9,870 matches
-
Mercedes etc.), cinematografului (Concesii sentimentale, cu remarci subtile asupra jocului actorilor Rudolf Valentino, Jacques Catelain, Rod la Roque, Paul Richter, Gaidarov ș.a.15), galelor de box16, varieteurilor (O noapte la Alcazar d'été), recepțiilor (Recepția de la d-l Suisse, cu orchestră de jazz, cu poeți avangardiști, cu dansatoare exotice și interpretări din piesa Cocoșul negru al lui Victor Eftimiu), ștrandurilor și sejururilor pe litoralul Mării Negre (la Balcic, la Techirghiol-Movilă ori la Farul Tuzla). Rareori acești tineri citesc (romanul lui Proust sau
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
mărturisesc că mie îmi plac și filmele mai slabe, care vorba lui Pirgu din Craii de Curtea-Veche al lui Mateiu, - alt specialist în ticăloși -, au părțile lor, iar multe dintre ele mă relaxează, mai ales dacă cîntă Nelu Ploieșteanu cu Orchestra de la Șarpele Roșu și nu cine știe ce ferment manelist cu nevralgie duioasă pe coarde. Vă recomand acest film, pe actorii lui reali îi cunoașteți deja. PS: Toate cacofoniile din această cronică au fost deliberate și mi-au plăcut.
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
de vocabular. Ca într-o sacră liturghie sunt pomenite multe din cele cca. 250 de fugi pe care le moștenim de la I. S. Bach. Fugi pentru orgă, pentru clavecin, pentru lăută, pentru vioară și violoncel ori pentru cor sau/ și orchestră. Și tot cu iz de procesiune este întoarsă pe față și pe dos țesătura temei de fugă, precum și avatarurile ei în funcție de cele două criterii de organizare: tematic și tonal. Universul tematic este radiografiat în toate componentele sale: subiectul, răspunsul, codetta
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
rog frumos, răspunde demnă Liliane. Lui Lionel piciorul fetei îi trezește o dorință nefirească, pe care și-o exteriorizează imediat: — Meștere Robert, nu știu ce m-a apucat așa, dintr-odată, dar îmi vine să dansez. Ai putea face rost de o orchestră live? — La ora asta? se sperie șeful de sală. Dacă nu poți, nu poți. Asta e. — Eu n-am zis că nu pot, dar chiar o orchestră... — Eu n-am zis o orchestră simfonică, să-mi scoateți pe urmă vorbe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dintr-odată, dar îmi vine să dansez. Ai putea face rost de o orchestră live? — La ora asta? se sperie șeful de sală. Dacă nu poți, nu poți. Asta e. — Eu n-am zis că nu pot, dar chiar o orchestră... — Eu n-am zis o orchestră simfonică, să-mi scoateți pe urmă vorbe în Angers - bă, da’ ce orchestră a vrut ăsta! Mă gândeam la ceva modest, cameral. Un pian... — Un pian, repetă Robert către Jean. — Un pian, confirmă Jean
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dansez. Ai putea face rost de o orchestră live? — La ora asta? se sperie șeful de sală. Dacă nu poți, nu poți. Asta e. — Eu n-am zis că nu pot, dar chiar o orchestră... — Eu n-am zis o orchestră simfonică, să-mi scoateți pe urmă vorbe în Angers - bă, da’ ce orchestră a vrut ăsta! Mă gândeam la ceva modest, cameral. Un pian... — Un pian, repetă Robert către Jean. — Un pian, confirmă Jean, notându-și în carnețel. — ...două viori
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
sperie șeful de sală. Dacă nu poți, nu poți. Asta e. — Eu n-am zis că nu pot, dar chiar o orchestră... — Eu n-am zis o orchestră simfonică, să-mi scoateți pe urmă vorbe în Angers - bă, da’ ce orchestră a vrut ăsta! Mă gândeam la ceva modest, cameral. Un pian... — Un pian, repetă Robert către Jean. — Un pian, confirmă Jean, notându-și în carnețel. — ...două viori, continuă Lionel. — ...două viori, repetă Robert. — ...două viori, confirmă Jean, continuând să-și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nul iubeau.[...] Venea la noi, asculta muzică un ceas-două, apoi pleca. Ar fi putut merge la concerte simfonice - ar fi găsit bani să și cumpere bilet - dar i se părea că nu e demn să dea bani unui șef de orchestră neamț.[...] A avut noroc c-a murit, altfel Îl arestau și era foarte fragil!”(În interviul din Ateneu). Chestia cu neamțul, mă intrigă oleacă: fiindcă, dac-o luăm așa, nu era „demn” nici să lege prietenii cu legionarii... O anchetă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
județeana de partid, pus cu siguranță să o "supravegheze". Partidul comunist nu are încredere în membrii săi. În ea nici nu prea au multe motive de încredere, și cu toate acestea îi încredințau "misiuni" importante. Îl întrebase odată pe mezinul orchestrei, un tânăr extrem de talentat: "De ce mă pun ăștia să fac toate astea, când știu că le torn baliverne?". Pentru că partidul comunist are nevoie și de liberali ca tine pentru a nu se compromite cu totul". "Cu alte cuvinte, se folosesc
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
baliverne?". Pentru că partidul comunist are nevoie și de liberali ca tine pentru a nu se compromite cu totul". "Cu alte cuvinte, se folosesc de mine". "Bineînțeles. Din toată povestea asta tu ieși bine. Această experiență îți va îmbogăți opera". Mezinul orchestrei se uită la ea cu un aer fascinat, dar se vede în ochii lui că acesta îi citește gândurile. Nu a spus nimănui că vrea să compună o operă, nu s-a trădat cu nimic până acum, așa crede ea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mezinului, își dă seama că a fost descoperită. Se uită cu uimire la mezin, acesta îi înfruntă privirea și îi spune: "Uiți că am fost împreună în străinătate. Trebuie să fii tâmpit să auzi cum sună o vioară ca o orchestră și să nu-ți pui problema harului". Se îndreaptă spre grajduri în întâmpinarea colegului său. Acesta are încă ochii lipiți de somn, la nouă dimineața, când cei de la C.A.P. sunt deja obosiți de treburile zilei. Alături de el, o femeie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
călătorit pe alte meleaguri, căutând ceva, ceva a cărui sens îi scăpa. De ce se simțea atât de nefericită? Avea un soț rafinat, care putea fi confundat cu un soț ideal, avea doi băieți deștepți, sănătoși, era șefa celei mai bune orchestre din țară. Nimeni nu mai știa că ea e țigancă. Mama ei a murit înainte ca ea să împlinească șapte ani, ucisă din gelozie de tatăl ei, acesta a intrat în pușcărie și nu a mai ieșit de acolo. A
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și să se hotărască să renunțe la el. Până la urmă nu există altă cale. Deocamdată se purta în afara oricărei demnități. Ea, femeia inaccesibilă, femeia râvnită de atâția bărbați, femeia iubită cândva de soț cu ardoare. Își aducea aminte de mezinul orchestrei, care îi spusese într-o zi: "Vreau să apuc ziua în care te văd și pe tine îngenuncheată de un bărbat". Venise ziua aceea, dar ea nu voia să afle lumea. Era prea umilitor pentru ea. Era hotărâtă să grăbească
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cântând de dragoste și de moarte, tristețea e mai grea decât moartea, a trecut prin școală și prin liceul de muzică ca printr-o hipnoză, cânta ore în șir la vioară fără să obosească, în timpul liceului a fost angajată în orchestra teatrului, dar uneori cânta și ca solistă, când violonistul se îmbolnăvea, după două ieșiri la rampă, fără repetiție, doar cu partitura în față și cu sala în dreapta ei, s-a trezit cu o bursă la Berna, acolo a auzit cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un blestem, ca pe o vrajă, nu voia să se confrunte cu ea, la Berna a învățat să cânte corect, foarte corect, să scoată sunetele cele mai curate din vioară, uneori acestea erau atât de cristaline, încât dirijorul oprea restul orchestrei și o lăsa pe Zinzin să cânte singură, nu se abătea cu nimic de la regulile și armoniile partiturii, dar încerca să filtreze sunetele, să le dezbrace de orice zgură, acestea răsunau cristaline și triste, s-a întors obosită de acolo
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
bărbați, cântând, albăstrelele și macii, apoi câmpul pleșuv ca după incendiu, atunci întorcea spatele acelor lanuri, era semnul că în curând va veni toamna, zilele reci inundate într-o lumină diafană, în sală se aud doar sunetele pianului, ca o orchestră, Sandei își odihnește durerea, pe chipul lui Zinzin curg șiroaie de lacrimi, stă dreaptă, frumoasă ca o nomadă, strângându-și vioara la piept... Se uită la Alex, privirea i se întunecă, se vede alergând pe străzile Parisului, după întâlnirea din
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
curg șiroaie de lacrimi, stă dreaptă, frumoasă ca o nomadă, strângându-și vioara la piept... Se uită la Alex, privirea i se întunecă, se vede alergând pe străzile Parisului, după întâlnirea din toamna trecută, a chemat-o la Paris, împreună cu orchestra, voia să reorganizeze ambasada de acolo, pe alte principii, un fel de orchestră a diasporei, una care cântă pentru patria mamă, una care îi aduce bani și prestigiu, s-au întâlnit acolo în casa de oaspeți a ambasadei, câțiva prieteni
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
la piept... Se uită la Alex, privirea i se întunecă, se vede alergând pe străzile Parisului, după întâlnirea din toamna trecută, a chemat-o la Paris, împreună cu orchestra, voia să reorganizeze ambasada de acolo, pe alte principii, un fel de orchestră a diasporei, una care cântă pentru patria mamă, una care îi aduce bani și prestigiu, s-au întâlnit acolo în casa de oaspeți a ambasadei, câțiva prieteni, Alex, ea, o mână de oameni care trebuiau să pună pe picioare un
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ieftină. Prin clasa a VIII-a, am fost admis într-o echipă îpartie) mare, care cuprindea: patru bumbieri plus un căpitan, doi cazaci, câteva căprițe, un urs cu țiganul aferent, un moș cu baba, un mire cu mireasa și o orchestră de muzicanți după ureche, din care nu lipseau: trompetele îtrupcile), acordeonul, clarinetul, fluierul și doba. Jocul bumbierilor îbumbiereasca) este specific Bucovinei, în special zonei Câmpulungului, avându și originea din armata austriacă. Sărbătorile de iarnă se sfârșeau ca și în zilele
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care-l înjur ori de câte ori plouă la Vama, implicit în holul meu de la intrarea în locuință. Tata m-a luat de mic la stadion, atât la meciurile de fotbal, cât și la chermeze, unde era o atmosferă de sărbătoare întreținută de orchestre locale, de parada portului și a dansului popular, de concursuri de tot felul pe pista de atletism îcălărie trap și galop, ciclism, cros) și pe teren îfotbal pitici, juniori și seniori, volei, lupte libere, box, cursa în saci, skanderbeg, trasul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
rostit totul cu o fericire vădită, deschizând buzele Într-un surâs larg, dezvelindu și dinții mărunți și ascuțiți, de pește răpitor. Fața prelungă, osoasă, pletele răsfirate, nasul În vânt și o anume balansare a brațelor, ca și cum ar fi dirijat o orchestră invizibilă, Îi dădeau un aer atipic, dezordonat, făcându-l să pară caraghios și oarecum inofensiv. Ei, ce spuneți, Îl auzii din nou, sunteți de acord? Mă interesează prima impresie... v-am văzut citind și... m-am gândit să... Din sacoul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
le răsări în cale un picolo; acesta îi întrebă unde preferă să se așeze. Ochiul experimentat al lucrătorului de restaurant intui pe dată că tânăra pereche ar prefera mai multă intimitate, deci o masă mai retrasă, depărtată de bar, de orchestră și de ochii unor neavizați. Încă de la început, cei doi se simțiră bine. Era o atmosferă plăcută. Acordurile muzicale erau fără stridențe. Ramurile unui arbore ce ocrotea masa lor ca o umbrelă le mângâiau frunțile și părul cu generozitate, din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
strigăte,motoare funcționând, valuri și ploaia. Arca Guvernelor Aliate se putea vedea de departe, fiind cea mai mare din toate vasele; luminile îi străluceau peste întinderea de ape ca lumina unui soare de care nimeni nu-și aducea aminte. Deși orchestra cânta melodii vesele de jazz și cha-cha-cha, în jurul vasului pluteau regrete și tristețe. Singurul pasager fericit era Luis. Din păcate trupul său nu rezistase operației și se stinsese în mai puțin de o oră de la transplant, însă fiecare organ donat
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
celor doi bărbați ai casei. - Ți-am spus eu că vioara este un instrument dificil, dar trebuie să știi că nu e imposibil de învățat. Totul e să nu te dai bătut! - Nu, nu tati, la anul voi cânta în orchestra școlii, ai să vezi! - Bine, bine, te cred! Acum hai să vedem ce bunătăți ne pune mama pe masă în această seară, vrei? Și, braț la braț, ca porniți la o promenadă, pășiră pragul bucătăriei, unde numai mirosurile apetisante ale
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
trebuit să ne ascundem cu toții, cu mic, cu mare, acolo. Dl. Valy, după ce amintește de anul în care fosa fusese inundată, vine cu unele explicații: Ușile astea două dau spre fosa exterioară unde-și aveau locul până nu demult marile orchestre de muzică de operetă, și spre sala propriu-zisă, de spectatori. Practic această încăpere se află sub toată scena. Ia uite ce încăpere imensă. Mai este o ușă surpată care deschidea cândva, un tunel până sub biblioteca orășenească, a cărei pivniță
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]