3,276 matches
-
asiatice. Până la expirarea mandatului de cinci ani al prim-ministrului, nici chinezii, nici sud-coreenii nu au avut relații cordiale cu el. Koizumi a insistat să efectueze vizite regulate la Yasukuni Jinja, un sanctuar shintoist din Tokio unde li se aduc onoruri sufletelor soldaților care au murit în serviciul împăratului inclusiv paisprezece criminali de război. Exponatele din acest loc înfățișează japonezii pe timp de război ca vajnici apărători ai Asiei și iubitori ai păcii. Vecinii Japoniei, care au o altă interpretare asupra
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
mers al comunității. Cu această ocazie Sora Caterina Paillard superioara comunității și-a dat dimisia din motive de sănătate și în locul ei a fost aleasă ca superioară cu unanimitate de voturi Sora Valentina Dubois. 4. Pentru terțiarii români uniți Mult onor. Preoți Parohi și Directori locali ai Ord. III Franciscan, Scumpi Frați Terțiari. „Împrejurările au făcut să ne despărțim între noi, din pricina distanței unde m-a așezat Pronia de acum aproape doi ani. Totuși sufletește am rămas cu toți Onorații Preoți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
camarazilor s)i. Este un caz special. Mai este nevoie s)-i acord Medalia Republicii? Îi voi acorda aceast) medalie oric)rui soldat ce reușește s) omoare dou)zeci și opt de evrei și Îl voi acoperi cu elogii și onoruri pentru vitejia lui”. Liderii egipteni și sirieni vorbesc despre crearea Israelului că despre „p)catul originar”; p)catul acesta este el atât de mare Încât s) justifice nu numai m)celurile, ci și canibalismul? Comentatorii și analiștii (de stânga, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
trebuie să fie, după modelul plăcerilor, care vor aparține și ele fiecăruia dintre părți, la fel și dorințele și împuternicirile lor. Una dintre părți este cea care „învață”, „iubitoare de înțelepciune”, alta prin care se înflăcărează, „iubitoare de victorii și onoruri”, iar cea de-a treia, formată dintr-o multitudine de aspecte, este numită apetentă sau „iubitoare de bani și câștig”, după ceea ce o caracterizează în cel mai înalt grad. În mod imediat de aici rezultă că există trei feluri fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Fiecare dintre aceste tipuri de om va prețui cel mai mult ceea ce îl caracterizează în cea mai mare măsură. Astfel, omul de afaceri va lăuda cel mai mult viața și valorile proprii și va considera că plăcerea de a primi onoruri și de a învăța nu sunt bune din moment ce nu aduc câștig, omul iubitor de onoruri va considera plăcerea de a câștiga bani vulgară, iar plăcerea învățatului, din cauză că nu aduce cinstiri, inutilă, iar filosoful va desconsidera tot ce nu duce la
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cea mai mare măsură. Astfel, omul de afaceri va lăuda cel mai mult viața și valorile proprii și va considera că plăcerea de a primi onoruri și de a învăța nu sunt bune din moment ce nu aduc câștig, omul iubitor de onoruri va considera plăcerea de a câștiga bani vulgară, iar plăcerea învățatului, din cauză că nu aduce cinstiri, inutilă, iar filosoful va desconsidera tot ce nu duce la cunoașterea adevărului, va accepta doar plăcerile strict necesare. Considerând că fiecare mod de viață nu
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca pe o idee de guvernare veșnică. Timocrația reprezintă „imperiul ardorii” și, deja, cuprinde în sine expresia acelei stasis ca opoziție a unor clase sociale. Omul timocratic este zugrăvit ca unul dezbinat între rațiune și dorință, iubitor de biruințe și onoruri, funcționând în gama gimnasticii și a vânătorii: „el pășește pe calea de mijloc, tras de ambele tendințe”. Cetatea timocratică funcționează și ea potrivit unui principiului cavaleresc al cheltuirii și al războiului, iar semnul este cel al leului. Oligarhia trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Eteocle. În lupta care urmează, ambii frați își găsesc moartea (expresie deopotrivă a unei maledicțiuni ancestrale și a unei dreptăți cu neputință de împărțit) și, din dispoziția noului conducător al Tebei - Creon, apărătorul cetății, Eteocle, urmează a fi înmormântat cu onorurile cuvenite, în vreme ce corpul asediatorului (și - implicit - al dușmanului) cetății, Polynice, e menit a rămâne „la locul faptei”, pe câmpul de luptă, expus profanării sălbăticiunilor naturii. Sora celor doi frați, Antigona, încălcând ordinul lui Creon, hotărăște să-l înmormânteze după datină
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
-ului. Imaginea este suportul și premisa oricărei hermeneutici „instaurative” și astfel, a recuperării arhetipalului pe care o operează. Puterea politică se abilitează sacral în orizontul unei simbolistici rituale. Între profetul care dă binecuvântarea și iartă păcatele și necunoscutul care dă onorul la drapel stă o venerație comună pentru ceea ce fiecare în parte consideră a fi autoritatea absolută. Imago-ul politic este o „icoană” (instaurativă de sens) și se deosebește radical de simpla imagine. Imaginea este putere și sens pentru că poate trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
biserică. Lumea sa împrăștiat înfricoșată și mortul a rămas singur în biserică. Oastea noastră, care tocmai înainta peste linia de demarcație, a împrăștiat pe atacatori cu salve de foc și înmormântarea mult regretatului luptător român s-a făcut apoi cu onorurile militare ale armatei noastre pe care bătrânul o iubea atâta. Dumnezeu i-a dăruit această ultimă mângâiere.” Și încă una de la „Ultima oră” din nr.97 al ziarului: „În comuna Bădaciu din comitatul Sălajului au fost ridicate de către unguri, mama
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ori articole de atitudine - „Limba românească la judecătorii”; „Desconsiderarea limbei române la dregătorii”; „Rusificarea completă a districtului Siret”; „Maghiarizări de nume”, „Prozelitism în Rădăuți” - reportaje de la adunările publice și mai cu seamă de la cele electorale etc. Într-o rugare către onor publicul român, Patria declara în paginile sale că „ s-a înființat ca ziar curat național” și pentru a putea „satisface îndatoririle duce lipsă de informații sigure și precise în care scop se adresează întreg publicului românesc „să binevoiască să servească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
diplomatică să fie remisă M. Sale Regina. Diploma redactată în latinește spune în rezumat că Universitatea, preluând alesele virtuți, deosebita erudiție și marile merite științifice ale M. Sale Regina Elisabeta, conferea M. Sale, cu unanimitate de voturi, titlul de doctor onor în artele literare și filozofice”. ...Acum, ceva și despre veșnica dispută privind Domnia femeiască. „Aproape în fiecare zi se aud plângeri din partea femeilor că pe ele bărbații nu le lasă săși ocupe locul cuvenit în viața politică și economică. Aceste
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
I. E.Torouțiu, I. Dominte. Erau prezente rubricile: Haz, Ghicitori, Frângurele, Folclor, Sfaturi, Ilustrații (Ștefan Popescu - peisaj), reproduceri (Vifor de Al. Vlahuță), traduceri etc. Dar iată, spre aducere aminte, textul lui Vasile Alecsandri la Imnul Regal: „Trăiască regele / În pace și onor, / De țară iubitor / Șiapărător de țară! / Fie Domn / Glorios, / Peste noi. / Fie-n veci norocos / În război. / Trăiască patria / Cât soarele ceresc, / Rai vesel pământesc / Cu mare, falnic nume! / Fien veci / El ferit / De nevoi. Fie-n veci / Locuit / De
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
desemneze pe eroii luptelor din anii 1916-1920. Aleșii acestei comisii au fost popularizați în materiale propagandistice speciale, cum a fost și afișul intitulat "Vitejii Neamului, 1916-1920. Vitejii triați de comisiunea instituită la Marele Stat Major General al Armatei prin ordinul onor. Ministerului de Război no. 4070/920 și 1594/920". Aranjarea imaginilor alegorice, a numelor, a portretelor și imaginilor de luptă aparținea ziariștilor Theodor Popp-Rosetty și Victor Bradu Ghițulescu, "autorizați de Onor Marele Stat Major al Armatei cu nr. 4053 în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la Marele Stat Major General al Armatei prin ordinul onor. Ministerului de Război no. 4070/920 și 1594/920". Aranjarea imaginilor alegorice, a numelor, a portretelor și imaginilor de luptă aparținea ziariștilor Theodor Popp-Rosetty și Victor Bradu Ghițulescu, "autorizați de Onor Marele Stat Major al Armatei cu nr. 4053 în 27 ianuarie 1922". În centrul acestui tablou compozit se afla familia regală, care patrona harta României întregite, încadrată de busturile lui Traian, Decebal, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. În cele
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
își avea sediul, în 1871, pe Podul Caliții (Calea Rahovei de astăzi), în casa Băleanu; iată textul anunțului privind deschiderea anului școlar 1871-1872, publicat de Carol Buchholtzer în presa vremii, chiar în zilele când Bacalbașa sosea în București: „Cu onoare anunț onor. public că cursurile anului școlar 1871-1872 în acest institut se vor începe cu 1 septembre a.c. Acest institut, luând de bază experiențele lungii sale vieți va conlucra din răsputeri și pe viitor la împlinirea marii sale misiuni care este: «educațiunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vieții, am înțeles că mai niciodată cei cari stau în capul mișcărilor nu sunt adevărații conducători. Masele nu sunt conduse niciodată din față, ci totdeauna din dos. Șefii politici sunt ca și generalii: comandă acoperiți. Conducătorii aparenți, cei cari au onorurile rândului dintâi, sunt, de cele mai multe ori, instrumentele. 52 bucureștii de altădată în bucurești 53 Moralitatea acestui tineret lăsa foarte mult de dorit. De altfel vina venea și de la desăvârșita incapacitate și nepăsare morală a direcțiunii. Într-o zi îmi vine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bolliac, Trompeta Carpaților (an. VIII, nr. 801, 19 februarie/3 martie 1870, p. 1724), articol din care va cita un scurt fragment ceva mai departe. 9. Aici cu sensul de: voce, glas. Puternice temeiuri însă mă opresc a primi acest onor, mie făcut de Colegiul al IV-lea mehedințean; cu toate că scump îmi este a vedea în votul său și a lui întărire că țara, în a sa neatârnare, știe a-și revărsa dreptatea asupra urii și a orbirii patimilor. Mai este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
La mijlocul anului 1874, datorită intervenției lui Vasile Alecsandri, lui Millo i se vor acorda în mod excepțional două zile de reprezentații pe lună la Teatrul cel Mare (v. Ma ssoff, Teatrul românesc, vol. II, pp. 319-320). teatrul național Cu autorizațiunea onor. Comitet instituit de guvern Reprezentație extraordinară [miercuri la 3 martie 1871] Se va da în beneficiul D-lui m. felbariad Piesa lipitorile satelor Vodevil național de V. Alecsandri și dl. Millo persoanele Chir Jani Avdelas D-nul Felbariad Jupân Moise
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trecusem, am ajuns destul de amețit la locuința surorilor Laura și Smărăndița B., unde întreaga familie era adunată. Am fost primiți cu brațele deschise. Drept mulțumire, am vărsat un pahar de vin peste mâneca d-șoarei Laura care, în camizolă albă, făcea onorurile casei. După colindă venea Crăciunul cu toate stelele, vicleimurile și balurile mascate. Trecând vremea, toate obiceiurile au degenerat. Mai târziu, băieții cu steaua ori cu vicleimul nu mai erau decât niște țigănuși sau alți derbedei din pleava bucureștiul în 1871
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am depus de a dota grădina Union-Suisse cu o scenă sistematică, decoruri noi, zece loji pentru comoditatea familielor și o muzică militară, precum și a artiștilor ce se vor prennoi cât mai des, sper că [voi] fi, ca român, susținut de onor. public bucureștean“ („Curierul spectacolelor“, Stindardul, an. I, 30 aprilie 1876, p. 3). (Despre I.D. Ionescu v. cartea lui Ioan Massoff, I.D. Ionescu de la „Junion“, Ed. Muzicală, București, 1965 și, mai departe, pp. 379-380 și Addenda, pp. 417; 419-420). 65. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rușii, care până la dezastrul lor de la Plevna nici nu voiau să audă de cooperarea armatei române, acum se plecau. Strânși cu ușa, ofereau totul: coo perarea, condițiile cerute; domnitorului României comanda supremă la Plevna chiar și asupra trupelor rusești, toate onorurile. Numai mâna «hrăpăreață» deasupra Basarabiei nu și-au ridicat-o.109 anul 1877 371 108. Marele Cartier General. Înalt ordin de zi, ROM., an. XXI, 23 august 1877, p. 755, precedat de un text din care reproducem următorul fragment: „Sâmbătă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ziua de 2 decembrie, Serbia declară rezbelul Turciei.166 Duminică 4 decembrie, țarul Rusiei intră în București spre a se reîntoarce în Rusia. Primirea ce i se face e grandioasă, orașul e pavoazat, seara iluminații. Nemaifiind armată activă în București, onorurile au fost date de Garda Națională care era înșiruită pe strade. Ajuns la Palat, țarul întreabă ce este această nouă armată? I s-a răspuns că este Garda Națională. Atunci, țarul îmbrăcă mantaua, scoborî în curtea Palatului, trecu în revistă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I.G.J. a transmis către inspectoratele regionale și legiuni Ordinul Circular Secret nr. 38, care a analizat modul de acțiune al jandarmilor aflați în patrularea căilor de comunicații. Ordinul a menționat expres că „niciodată și la nimeni” militarii să nu prezinte onorul, nici măcar regelui, ci să-și vadă de îndatoririle de pază și ordine prevăzute în sarcinile primite. La serbarea Restaurației din 8 iunie 1935, Prefectura de Poliție a Municipiului București a emis ordine și schițe privind organizarea circulației mașinilor și publicului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prilej l-a constituit ceremonia de instalare a rezidenților regali, la care au participat și membrii guvernului, ocazie cu care s-a constatat că circulația a funcționat „defectuos” la Alba-Iulia și Cluj, în principal din cauză că agenții de circulație au dat onorul la convoaiele oficiale și nu au fluidizat traficul. În al doilea rând funcționarii de siguranță „păcătuiesc” prin diversitatea îmbrăcămintei, fapt care a atras atenția asupra lor. Polițiile „fac abuz” de personal în uniformă, chiar atunci când situația nu a impus acest
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]