2,372 matches
-
după Eleazar, numai ca să ia prada. 11. După el, Șama, fiul lui Aghe, din Harar. Filistenii se strînseseră la Lehi. Acolo era o bucată de pămînt semănată cu linte; și poporul fugea dinaintea Filistenilor. 12. Șama s-a așezat în mijlocul ogorului, l-a apărat și a bătut pe Filisteni. Și Domnul a dat o mare izbăvire. 13. Trei dintre cei treizeci de căpetenii s-au coborît pe vremea seceratului și au venit la David, în peștera Adulam, cînd o ceată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
Toată ziua lenevește, Dar când noaptea se ivește Pleacă iar la vânătoare, Prin case sau pe ogoare, După micul șoricel Ce ronțăie totul de fel. De toți este îndrăgită, Și mereu se cam alintă, De părinți și de copii... Cine e, spune de știi?!
Pisica by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83628_a_84953]
-
burta În jos. După o oră, mă simt foarte bine, nu mai am nimic. Cu păsările - gâștele și curcile În special- era expertă În a le vindeca dacă se Întâmpla să se otrăvească când scăpau și ciuguleau iarbă de pe ogorul tratat cu ierbicide. Imediat le administra lapte și le aducea la viață. Tata și soțul meu l-au luat de picioare și l-au așezat pe Ghiță În coteț. Eu am adus laptele repede iar mama l-a rugat pe
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
binețe îngerilor, cobora în picaj peste pământ, de unde revenea la vizita ei la cer după o scurtă pauză. În escaladarea lor prin păducei, porumbari și măceși, brotăceii anunțau ascultătorii că timpul urmează să fie frumos, tocmai bun pentru lucrul pe ogoare. De o parte și de alta a pârâului se auzeau vocile fetelor care cântau, care mai de care mai frumos, pentru a spori voința în muncă și a mulțumi Tatălui ceresc pentru vremea bună ce le-o dăruiește. Din pădurea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
trecea apoi le arunca, copacilor în care se urca rupea fără milă ramurile acestora. În tot ceea ce făcea, punea o răutate de nemăsurat. Într-o zi a intrat în grădina unei gospodine din sat, când aceasta era la muncă pe ogor și a rupt toate florile apoi le-a aruncat în drum, să le calce căruțele, care veneau sau se duceau la câmp. Când a fost întrebată, de ce a făcut așa, a spus: „nu se poate ca florile acelei gospodine să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
multă vreme. De cântat, nu mai cânți.. -Așa este, răspunse greierul resemnat. Nu mai cânt pentru că, sunt terminat, zise abia trăgându și respirația. -De ce? Ce s-a întâmplat? întrebă degrabă furnica. -În această primăvară, când omul și-a arat ogorul, mi-a tăiat picioarele și nu mai aud, nu mai pot ieși afară să cânt ..... -Și ... ce ai să faci? întrebă îngrijorată Furnica. -Aștept sfârșitul ..... -Vai de mine! Câtă nenorocire pe capul tău, zise furnica. -Așa este. Îmi aștept sfârșitul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
în speranța că cineva sau ceva, un miracol o va salva de la acea boală gravă, numită singurătate. Spre dezamăgirea ei, nu s-a întâmplat nimic deosebit și timpul își urma sensul curgând continuu odată cu nefericirea ei. Nu odată vecinii, cu ogorul de lângă casa ei, atunci când erau la munca câmpului, au văzut-o ieșind afară din casă învălmășită, îmbrăcată în straie ponosite și murdare, părul de pe cap nepieptănat, cu o veche pălărie din pai pe cap, uitându-se în sus, unde probabil
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pentru prima dată soarele, acolo unde te-ai trezit în cântec de ciocârlie și unde ceru-i mai aproape de pământ. Era suficient să ies la câmp să văd cum plugul ară, pasărea măiastră se-ntrecea pe sine, concertul lucrătorilor de pe ogoare, toate trimise lui Dumnezeu ca semn de mulțumire și din suflet împlinire. Ținteam de nenumărate ori cerul albastru și tot de atâtea ori eram supărat pe fulgerul luminos care a pus stăpânire pe cer și-l brăzdează mărinimos, neînțelegând de ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
în deșert îți stimulează setea. Bei, dintr-un reflex apărare. Locurile au nume pitorești. O porțiune de deșert presărată cu arbuști piperniciți se cheamă "cîmpul de porumb al diavolului". Alta, fără nici un fir de vegetație, dar încrețită, semănând cu un ogor arat, a fost botezată "terenul de golf al diavolului". Frecvența cu care revine cuvântul "diavol" impune compararea acestui deșert stâncos cu Infernul. Un infern luminat de un soare atroce, singurul element mobil în acest peisaj, diferit, cumva, de ceea ce mă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Rareș se lăsa încet pe scaun fără să-și ia ochii de pe foaie. Cu o zi înainte de seceriș, Moș Ion și-a pregătit uneltele pentru lucru. Iată-l: s-a sculat cu noaptea în cap și s-a îndreptat spre ogor. Soarele se ridica de după culmi, iar vântul adia ușor, făcându-l să creadă că se află într-o lume nespus de frumoasă... Doamna Mușat stătea în spatele lui și aștepta în picioare. Hai, Rareș. Citește până la capăt. Ai de învățat. Sper
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mult avânt... S-așază într-o rână în iarbă, pufăie din lulea și gândurile îl fură și-l duc în trecut. Pământul care-i aparține lui acum era al lui Conu Iancu. Iar acum statul l-a împroprietărit pe el. Ogorul împrăștie un miros de grâu copt. E liniște! Numai luleaua lui Moș Ion pâcâie încet. Acum s-a apucat din nou de lucru. Apucă cu mâna firele de grâu, le taie cu secera și le face snopi. Ziua a trecut
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
snopi. Ziua a trecut repede! E seară!... Moș Ion are mult de secerat, dar va mai secera și mâine. Se ridică în picioare, își îndreaptă șalele și pleacă'nspre casă. Din sat se aude lătratul câinilor. Își mai privește o dată ogorul, vede snopii așezați în formă de colibă. Ajungând în sat, i se pare firea încremenită. Afară de lătratul câinilor, nu se mai aude decât sunetul tălăngilor de la gâtul berbecilor, care se-ntorc de la pășune. Trecuse o dimineață întreagă, trecuseră zile și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mâncați nici un aliment pe care focul, frigul sau apa l-au distrus. Pentru că totdeauna hrana arsă, înghețată sau putrezită vă va arde, îngheța și putrezi corpurile voastre, într-un mod asemănător. Nu fiți asemeni gospodarului prost care a însămânțat în ogorul său semințe coapte, înghețate și putrezite. Iar când toamna a venit, singur ogorul său nu a dat deloc rod. Și mare a fost suferința sa. Ci fiți asemenea gospodarului care a însămânțat în ogorul său sămânță vie și al cărui
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
totdeauna hrana arsă, înghețată sau putrezită vă va arde, îngheța și putrezi corpurile voastre, într-un mod asemănător. Nu fiți asemeni gospodarului prost care a însămânțat în ogorul său semințe coapte, înghețate și putrezite. Iar când toamna a venit, singur ogorul său nu a dat deloc rod. Și mare a fost suferința sa. Ci fiți asemenea gospodarului care a însămânțat în ogorul său sămânță vie și al cărui ogor a dat spice vii de grâu, întorcându-i de o sută de
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
gospodarului prost care a însămânțat în ogorul său semințe coapte, înghețate și putrezite. Iar când toamna a venit, singur ogorul său nu a dat deloc rod. Și mare a fost suferința sa. Ci fiți asemenea gospodarului care a însămânțat în ogorul său sămânță vie și al cărui ogor a dat spice vii de grâu, întorcându-i de o sută de ori mai mult decât semințele pe care le însămânțase. Pentru că vă spun cu adevărat, căci trebuie să trăiți numai din focul
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
său semințe coapte, înghețate și putrezite. Iar când toamna a venit, singur ogorul său nu a dat deloc rod. Și mare a fost suferința sa. Ci fiți asemenea gospodarului care a însămânțat în ogorul său sămânță vie și al cărui ogor a dat spice vii de grâu, întorcându-i de o sută de ori mai mult decât semințele pe care le însămânțase. Pentru că vă spun cu adevărat, căci trebuie să trăiți numai din focul vieții și să nu vă pregătiți hrana
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
la cele din jur. Cât despre ceea ce se petrece pe vreme de război, aflu doar din auzite. Scriu, scriu, scriu. Cetatea e cuprinsă de liniște. O tihnă aparentă, în dosul căreia oamenii își duc viața așa cum știu ei. Meșterind, cultivând ogorul de dincolo de ziduri, făcând un pic de negoț, iubind, suferind, petrecând; pregătind viitorul război. Locuința mea, clădită din banii publici, este izolată, lângă unul din ziduri, pentru a nu fi abătut de la munca pe care o împlinesc de către cei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
cerul de-amintire, ce-ngreunat, se-ndoaie... În numele vieții!...În numele vieții!... Mărșăluiesc prin ploaie pași firavi și virtuți Și de demult, din vremuri, ecoul dă cetății Un aer grav din jertfa, acelor dispăruți... Vezi, bobul care astăzi l-ai strâns de pe ogor, Din sufletul vreunui de-aceia, poate-i rodul, Privește-l și arată-l spre văzul tuturor, Când desfrunzirea toamnei...și-a început exodul...
?N NUMELE VIE?II by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83808_a_85133]
-
ce udă nu sunt nimic, ci Dumnezeu care face să crească. 8. Cel ce sădește și cel ce udă, sunt totuna și fiecare își va lua răsplata după osteneala lui. 9. Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteți ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu. 10. După harul lui Dumnezeu, care mi-a fost dat, eu, ca un meșter-zidar înțelept, am pus temelia, și un altul clădește deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădește deasupra. 11. Căci nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
vetrele și altarele românești de totdeauna: Ostași, vă ordon: treceți Prutul! zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte; dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți; reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre!”... Sunt cuvintele generalului Antonescu, care la 9 Iunie 1940 fusese arestat, fixându-i-se locul la Mănăstirea Bistrița-Vâlcea, și care, scârbit până în adâncurile simțirii, de dictatura regelui asasin, își dăduse demisia, la 12 Iulie 1940. Regele i-
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Iisus pe cruce când s-a-ngrozit de moarte, curgeau ‘’peste pieptul lui ars de soare, peste cămașa de in, peste spicele aurii ale grâului care-i slujeau de sicriu’’. Drama sa povestită scriitorului de căruțașul ce-l ducea printre ogoarele Tighinei, ochii lui Beccin, ‘’acești ochi rămași deschiși, curați și albaștri ca cerul’’ îl urmăresc pe autorul cărții, îi cer un ajutor prin foșnetul grâului, în spic ca vrabia și în pai ca trestia, cum spune feciorul anonim din urătura
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
întreg au pustiit satele, semănând atâta jale, acum năpustindu-se cu puștile și cu mitralierele asupra noastră, a celor care am mai rămas, pentru a ne ucide. Și fiindcă au văzut că o parte din noi s-au ascuns pe ogoare, prin pivnițe, așa că nu puteau fi omorâți de gloanțele lor, s-au apucat să dea foc satului’’. Acestea sunt mărturiile unui român înșfăcat de energia murgului său, înghițind distanța până la prima unitate militară a confraților săi, mărturisind-o pe nerăsuflate
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Am întâlnit cultivatori de pământ din tată-n fiu care mi-au confiat că atunci când prășesc sau udă plantele, acestea manifestă o bucurie fremătătoare deși aerul cald al verii nu se clintește. Și tot așa când sapă-n grădină, grădinărie, ogor, plantele surâd printr-un freamăt luminos de parcă ar fi eliberate dintr-o strânsoare și, cultivatorul se atașează de ele și ele de stăpân și rămân împreună și când acesta pleacă acasă, cu bucuria lor în bucuria lui, toți întineriți, plini
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
în toate zilele diferența între valoarea nominală și cea reală impusă de necesitățile de credit. Capacitatea de credit consistă în puterea de rotațiune a instrumentului nostru de muncă. Rotațiunea bunului rural: Anul - Produsul: Recolta. Pentru o singură rotațiune chemico-mecanică a ogorului se cer 367 de zile. Rotațiunea bunului mobil poate fi foarte repede. Cu fiece rotațiune el zvîrle-n tangentă o dobândă (o recoltă) și de-aceea banul se grămădește repede la speculant. Tot asta este deosebirea între rotațiunea relativ lentă a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
adânci aceste aspecte. Rândurile care urmează sunt doar câteva considerații asupra modului cum era privită munca în lumea satului de odinioară. Ca fiu de țăran cu mulți copii și cu mijloace de trai modeste, am participat efectiv la muncile de pe ogoare și la treburile gospodărești ale familiei încă din primii ani ai vieții. Satul alcătuia o comunitate, un fel de familie mai mare, în care toți locuitorii se cunoșteau, se influențau și se ajutau între ei, își întemeiau gospodăriile după modele
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]