1,279,348 matches
-
sau roller-skating și va fi deschis pe tot parcursul anului. Potrivit dezvoltatorilor Divertiland Mulți Entertainment Park capacitatea de vizitatori este de pește 7.500 / zilnic. Aceștia, așteptându--se, însă, la aproximativ 1.000.000 de vizitatori anual. Divertiland Park este membru oficial al clubului select Internațional Association of Amusement Parks & Attractions (IAAPA). Prezenta în peste 93 de țări, IAAPA reprezintă cea mai mare organizație a profesioniștilor din domeniul parcurilor de distracții, având peste 4000 de membri.
Divertyland, cel mai mare parc acvatic din România, îşi deschide porţile () [Corola-journal/Journalistic/22238_a_23563]
-
la Fetești-Cernavodă pornește de la 8 lei pentru motociclete, pentru autoturisme aceasta fiind de 11 lei. Microbuzele plătesc 37 de lei, autobuzele 49 de lei, iar vehiculele mari, de peste 12 tone, 71 de lei. Ordinul a fost publicat vineri în Monitorul Oficial, iar scutirea de la plata taxei se aplică până la 31 august.
Taxa de pod la Fetești, anulată în week-end () [Corola-journal/Journalistic/22256_a_23581]
-
o lege publicată marți. Noile reglementări intră în vigoare la trei zile de la publicarea lor. Chiar din acest an ne putem bucura de încă o zi liberă. Codul muncii a fost modificat prin Legea nr. 147/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 509, din 24 iulie 2012. Actul normativ completează art. 139 din Codul muncii, care prevede zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează, scrie avocat.net. Astfel, prin această modificare, la lista celor 11 zile libere pe care
Românii vor mai avea o zi liberă, de Sf. Andrei, pe 30 noiembrie by Baltac Alina () [Corola-journal/Journalistic/22285_a_23610]
-
gravă a unei conștiințe estetice și a bunului gust". Și dacă pînă și la un M. Sadoveanu, la un G. Călinescu, la un T. Arghezi, spre a nu vorbi de Petru Dumitriu, ca și de atîția alții, găseam reflectate tezele oficiale, de factură "socialistă", de pînă în 1965, să recunoaștem că mentalitatea naționalistă a proliferat, la rîndul său, inclusiv în scrierile unor autori prețuiți, de la Marin Preda (veteran al celebrării colectivizării agriculturii) și Constantin Țoiu la Ion Gheorghe și Ioan Alexandru
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
se înscăuna a-toate-stăpînitor. Antonescu era sprijinit de Fabricius, ambasadorul Germaniei hitleriste la București și, prin acesta, de chiar Führerul, pe cînd Horia Sima cu legionarii săi se sprijinea pe Neubacher, omul SS-ului, deci al lui Himmler, avînd ca funcție oficială reprezentanța economică. Cu timpul, dat fiind faptul că legionarii își creaseră o poliție a lor, cu ajutorul căreia jefuiau și maltratau, introduseseră haosul în viața publică. Antonescu era furios că i se subminează autoritatea, chemînd mereu, zadarnic, la ordine. Legionarii o
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
pădurea Snagov, unde l-au împușcat. În 14 iulie 1941 o sentință îi condamna, în contumacie, pe asasini. Culmea era faptul că aceste două asasinate (ca și cel următor al lui N. Iorga) aveau loc la cîteva zile după vizita oficială efectuată de generalul Ion Antonescu în Germania, primit fiind cu mare stimă de chiar Adolf Hitler. (Sima, și el invitat, a comis marea imprudență de a nu merge, Antonescu fiind însoțit de ministrul de Externe, legionar, Mihail Sturdza.) Antonescu a
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
detractori, scriitorul Ion Papuc care l-a cunoscut personal, mărturisește în cadrul unor amintiri cu privire la acest idol al tinereții lui clujene: „Lucian Blaga era al nostru, a celor care nu eram comuniști, iar marea lui opera, prin comparație cu mediocritatea culturii oficiale, ne dădea o imensă încredere în justețea poziției noastre. În timp ce oficialii ne pretindeau să-i admirăm pe A.Toma, Theodor Neculuța, Ion Păun Pincio și alți că aceștia, noi bravam știindu-l pe Blaga că nu este comunist, ci un
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
ajuns iar în stradă. Sau alt caz, recent: un copil de 14 ani (care se duce la școală și învață, conștiincios) locuiește "în ghena blocului", iar "cei de la Protecția Copilului" refuză să-i acorde ajutor lui Alexandru, solicitând o "sezisare oficială", la circa de poliție se sugerează "trimiterea sa într-un centru de reeducare", iar la câteva ONG-uri "birocrația s-a instalat și aici: ajutorul ne-a fost refuzat" (O. Moldovan, în Focnews șBucureștiț, 1999, nr. 3,4). Problema are
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
prin voința unui domn de la P.D., Sassu, întreaga responsabilitate spre cabinet! De ce? Pentru că a început campania electorală și pentru că e bine ca dl. Isărescu să fie pus într-o permanentă defensivă, doar-doar nu va găsi timpul să-și anunțe intrarea oficială în cursă! Dacă învinuirea guvernatorului Isărescu s-a dovedit un fâs, măcar premierul cu același nume să fie terfelit! Că dincolo de eroii deja cunoscuți - tartorii de la SOV Invest - se vor mai fi înfruptat din borcanul cu miere și niscaiva oameni
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
anul 1990, cînd le-a mulțumit "minerilor" pentru grozăviile pe care le-au comis în Capitală. * Pentru a nu mai fi acuzat că pregătește asocierea PNL cu PDSR la viitoarea guvernare, liderul liberal Valeriu Stoica a declarat cu prilejul lansării oficiale a candidaturii lui Theodor Stolojan la președinție că PDSR este "bomba cu efect întîrziat care a explodat după 1996", apropo de guvernările de pînă la alegerile care au dus la căderea PSDR. Dar, cum se știe, politicianul român una declară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
cu Adrian Maniu, fără ca să am curajul a trece mai departe pragul greu și lunecos al carierei lui de mai tîrziu, de scriitor al neamului, al tradiției literare, națională și patriotică, - atîtea anticamere ale stilului de viață și de creație oficial și academic! Este, se spune, vîrsta înțeleaptă a poeților căreia Adrian Maniu trebuia și el să-și închine toate făgăduielile tinereții sale culpabile de noutate și îndrăzneală, cu o bănuială de aventură sublimă". F. Aderca apare prins între corzile prodigalității
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
țară normală, conducerea federației era obligată să înștiințeze de urgență Comitetul Olimpic. Cum președintele F.R.A., Iolanda Balaș, e și vice-președinte al C.O.R., probabil că fosta săritoare în înălțime a avut o criză de comunicare cu sine! Escamotând acte oficiale - pentru că asta au făcut! -, d-na Balaș, secondată de Mărășescu, au adus un afront grav nu doar onoarei sportive, dar și legilor țării! Convinsă că totul merge strună, Mihaela Melinte a continuat să se antreneze de zor, ba chiar să
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
metodele de control al mass-media , de la cele "silențioase", folosite de americani și până la cele brutale instituite de sovietici. (în ceea ce-i privește pe ruși, se face observația, tulburătoare, că până la la 1 august 1990, când s-a renunțat în mod oficial și real la cenzură, ei n-au cunoscut niciodată libertatea de exprimare.) întregul capitol, bogat în informații luate din surse de prima mână și scris de pe o poziție obiectivă, este instructiv. În sfârșit, cel de-al treilea capitol, Regimul cenzurii
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
Presa românească nu s-a aflat, în toată această perioadă, în serviciul public, ceea ce presupune și autonomie editorială, ci întregul sistem mass-media a fost o componentă a partidului comunist, fără nici un fel de libertăți, altele decât cele permise de ideologia oficială." Marian Petcu are un mod universitar de a trata subiectul, luând în considerare aproape exclusiv structurile administrative și actele de decizie care au reglementat de-a lungul timpului practica cenzurii. în modul acesta, el reduce la minimum subiectivismul interpretărilor. Totuși
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
și-a dat, tot pro forma, demisia ca poetul convalescent să aibă impresia că trăiește din leafa lui (pe care, de fapt, o trimitea Maiorescu din București surorii sale Emilia Humpel la Iași, ce făcea ca plata să fie considerată oficială, pînă cînd - în septembrie 1881 - i s-a obținut decretul real de numire). Nu-i scria Maiorescu Emiliei, după ce îi comunica regimul de viață al poetului (de la dieta alimentară la comportament), " Cînd l-oi ști pe Eminescu plecat, ajuns bine
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
formulă concisă și coerentă, formula care implică dezavantajul lipsei de nuanță în abordarea evenimentelor. Cele patru capitole: Perioada Colonială, Perioada Imperială, Perioada Republicană și Probleme la sfîrșit de secol sunt precedate de un scurt "profil" al țării: sistem administrativ, limba oficială, moneda, capitala, date statistice. Perioada Colonială, primul capitol, înregistrează evenimentele și procesele desfășurate în perioada dintre descoperirea Braziliei de către flota condusă de Pedro Alvares Cabral pînă la Declarația de Independență față de Portugalia, din 1822, la Rio de Janeiro: formarea poporului
Țara Isaurei by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16784_a_18109]
-
Munteanu. Ca și dl Măgureanu, fostul personaj central al Pieței Universității, dl. Munteanu, a rămas cu mica sa legendă de pe vremuri, dar s-ar putea să aibă probleme și cu strîngerea celor 300.000 de voturi pentru a deveni candidat oficial. Dl Munteanu și-a contorsionat legenda în evoluția sa ulterioară, încît majoritatea celor care vedeau în el un personaj charismatic în '90 și-au schimbat punctul de vedere. Așa se întîmplă că foștii "golani" nu prea mai vor să audă
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]
-
eruditul Mircea Vaida, spirit prob și dezinteresat". Ori, în aceeași notă, portretul lui Augustin Buzura: "Buzura, aferat ca de obicei, plin de sentimentul valorii sale, pe care îl refulează cu greu în așteptarea ceasului său de glorie și de consacrare oficială (prin-tr-un post aducător de recunoașteri)". Ori fizionomia suspectă a tînărului Adrian Păunescu: "L-am văzut pe Păunescu la televizor. A recitat două poezii. M-a surprins tinerețea lui atît de înfloritoare, piele netedă, prospețime. Ca fizionomist însă, m-a surprins
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
confortabilă a lui Eugen Jebeleanu: "Eugen Jebeleanu, lup cenușiu, tăios în aparență, vorbește dur despre "alții", însă în fond e lipsit de curajul confruntării directe cu cei pe care îi detestă. Se complace în situația de maestru și de personalitate oficială totodată, chiar dacă asta nu îi aduce prea multe avantaje. Din cînd în cînd spune "acolo unde trebuie" anumite lucruri "tari", își apără cu vehemență drepturile de autor, combate (în cerc restrîns!) "măgăriile" ideologilor, iar în cele din urmă își fumează
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
paginile 10-11 ale aceluiași număr, Tatiana Pokivailova și Gh. Buzatu publică un grupaj de documente referitoare la vizita lui George Enescu și a Marucăi Cantacuzino la Moscova, în aprilie 1946. Provenite din Arhiva MAE al URSS, aceste "rapoarte" în care oficialii sovietici relatează ce au discutat cu soții Enescu sînt grozav de interesante azi. Astfel, în "minuta" întrevederii cu prințesa, redactată la 20 aprilie 1946 de A. Karaganov, locțiitor al președintelui Organizației pentru legături culturale cu străinătatea (VOKS), raportorul consemnează ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
de cît treaz, vigilent, în ciuda deraierilor verbale... În timpul disputei din ce în ce mai aprinse, observasem că profesoara noastră imperturbabilă umpluse un carnețel cu însemnări, și că acum trecuse la un mic reportofon ce ne înregistra ciorovăiala... Într-una din zile, după lecția ei oficială de engleză intensivă, cu toată lumea, ne chemase doar pe noi doi, pe mexican și pe mine, poftindu-ne într-o odăiță ce-i slujea de cancelarie. Ea ne lăudase mult timp acolo pentru progresele ce le-am fi făcut la
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
se mulțumește însă doar cu o sumă de rostiri înecate în cerneală: ambițiile sale se ridică la nivelul unei strategii universale. După cum singur mărturisește, trimite scrisori la Biblioteca Acadmiei Române și la Arhivele Statului în care solicită "informații și documente oficiale legate de inventarea și dezvoltarea tehnologiei umplerii unor cilindri moi, de origine organică - mațe în limbaj curent - cu alte componente tot animale, tehnologie încheiată relativ rotund, cu un rezultat denumit în general cârnați". Nemulțumit de răspuns, cere la OSIM să
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
1750 cu statutul de văduvă și menționarea numelui ei cu K, ca și ciudatul nume (A Kranki) se datorează modalității de transcriere de către slujbașul habsburgic, în latinește, a numelor românești. De altfel, litera k era curent folosită atunci în actele oficiale. Alt document, tot o conscripție financiară, dar din 1754, conține alte două nume de Crengești viitori. E Stephan Kranga și Tuoder Kranga. Autorul comentînd originea acestui nume, de astă dată mai limpede și mai apropiat celui presupus a fi la
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
generat. Am să mă refer la două asemenea cazuri: primul este cel al lui Goethe care, la 25 de ani, are un necaz din dragoste și scrie Suferințele tânărului Werther. 30-35 de ani mai târziu, când devenise deja o personalitate oficială la Weimar, consilier secret al ducelui, constată că toți tinerii suferă din amor, băieții se îmbracă asemenea lui Werther, iar fetele ca Lotte și, ce e mai rău, se sinucid ca în roman. Această veritabilă epidemie culminează cu sinuciderea, împreună
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
lui Pericles, de pildă, nu reprezintă un contra-argument? Îndrăznesc să cred dealtfel că dacă Steiner ar fi trăit el însuși sub regimul celui mai opac despotism - ale cărui opreliști le-am simțit mulți dintre noi pe pielea noastră, în ciuda îngăduinței oficiale față de clasici, - i-ar fi dat poate mai puține bile roșii în materie de cultură... Poate că există însă, precum spun unii, o antinomie între civilizația untului și aceea a spiritului... O ultimă constatare care da Pasiunilor nepedepsite un gust
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]