3,530 matches
-
a continuat să simplifice. De exemplu, a alocat fiecărui client un singur număr și o singură persoană la care să apeleze la service. Aceste inovații au ajutat compania Orange să-și păstreze clienții atrași de forța mesajului său: „Viitorul e optimist. Viitorul e portocaliu”. Acestora le-a plăcut simplitatea oferită de Orange atât de mult, încât rata de păstrare a clienților s-a dublat față de media obișnuită în industria telecomunicațiilor. Companiile cu o politică similară din economia avansată vor prospera, întrucât
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
viața - nu doar a dumneavoastră, ci și a celorlalți - să fie mai bogată, din toate punctele de vedere: 1. Întotdeauna așteptați un moment înainte de a răspunde unei persoane care a terminat de vorbit. 2. Ascultați cu tot corpul. 3. Fiți optimist. 4. Vorbiți-i de bine pe ceilalți. 5. Rețineți-le numele. 6. Nu încercați niciodată să impresionați. Efortul este întotdeauna vizibil și nu face decât să vă facă mai slab. 7. Nu faceți niciodată publice conversațiile dumneavoastră - în special cele
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
La final, Landes își prezintă concluzia - a sa și a cărții. De ce unii oameni prosperă? Răspunsul ar trebui să rezoneze cu fiecare dintre noi: În această lume, optimiștii se bucură de succes, nu pentru că au întotdeauna dreptate, ci pentru că sunt optimiști. Chiar și atunci când greșesc sunt optimiști și aceasta este modalitatea de a realiza, de a corecta, de a îmbunătăți și de a fi de succes. Optimismul informat, educat, recompensează. Cei care cred câștigă. „Cuceresc”, așa cum spune John Dryden, „cei care
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
mai interesant? Serviciul nostru Sunt 20% dintre clienți foarte încântați de noi? Sunt toți clienții, mai puțin 10%, încântați de noi, de ceea ce facem pentru ei? Ce planuri avem pentru a elimina acel 10%? Recepția noastră este caldă, primitoare și optimistă? Dacă nu, ce trebuie să facem - în această săptămână - pentru a remedia acest lucru? Se simte cineva foarte bine primit atunci când intră pe ușa noastră? Se răspunde la telefoane și se rezolvă problemele în cel mai scurt timp? Ce putem
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
ori mai mare a depresiei față de cei care trăiesc încă în cuplu. Femeile care au suferit o ruptură nu sunt decât de 3,5 ori mai susceptibile să trăiască o depresie în comparație cu cele care trăiesc în cuplu. Să fim totuși optimiști, majoritatea persoanele care au trecut printr-o depresie declară că au depășit-o la patru ani după ruptură (sursa: Institutul Canadian de Statistici. Anchetă națională recurentă din 1994 având ca subiect sănătatea populației). A se consulta fișa 79, „De ce bărbații
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
foarte bine în fișa Sunt fetele de rea-credință?”... Este riscul acestui tip de literatură... O altă întrebare pe care am putea să ne-o punem: putem, așa cum mi-a cerut într-o zi editoarea mea, să vedem lucrurile în mod optimist? Altfel spus, ceea ce ne sperie uneori când vinde vorba de diferențele bărbați/femei este această impresie că deosebirile sunt imuabile, că sunt fixate în eternitate. Este adevărat că este mult mai confortabil să credem că totul depinde de primii trei
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
o persoană foarte expresivă, ușor „de citit”, gândurile și emoțiile i se succed cu repeziciune. Are tendința de dominare În grup și se dăruiește cu pasiune unei idei sau cauze. ● Sangvinicul se caracterizează prin ritmicitate și echilibru. Este vioi, vesel, optimist și se adaptează cu ușurință la orice situație. Fire activă, schimbă activitățile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trăirile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale și instabile. Trece cu ușurință peste eșecuri sau decepții sentimentale și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
serie dintre ei, reține câțiva: - o serie de aspecte ale stării de conștiință ale pacientului și atitudinii sale în particular ideea că medicația l-a ajutat pe parcursul spitalizării; - dorința exprimată de a continua medicația după externare; - în general o stare optimistă la externare; - absența efectelor secundare extrapiramidale, în special akatisia, sau preznța lor redusă; - bună complianță anterioară; - internare voluntară în spital, prin contrast cu admisia forțată; Toți acești factori s-au asociat cu o complianță bună la tratament. Adams & Howe, 1993
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
au văzut copiii fugiți în lume, la muncă grea și dezonorantă, ei votează împotriva propriilor copii... Cam așa arată, cu simplificările de rigoare, peisajul uman actual din Basarabia. Protestele de stradă din ultimul timp i-au făcut pe unii - mai optimiști - să afirme că avem un peisaj în schimbare. Alții, mai rezervați, susțin că e abia sesizabilă o mișcare de suprafață, care nu strică „desenul din covor”, nu tulbură adâncimea apelor stătute. Un scriitor german, prieten de-al meu, rezident la
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
strivind balaurul de la picioarele sale45. Cu aceste omisiuni din perioada postbelică, ilustrația propusă de Costin Petrescu 46 a trecut cu bine prin zeci de manuale. Întrebările de verificare a celor învățate la lecție solicitau insistent rememorarea realizărilor domnitorului, încheindu-se optimist, cu surprinzătoarea chestionare: "care sunt cei trei domnitori români care l-au înfrânt pe Mohamed Cuceritorul?" Întrebarea sugera un răspuns entuziast și nu întru totul cinstit, căci din logica povestirilor anterioare, cei vizați nu puteau fi alții decât Iancu de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
asumată mai clar prin ilustrații decât prin text. Uneori, dorind să facă puțină dreptate celor neglijați de istorie, povestitorul apelează direct la bunăvoința cititorilor. Referindu-se la evoluția cavaleriei în antichitate, de pildă, el și-a încheiat digresiunea în ton optimist: "vedeți așadar că nu toate popoarele cele mai civilizate au fost cele mai inventive în arta războiului!"250. Alteori, a folosit cu abilitate chiar lipsa informațiilor istorice disponibile, invitând la o meditație asupra a ceea ce ar fi putut să fie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o propoziție readucea în manual spiritul istoriografiei interbelice: "Astfel s-a împlinit năzuința dreaptă a poporului român, atât din vechea Românie cât și din Transilvania de a desăvârși unitatea statului român (s.n. C.M.)"324. Lecția se încheia pe un ton optimist, chiar din punctul de vedere proletar, căci "prin unirea Transilvaniei cu România și numărul muncitorilor și forța lor de luptă au sporit"325. Ziua de 13 decembrie 1918 era în continuare amintită ca precedent al creării Partidului Comunist Român, dar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fragmente speciale pentru "însemnătatea Unirii din 1918"331. Cronologia înclina, de asemeni, spre alte priorități, trecând de la istoria revoltelor sociale la aceea a consecințelor unirii, în titluri de genul: "România în primii ani de după întregire (1918-1921)". Sensul evenimentelor devenise clar optimist. Autorii nu mai intonau litania claselor asuprite, preferând să-și imagineze că "trăind într-o țară mult mai mare ca înainte, poporul român a pornit la muncă cu entuziasm (s.n. C.M.)"332. Dar grevele inclusiv cea din 13 decembrie 1918
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
umbrite de intervențiile din anii '60, care au "supraîncărcat școala cu cerințe politice și ideologice". În opinia autorilor, "chiar sub o presiune politică puternică, știința albaneză a continuat să progreseze"70. Poate că era totuși un punct de vedere prea optimist, ținând cont și de alte texte contemporane, care evaluau critic moștenirea dezastruoasă a perioadei comuniste, mai ales în domeniul școlar 71. Naționalizarea timpurie a băncilor și a întreprinderilor, ca și colectivizarea agriculturii care în manualele altor țări ocupă un spațiu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
succint scopul educației sovietice (toți tinerii trebuie să devină "buni comuniști"), se ajungea și la expunerea mijloacelor, pusă sub titlul "cultul progresului" (Ibidem, p. 189, 202-203). În ciuda semnalării mizelor ideologice și a unor disfuncționalități vizibile ale educației sovietice, concluzia era optimistă, foarte asemănătoare cu aceea din manualul bulgar, albanez ori moldovenesc: "a permis să se dea maselor un nivel ridicat de cultură" (Ibidem, p. 202). 106 Ibidem, p. 196. 107 Ibidem, p. 205. 108 Vezi Table de matiéres, în M. Brogini
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fi luați în derâdere, exploatați și neluați în considerare în "să trăiască capra și vecinul"91, ceea ce ar consimți acestora să devină un grup cu adevărat omogen, compact și solidar". Dar cu privire la viitorul românilor în Italia dumneavoastră sunteți pesimist sau optimist? "Credeți-mă: viitorul românilor în Italia va depinde mult de voința și de capacitatea de a schimba această mentalitate individualistă pentru a se uni în organizații reprezentative în stare să exprime o clasă politică a diasporei italo-românești care să știe
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
kurzii, tătarii din Crimeea, grecii caucazieni), dar și despre exilul care succede ispășirii unei pedepse în lagăr. Ultima parte a Arhipelagului GULAG, intitulată "Stalin nu mai este", departe de a fi asociată cu un sentiment de ușurare și un ton optimist, este marcată de povara înțelegerii faptului că dispariția lui Stalin nu înseamnă dispariția lagărelor și a nedreptăților. Autorul nu se mulțumește să vorbească despre Arhipelag la trecut, ci aduce comentariul până în prezentul său. La capătul acestui amplu demers, scriitorul pune
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
se răspândește lent, cu prețul unor conflicte memorabile, cu suișuri și coborâșuri într-o asemenea măsură, încât acum ni se pare regimul politic firesc al umanității. Credem că ea poate fi adoptată de toate culturile, adaptând-o la context. Sunteți optimist sau pesimist, urmând criteriile propriei judecăți. Măsura aprecierilor noastre nu este posibila per-fecțiune a viitorului, ci traiectoria parcursă, în mod real, în trecut. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că achizițiile istorice prind rădăcini mai întâi într-o
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
când este în civil, un ofițer de marină trebuie să aibă capul acoperit, să poarte cămăși și cravate de culoare închisă și costume în culori nețipătoare. (14b) Nu trebuie să se plângă, nici să critice, ci să afișeze o "atitudine optimistă". (14c) Le este recomandat să nu aibă datorii, să trăiască modest, în limita mijloacelor (14d), ca "un ofițer și un gentleman", "să (14e) nu se căsătorească prea repede", în orice caz, nu înainte de a-și termina instrucția de bază. (15a
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
identitare a tineretului. Dacă ar fi să încadrez această carte, aș spune că ea este un marcator de identitate, pentru sine și pentru generația sa, care ne oferă semne mai mult decât încurajatoare evidențiind un energetism creator care ne face optimiști. Alături de Ozana Cucu Oancea, de Adela Șerban, de Emilia Sorescu, de Darie Cristea, de Lucian Dumitrescu, Horațiu Rusu ni se arată împuternicit să poarte marca unei generații binecuvântate și a unei școli de gândire pe care timpul n-ar mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la nivel individual, ci și colectiv. Societatea pesimistă, așa cum am numit analiza următoare, nu se referă la locuri sau spații reale, ci la spații mentale. Cum s-au acomodat românii la transformările structurale? Ce determină ajustări în orientările de tip optimist sau pesimist? Cine sunt cei care trăiesc mai degrabă în spațiul pesimismului sau în acela al optimismului? Acestea sunt întrebările la care încercăm să găsim câteva răspunsuri în cele ce urmează. Scopul general însă rămâne de a creiona imaginea postcomunismului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în cele ce urmează. Scopul general însă rămâne de a creiona imaginea postcomunismului pe dimensiunea "soft", în relație cu elementele de tip structural, de genul celor abordate mai sus. Atât simțul comun, cât și specialiștii plasează sursele atitudinilor pesimiste sau optimiste fie la nivel individual, fie la nivel structural. În cele ce urmează o să le interogăm pe ambele. Asumpția principală este că atitudinile oamenilor variază pe continuumul optimism-pesimism împreună cu: creșterea sau descreșterea resurselor individuale precum vârsta, educația, ocupația, mediul de rezidență
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că optimismul și pesimismul reprezintă așteptări generalizate vizavi de posibilii importanți ai viitorului. Pentru cei doi, oamenii care cred că lucrurile vor evolua așa cum își doresc ei și consideră că vor avea mai degrabă de câștigat decât de pierdut sunt optimiști; din contră, cei care consideră că vor avea mai degrabă de pierdut decât de câștigat și că lucrurile nu vor evolua așa cum își doresc ei sunt pesimiști. Deseori este invocată o relație între pesimism și neîncredere și între optimism și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru Uslaner (1998:442) optimismul văzut drept "credința că lumea de mâine va fi mai bună decât cea de astăzi" este unul din pilonii pe care e construită încrederea. Încrederea "morală" e o valoare care se bazează pe o viziune optimistă asupra lumii; una din cauzele declinului în încredere este declinul în optimism (Uslaner, 2002; 2003; 2004). Cu toate că, așa cum am arătat, sensurile optimismului / pesimismului sunt foarte complexe, două mari corpuri de teorii pot fi identificate: teorii care mai degrabă psihologizează sau
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
doar pentru tipurile de optimism / pesimism aflate la extreme: optimismul deplin și pesimismul deplin 51. Ceea ce am descoperit pentru toate celelalte tipuri de optimism / pesimism este prezentat sub formă de tabel în Anexa 1 (Tabelele A6-A16). Cei care sunt deplin optimiști sunt persoane care se încadrează (în funcție de indicatorii prezentați anterior 52) în categoriile prezentate mai jos, mai degrabă decât în orice alte categorii de același tip: o Martie 1994: mai degrabă persoane care consideră că venitul familial le ajunge pentru un
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]