2,513 matches
-
partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește începerea jocului. "Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe." Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, "îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când îți sună ceasul, îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți se pare c-ai apucat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii lor și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu celelalte în interiorul câmpurilor lexico-gramaticale, în cognitivism s-a folosit
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
spaimă etc.)". A ÎNTREVEDEA tranz. "a întrezări". A ÎNTREZĂRI tranz. "a zări, a vedea în chip vag, a desluși anevoie (printre alte lucruri sau în treacăt)". A OBSERVA tranz. "a examina cu atenție, a studia, a cerceta; a scruta". A OCHI tranz. "a urmări, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumită intenție; a(-și) pune ochii pe cineva". A PERCEPE tranz. "A sesiza ceva cu ajutorul simțurilor și al gândirii, prin reflectare nemijlocită". A
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
jocului; * siguranța copiilor. Vârsta la care se recomandă jocurile folosite pentru școala aruncării este 7-10 ani, iar acestea sunt: „lupta pentru culoar”; „acumulează puncte”; „dărâmă turnul”; „lovește-l”; „lupta numerelor pentru minge”; „scapă de minge”; „aruncarea prin fereastră”; „apără și ochește”; „ochește și rostogolește mingea”; „treci prin câmpul de luptă”. Aceste jocuri favorizează predarea elementelor tehnice ale probelor atletice sub o formă cât mai plăcută, neplictisitoare pentru copii. De asemenea, prin aceste jocuri se pot învăța mai ușor și mai plăcut
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
siguranța copiilor. Vârsta la care se recomandă jocurile folosite pentru școala aruncării este 7-10 ani, iar acestea sunt: „lupta pentru culoar”; „acumulează puncte”; „dărâmă turnul”; „lovește-l”; „lupta numerelor pentru minge”; „scapă de minge”; „aruncarea prin fereastră”; „apără și ochește”; „ochește și rostogolește mingea”; „treci prin câmpul de luptă”. Aceste jocuri favorizează predarea elementelor tehnice ale probelor atletice sub o formă cât mai plăcută, neplictisitoare pentru copii. De asemenea, prin aceste jocuri se pot învăța mai ușor și mai plăcut mișcările
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
În cele mari se fumează doar în locuri special amenajate, ceea ce arată că și în România occidentalizarea chiar și în aceste locuri liberale, puțin boeme, merge mână în mână cu cifra de afaceri. La plecare, aveam impresia că toți acei ochi morți din tablouri mă urmăreau scrutător, spunâdu-mi: debutantule! Chiar așa, debutantule... Mirel 31 mai 2006 Aș dori să-ți scriu despre altceva decât despre obișnuitele noastre enervări (defulări, care sunt sigur că vor rămâne drept un portret neretușat al crudei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ierte în modestia lor că le pun pe umeri o asemenea comparație), care au luptat manolic cu inerția, cu partea împovărătoare a „tradiției“, cu circumstanțele istorice pentru a civiliza patria. Diagnosticul celor doi autori e și profund, și exact. Au ochi bun - aici în patria lu’ Conu Iancu nu se poate altfel - și le pasă. Nu doar individual, ci și în calitate de cetățeni. S-a întâmplat (bun augur!) ca acesta să fie primul manuscris citit în „România europeană“, după formula noii limbi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
isteț - înveți în acest domeniu - să am în stânga și în dreapta mea persoane care să mă ajute un pic dacă nu observ ceva din joc. Dacă te poți înconjura cu astfel de persoane care nu știu doar scorul, ci au și ochi extraordinari de buni, atunci vei părea un geniu. În 1935, puțin după acest meci care a ținut capul de afiș, Eddie Gottlieb, care era antrenor și, în acea perioadă, cred că era și coproprietar al echipei SPAH - Asociația Evreilor din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
timp, arțăgos) ne-a chestionat într-o zi, în tramvai, dacă am mai văzut rațe cu rotile, întrucât el zărea respectivele rațe de pe Someș ca patinând pe rotile. În rest, locuitorii zac în griul vieții lor plictisite și nu au ochi pentru ciudățenii, minuni, extravaganțe etc. În ce mă privește, am priceput chestiunea rațelor de pe Someș ca pe o ghicitoare nu foarte grea ori, și mai exact, ca pe un soi de talisman ajutător. Nu era o mare taină, dar era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
evenimentul Învierii nu este accesibil mijloacelor cercetării critice, în virtutea principiului troeltschian al analogiei, cercetarea istorică este în stare să ajungă până la aparițiile pascale și la mormântul gol19, Pannenberg afirmă că faptul Învierii nu este accesibil numai credinței, ci "oricui are ochi să vadă". Plecând de la o concepție istorică care subliniază contingența, accentuând unicitatea evenimentelor istorice, el consideră Învierea un fapt istoric care poate fi stabilit de orice istoric profan dacă nu se apropie de el cu prejudecata necredinței 20. Pannenberg formulează
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
istoriei, cât sfârșitul ei se identifică cu teofania. Pannenberg menționează însă că, în destinul lui Iisus Hristos, sfârșitul istoriei este trăit în avans ca o anticipare 24. Teza III: Spre deosebire de manifestările speciale ale divinității, revelația istorică este deschisă oricui are ochi să vadă. Ea are un caracter universal 25. Ceea ce Yahve a împlinit în istorie nu poate fi socotit imaginația unui suflet pios, pentru că menirea revelației divine este simțită de fiecare dintre noi. Credința creștină nu a fost destinată unui număr
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de știri din toată țara realizând harta culturală a României culturale contemporane, prin portalul Internet recent lansat «Carte și Arte».“ Uf, am ajuns, aici e. Nu ne dăm seama după vreun afiș, vreun indicator, așa ceva nu există, ci l-am ochit în tribună pe distinsul cineast, dramaturg, scriitor, jurnalist, fondator de editură și omul internațional al anului 2000 Corneliu Leu, organizatorul evenimentului. Îl fotografiem amplu, apoi ne așezăm în spatele sălii pentru o și mai amplă audiție. Cel puțin așa am crezut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
a le înțelege și nu pentru ca naratorul să-și conștientizeze deficiența de informație. În mod cert, nici un sentiment de rușine nu îl cuprinde pe cititorul care, înainte de a fi astfel informat, nu reușește să prevadă că un anumit personaj are ochi căprui sau s-a născut în Buenos Aires, sau s-a cazat la hotelul Savoy la 10 dimineața într-o luni; este pe deplin rezonabil să nu prevezi astfel de evenimente și fapte, și faptul că nu au fost prevăzute nu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și subțiri, forme suple, piele albă, umedă și caldă la atingere, cu vene mari, proeminente și albăstrii. Fața roză, floridă, cu reflexe aurii și calde, trăsături armonioase, exprimând bunăstarea și sănătatea, păr șaten sau brun, abundent, suplu, cu reflexe aurii, ochi albaștri cu tendință la proeminență și sclerotică foarte albă, privire dreaptă, nări deschise, gura surâzătoare, cu buze rotunde și roșii, dinți mijlocii, bine proporționați (cei mai frumoși dinți), de culoare galben-crem, regulat aliniați, arcadă palatină aproape pătrată, rotunjită spre unghiuri
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
asistând la operațiunea îndeplinită sec de echipa medicului legist. Sângele scurs e adunat într-o oală din casă, apoi îngropat în grădină, ca un graal al sacrificării simbolice a părintelui opresiv. Formulate lucid, lucrurile au explicații simple: "Ea n-avea ochi pentru noi și nu ne privea decât arareori duios iubitor ca o mamă. În ochii ei eram mereu vinovați... (p. 196), "poate așa a fost Mica, ne-a putut iubi numai pe rând și de preferință pe unul contra celorlalți
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
opune cu sfruntare „științei academice” și care-i face pe bieții muritori contemporani, de la cei mai umili până la magnați ai finanței sau șefi de state, să alerge În cabinete obscure, clienți docili, brusc puerilizați, ai unor indivizi cu turban și ochi fioroși sau ai unor siluete feminine cu antecedente clar asiatice!... Și, pentru a satisface nevoia lectorilor mei, așa cum se Întâmplă de obicei și Încă de decenii, am căutat, pentru a afla eu Însumi, aplecându-mă peste ghizdurile de piatră veche
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Vai, scumpa mea jumătate!, când ne vom vedea iarăși împreună? Aș fi în stare să strig munților, pădurilor și întregii Naturi 95 dorul ce-l am pentru tine, dar toate parcă nu au nici urechi să mă audă și nici ochi să mă vadă. Chipul tău mă privește acum când stăm de vorbă. În atmosfera de flori din cameră lipsește doar o floare, și tocmai cea mai importantă. Lipește Miișoara mea, scumpă, lipește tot ceea ce am pe lumea aceasta, lipsește scumpa
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
lut, / Cari m-au zămislit pietros, năprasnic, orb și mut. Vreau, / Să mă-mprăștii-n brazde, pietre, ape, flori și rouă, / Să renasc în timp și spațiu formă nouă: / Peste umeri spre vecii, spre slăvi aripe teferi, / Să-mi svâcnească-n ochi răsaduri de luceferi, / Sora inimă sămi fie șipot proaspăt de cișmea, / Sufletul o nevăzută, orbitoare stea, / Gândul curcubeu ce su[i]e limpede și pur, / Fruntea lună-nouă răsturnată-n visul de azur...// Uite, Doamne, toate ușile cerești mi sau deschis
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
orașul de asfalt în faliment, moarte naturală pe caniculă, alimentăm la "Rompetrol", scurgere de videoinformații pe pompă, Giurgiulești coasta de dincolo la puterea Domnul, cum ne mîi prin autogară și microbuze! irigă Parcul CFR cu pămîntul pietrificat sub stropi, Brateșul ochi de gol, Tîrgu Bujor 26 "Romstal", culmea toată bordura Prutului pe rîpă, la fel curge decindea, delphinium cavaleri, nemțoaice, le mai zice și găinușe! rămîne cum am stabilit, tăișul deviat peste coline, ce să întorci din spinările lumii! mașinăria macină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ca ars! Vai, televiziune, emisiune beton, voturi... Să vină la mine, o să încerc să-l ajut. Ușa se deschide și îngerașul intră timid, sfios și cu privirea în pămînt. Mata ești domnul Bumbărează (sau Bumberică parcă)? Ridică ochii, dar ce ochi, și clipește din genele alea exagerat de lungi. Vorbește încet, ca pentru el: N-am bani pentru tren, nu o să ajung la emisiune. Vai de mine, se poate?! Bag mîna adînc în buzunar. Cît? Un milion jumătate, dar vi-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de la început i-am spus ăstuia că ieșiți, că eram toată țara cu ochii pe Iași. Știți..., încearcă o diversiune primarul. De unde să știe, că nu i-a spus nimeni. Chiar și tu nu credeai că iese... Eu însă am ochi și... erai și frumușel. Un cot ștrengăresc mă zdruncină la propriu și la figurat. Pentru că eu gîndeam șablon, capul familiei este cap, dar acum am văzut că poate fi și o "capă" a familiei. Ce bucurie pentru cei care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care plătește consumația are și privilegiul de a fi ascultat cu atenție și aprobat în tot ceea ce spune. Eram mulțișori la o masă intimă la Bolta Rece și cam toți beau și mîncau de pleașcă, cu excepția scriitorului Ponor. Toți erau ochi și urechi, gata să cînte osanale cînd este cazul. Ponor era într-o vervă de zile mari. Cum vă spuneam, eu scriu exploziv. Acumulez luni, chiar ani și deodată explodez. Nu mai sînt stăpîn pe mine, scriu de parcă aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
țandăra și eu nu-s omul care să lase de la el. Vezi, filozofule, că bei din țuica mea. Mă privește din nou printre gene, ca pe un gîndac sub lupă. Și ce este țuica, bre, Costică? De data asta mă ochește unde mă pricep. Îmi umflu pieptul și răspund: Alcool etilic, că de cel metilic orbești! Zîmbește, auzind atîta deșteptăciune. Și ce face alcoolul ăsta după ce îl înghiți? Cam arde măruntaiele și buimăcește creierul. Așa este, văd că ești capabil de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cîine (ce prostie!) și aveam un os mărișor în gură. N-avea carne pe el, dar îl strîngeam strașnic între dinți. Era semiîntuneric parcă și mergeam prin Havana Veche. Pe strada mare nu era nimeni, dar pe străduțele laterale vedeam ochi fosforescenți, fioroși, care erau fixați pe osul meu. Mă trecea un fior rece și am început să strig cît pot: Degeaba, este osul meu... cu decret... dl. Iliescu... Atunci au apărut o mulțime de cîini, care de care mai jerpeliți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și pleacă alene. Cînd să închidă ușa, mai aruncă cîteva cuvinte: Auzi, ce maimuțoi scîrbos! Doritorul de amor se pleoștea ca o plantă fără apă și devenea mai bleg decît era. Vezi ce proastă este? Bătrînă și proastă. N-are ochi să vadă frumuseți ascunse. Ce pectorali ai! Ești atît de puternic! Ai ochi frumoși, umani și calzi... sînt sigură că ești un om cult... Planta pleoștită își revine încet, încet și plătește mai mult decît face. Ei, nici chiar așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]