Orchestrei Naționale Radio de a fi răspuns acestei solicitări cu vădită motivație profesională și emoțională, observând relațiile timbrale în ansamblu, echilibrul acestora. Ne bucură faptul că acest lucru este posibil. Un ansamblu ce etalează abordări stilistice anacronice, ansamblu condus de un muzician de supremă elită profesională artistică, este "I Musici di Roma", ansamblu de corzi coordonat
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
n-ar fi pustiu în ținutul Puerto/ De n-ar fi murit căpitanul Roberto..." (ibidem). Ori ne oferă un fel de pictură naivistă, în culorile țipătoare ale căreia Rousseau Vameșul își dă mîna cu al nostru Leonid Dimov (în genere observăm intervenția în poezie a pictorului, care-și depune cu voluptate culorile în straturi groase): "Panterele nu știu ce-i graba/ Ele te-nvîrt cînd dormi cu laba./ Cu gesturi moi de curtezane/ Prind papagalii pe tavane/ Și-i toarnă-n roșii geamantane/ Apoi
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
rescrise, metamorfoza e și mai interesantă: limbajul e barochizat de jocul de cuvinte și mai ales de complicarea sintactică, adesea și de perturbarea ordinii temporale (din păcate, spațiul nu permite reproducerea unor citate destul de lungi ca acestea să se poată observa bine). E interesant cum - sub presiunea rimei, dar de fapt a întregului edificiu retoric - relatarea ororii cotidiene se structurează într-un alt cod. Limbajul banalității, cel tehnic-medical ori al detaliilor juridice, cel "indecent", argoul și limbajul juvenil cel mai recent
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
petrece existența. Întâmplarea, sau evoluția logică a situațiilor, l-au ridicat pe acest "marginal" la un rang social mai important decât s-ar crede, în elita intelectuală clujeană ca și în importantul Consiliu de conducere al Uniunii Scriitorilor, de unde putea observa multe lucruri pentru a le comenta pentru sine în jurnal. Viața de familie - cu multe rude solidare -, cea de vecinătate primează asupra celei de scriitor printre cei din tagma sa (la rândul ei, copios reprezentată). O mulțime de veritabile personaje
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
odinioară. * * * În America, proaspăt sosit, aveam tot timpul o senzație de inferioritate fizică, în reacțiile mele zilnice. Odată, un poet american avea să-mi spună, sincer, că se vedea după ochii mei că vin dintr-o țară din Est. Că observase asta și la alții. De aceea, mă străduiam să privesc strada și oamenii cât mai cutezător. Trucul meu dădea greș. Întâmplările trăite în fiecare zi mă dădeau repede peste cap. Oricât m-aș fi silit să imit libertatea, curajul, îndrăzneala
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
îi despart pe oameni. Dar, înainte de aceasta, m-aș întreba și în ce constă diferența - dacă este una - dintre situația pe care o descoperim în interbelic, aceea din anii comunismului și cea de după 1989. Mai întîi ar fi cazul să observ că raportul înfățișat de Matei Călinescu nu ține pînă la capătul perioadei. Spre finele deceniului 4 și apoi în timpul războiului, prieteniile s-au rupt. Polarizarea intelectuală a făcut loc unor vrăjmășii personale. Sub comunism, tocmai acesta din urmă a fost
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
orei douăsprezece, ne așezaserăm la coada din dreptul stației de metrou pe unde se trecea dincolo, dacă aveai pașaportul în regulă. Cu pașapoartele noastre purtând ștampila deplasărilor prin zona occidentală, stăteam la coada de pe Friederichstrasse, dacă nu greșesc. Tot așteptând, observasem un lucru ciudat. Nu departe de noi, se mai afla încă o coadă, paralelă. Dar câtă deosebire... Cei din coada de alături, paralelă cu noi, păreau că fac parte dintr-o cu totul altă rasă de oameni. Nu numai înfățișările
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
adaptat, căpătînd înțelesuri, conținuturi și funcții noi. Dar dacă materialele și tehnicile s-au păstrat de-a lungul timpului, ele nu au rămas, cu necesitate, și solidare. Urmărind, spre exemplu, evoluția în timp a lemnului și a cioplirii, se poate observa ușor că această tehnică, fără a dispărea, nu mai este suficientă și ea se completează, în anumite momente, cu alte procedee, cum ar fi, în primul rînd, cele de asamblare. Vîrsta clasică a lemnului, aceea a figurativismului, a antropocentrismului mai
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
folosire a familiei lexicale a producției se percep două tipuri de conotații: o mai veche înnobilare ironică prin preluarea limbajului oficial al muncii organizate, dar și o reducere postrevoluționară la mecanismul profitului (sintagmele apărînd din această perspectivă ca eliptice). Se observă de altfel, în domeniul dat, concurența între mai multe cîmpuri lexicale din care s-a extras terminologia eufemistică: lexicul industrial (a produce), cel birocratic (a rezolva) și cel al spectacolului (a executa, număr) sînt preferate din interior, intrînd în concurență
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
neîndurător momentul 1848, superficialitatea sa, exclusivismul identității liberale și democratice. În această carte din 1936 filosoful preferă o definiție a spațiului politic, bazată pe recursul la valori, o descriere politică a omului bazată pe recursul la identitate. E adevărat ceea ce observă dl Cristian Preda. Rădulescu-Motru a operat constant cu categoria tipului rasial, vetustă și demonstrată a fi neștiințifică de toți antropologii care contau în lume, antropometria (pentru stabilirea indicelui cefalic) și chimismul sangvin fiind dovedite ca nepotrivite determinări unui, de fapt
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
cu succes și anilor '60 (desigur, mult mai vag ideologic) corectează azi acuze aduse mentalității burgheze de către figuri legendare precum acei papi intransigenți ai situaționismului, Raoul Vaneigem și mai ales Guy Debord. "A decreta plăcerea perpetuă, fericirea ca stare permanentă", observă Pascal Bruckner, înseamnă doar a resuscita sub camuflaj mult hulitul principiu al randamentului care otrăvește viața burghezului. Ca în multe alte privințe, nici aici nu-l putem contrazice. În cazul unui spirit critic ca al lui Bruckner, e mult mai
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
care-au inventat tehnica "firmelor-căpușă" se dovedesc mai onești decât cei care-au așteptat să le cadă în pălărie banii pe șuruburi și să li se umfle conturile pe baza mărfii exportate. Orbiți de minciuna politică iliesciană, ei n-au observat că șuruburile ruginiseră cam de multișor în depozite iar exportul era o frumoasă amintire din vremea "pieții comune sovietice!" A vorbi astăzi despre sărăcie nu mai constituie subiectul analizelor economice savante, ci al buletinelor de știri și al jurnalelor de
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
imuni la nefericirea aproapelui nostru (pentru că la asta conduce bombardamentul de crime cu satârul și cuțitul de bucătărie, violul tată-fiică și incestul mamă-fiu, înecurile cotidiene în bălți imunde, furturile de cabluri electrice și de benzină din conductă), cum să mai observăm marea tragedie la nivel de țară? Cu niște conducători pe care dacă-i numești "iresponsabili" le faci un compliment, România joacă, în acești ani, ultima partitură în concertul european. Mărșăluind asemeni unei armate puse pe pradă și exterminare, P.D.S.R.-ul
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
pradă și exterminare, P.D.S.R.-ul desăvârșește opera criminală începută în 1990. Lozincile deșuchiate privind "relansarea economică", "creșterea producției industriale", "sporirea exporturilor" mai țin până la toamnă, când românul obosit de-atâta construcție a capitalismului se va întoarce din concediu și va observa că milionul de dinainte de vacanță a intrat rău de tot la apă. Guvernanții vor avea de înfruntat scadențele prea gogonatelor minciuni lansate spre prostimea electorală. După cum arată economia, după cât de disperați sunt șaizeci la sută dintre români (ceea ce înseamnă, de
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
autoarea, se situează întreaga istorie a modernismului și postmodernismului. Kant a efectuat o "revoluție copernicană", dislocînd Intelectul Divin, caracterizat de Aristotel ca noesis noeseos, intelect ce se autocontemplă, și așezînd în centru rațiunea, cercetată în privința propriilor mecanisme și legități. Așa cum observa romanticul Coleridge, filosoful german schimbă însăși osia pe care se rotea domeniul său: încetînd a mai fi o ontologie, acesta devenise o antropologie. Punctului de vedere al lucrurilor, al existențelor (onta) i se substituise punctul de vedere al omului: Acesta
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
Jurnalul său, pe care nu cred că și l-ar fi vrut publicat, necunoscutul Stendhal își nota aventurile amoroase și scria, atît de amănunțit cît îi îngăduia educația primită, despre petrecerile la care lua parte. Ambițios în toate, tînărul Stendhal observa că aceste plăcute îndeletniciri îi mîncau o groază de timp. În Jurnal se căia neconvins. Din cînd în cînd însă își aplica și o penitență fizică. Lua "o curățenie", adică un purgativ, care îl obliga să-și petreacă o zi
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
a timpului scurs de la al doilea război mondial încoace"... (s.m.). I.B. Lefter inventariază principalele confuzii care au apărut în legătură cu �modernismul". în perioda interbelică puțini s-au apropiat de accepția actuală a termenului (Streinu și Cioculescu, în cîteva articole). S-a observat deja că acest concept nu ocupă o poziție centrală în opera lui Lovinescu - ambiguitățile sînt nenumărate, ele apărînd chiar în interiorul aceleiași scrieri. Alte surse ale confuziei sînt opoziția modernism/ tradiționalism (preponderent tematică, după cum spune criticul), înțelegerea diferită a prozei și
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]