9,942 matches
-
la nivelurile de mijloc și cele inferioare conducerii. Într-o lucrare ulterioară, realizată în colaborare cu T.K. Reeves, Woodward și-a revizuit critic cercetările anterioare și a adus în prim plan idei noi referitoare la relația dintre tehnologie și structura organizațională. S-a arătat astfel că ceea ce influențează structura organizațională se referă mai degrabă la metodele de control organizațional decât la tehnologie în sine. Rezultatul cel mai semnificativ se referă la faptul că pe măsură ce se trece de la firmele cu producție de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o lucrare ulterioară, realizată în colaborare cu T.K. Reeves, Woodward și-a revizuit critic cercetările anterioare și a adus în prim plan idei noi referitoare la relația dintre tehnologie și structura organizațională. S-a arătat astfel că ceea ce influențează structura organizațională se referă mai degrabă la metodele de control organizațional decât la tehnologie în sine. Rezultatul cel mai semnificativ se referă la faptul că pe măsură ce se trece de la firmele cu producție de serie mică spre cele cu producție în flux continuu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Woodward și-a revizuit critic cercetările anterioare și a adus în prim plan idei noi referitoare la relația dintre tehnologie și structura organizațională. S-a arătat astfel că ceea ce influențează structura organizațională se referă mai degrabă la metodele de control organizațional decât la tehnologie în sine. Rezultatul cel mai semnificativ se referă la faptul că pe măsură ce se trece de la firmele cu producție de serie mică spre cele cu producție în flux continuu se produce și o schimbare vizibilă de la controlul personal
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a explica originile și rațiunile existenței organizațiilor. Răspunsul pe care îl oferă reprezintă o conceptualizare a formării și schimbării instituționale, apelând în formularea explicațiilor pe de o parte la teoriile economice ale pieței și pe de altă parte la teoria organizațională. Prin combinarea unor elemente specifice celor două modalități de analiză, Williamson a ajuns la dezvoltarea unei „economii instituționale”, motiv pentru care este considerat un reprezentant al „noii teorii economice instituționale”, în varianta sa raționalistă. Din multitudinea tranzacțiilor existente într-o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
incertitudine. Concluzii: Modelele teoretice prezentate în cadrul perspectivei de abordare a organizațiilor ca sisteme deschise și raționale au promovat, după cum s-a observat, modalități diferite de analiză și uneori soluții diferite. Dacă teoriile de contingență s-au centrat pe studierea structurilor organizaționale și a relațiilor lor cu mediul, accentuând necesitatea adecvării lor, teoria costurilor tranzacționale a promovat un cadru mai general de analiză, abordând structurile organizaționale din perspectiva aranjamentelor contractuale alternative prin care se urmărește reducerea costurilor tranzacțiilor. Totuși, indiferent de soluțiile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de analiză și uneori soluții diferite. Dacă teoriile de contingență s-au centrat pe studierea structurilor organizaționale și a relațiilor lor cu mediul, accentuând necesitatea adecvării lor, teoria costurilor tranzacționale a promovat un cadru mai general de analiză, abordând structurile organizaționale din perspectiva aranjamentelor contractuale alternative prin care se urmărește reducerea costurilor tranzacțiilor. Totuși, indiferent de soluțiile propuse, există o caracteristică definitorie ce reunește aceste teorii în paradigma discutată, și anume considerarea organizațiilor ca sisteme deschise și ca sisteme raționale. 10
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai mult începi să chestionezi semnificație ordinii și cu atât ești mai convins că prejudecățile dominante cu privire la organizare - că este eficientă, planificată, predictibilă și supraviețuiește - sunt suspecte atunci când sunt considerate drept criterii pentru evoluția spre succes.” Noul vocabular al analizei organizaționale ar trebui să includă termeni care să exprime mai elocvent ambiguitatea comportamentului organizațional, „variația nejustificată” (Vlăsceanu, 1999) imprecizia, nevoia de acțiune cuplată simultan cu absența unei direcții clare de acțiune. Noile concepte sau metafore propuse de Weick sunt cele de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că prejudecățile dominante cu privire la organizare - că este eficientă, planificată, predictibilă și supraviețuiește - sunt suspecte atunci când sunt considerate drept criterii pentru evoluția spre succes.” Noul vocabular al analizei organizaționale ar trebui să includă termeni care să exprime mai elocvent ambiguitatea comportamentului organizațional, „variația nejustificată” (Vlăsceanu, 1999) imprecizia, nevoia de acțiune cuplată simultan cu absența unei direcții clare de acțiune. Noile concepte sau metafore propuse de Weick sunt cele de „înțelegere retrospectivă”, instituire sau construcție a mediului prin acțiune, evoluție, experimentare. Analiza lui
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cognitive responsabile de crearea și susținerea organizațiilor, respectiv pe acțiunile sau activitățile prin care membrii organizației instituie sau construiesc lumea (mediul) ce-i înconjoară. Prin teoria sa cu privire la rolul și importanța proceselor cognitive în instituirea și modelarea activităților și mediului organizațional, și mai ales prin accentuarea caracteristicilor evolutive ale acestor procese, Weick se situează printre teoreticienii care văd organizațiile ca sisteme naturale și nu raționale, combinând totodată această perspectivă de abordare cu cea a organizațiilor ca sisteme deschise (Vlăsceanu, 1999). Analiza
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Zald, 1970, Wamsley și Zald, 1973, Thompson, 1967. Pfeffer și Salancick arată că organizațiile aflate în permanență sub influența constrângerilor și controlului extern, fie se supun „cerințelor altora”, fie acționează astfel încât să manevreze dependențele ce crează aceste constrângeri asupra comportamentului organizațional. Premisa de bază a teoriei promovate de cei doi autori este că supraviețuirea oricărei organizații depinde de capacitatea ei de a obține resurse. Nevoia dobândirii de resurse implică necesitatea interacțiunii cu cei care controlează resursele. Mediul social sau contextul organizațional
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizațional. Premisa de bază a teoriei promovate de cei doi autori este că supraviețuirea oricărei organizații depinde de capacitatea ei de a obține resurse. Nevoia dobândirii de resurse implică necesitatea interacțiunii cu cei care controlează resursele. Mediul social sau contextul organizațional este reprezentat de alte organizații, grupuri de interese sau indivizi ce controlează resursele critice necesare organizației, aflându-se astfel în poziția de a influența activitățile și practicile organizației. Astfel, în tranzacțiile pe care organizația le va iniția în vederea dobândirii resurselor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
10. 4. 2. 3. Teoria instituțională Această teorie include pe lângă ecologia populației și dependența de resurse, teoriile instituționale sau instituționalismul. Analiza instituțională se distinge prin două teme dominante și reprezentative, fiecare referindu-se la factorii care generează și mențin structura organizațională: structurile organizaționale sunt create pentru a răspunde presiunilor variabile ale mediilor diverse; mediile sunt sisteme culturale care definesc și legitimează, crează și mențin structurile organizaționale care le corespund. Organizațiile sunt conform acestor teorii sisteme naturale deschise, construite social, și au
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2. 3. Teoria instituțională Această teorie include pe lângă ecologia populației și dependența de resurse, teoriile instituționale sau instituționalismul. Analiza instituțională se distinge prin două teme dominante și reprezentative, fiecare referindu-se la factorii care generează și mențin structura organizațională: structurile organizaționale sunt create pentru a răspunde presiunilor variabile ale mediilor diverse; mediile sunt sisteme culturale care definesc și legitimează, crează și mențin structurile organizaționale care le corespund. Organizațiile sunt conform acestor teorii sisteme naturale deschise, construite social, și au rațiuni multiple
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
două teme dominante și reprezentative, fiecare referindu-se la factorii care generează și mențin structura organizațională: structurile organizaționale sunt create pentru a răspunde presiunilor variabile ale mediilor diverse; mediile sunt sisteme culturale care definesc și legitimează, crează și mențin structurile organizaționale care le corespund. Organizațiile sunt conform acestor teorii sisteme naturale deschise, construite social, și au rațiuni multiple, mai mult sau mai puțin izomorfe. Principalii reprezentați ai acestei teorii sunt Powell și DiMaggio, 1991, Meyer și Rowan, 1997. 10. 5. Teorii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sunt următoarele: luarea în considerare a competiției raționalităților alternative, extinderea rețelelor, afirmarea organizațiilor mici și dinamice sau dezvoltarea unei adhocrații matriceale ca elemente de opoziției față de perspectiva conform căreia raționalitatea uniformă este garantul succesului, al eficienței; centrarea atenției asupra culturii organizaționale, înțeleasă ca set de norme, simboluri, semnificații, motive, modele de comportare împărtășite de o colectivitate. O variantă a postmodernismului organizațional este oferită de abordarea feministă care, adoptând o poziție general critică față de raționalitatea modernistă, introduce genul social - gender - ca factor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
matriceale ca elemente de opoziției față de perspectiva conform căreia raționalitatea uniformă este garantul succesului, al eficienței; centrarea atenției asupra culturii organizaționale, înțeleasă ca set de norme, simboluri, semnificații, motive, modele de comportare împărtășite de o colectivitate. O variantă a postmodernismului organizațional este oferită de abordarea feministă care, adoptând o poziție general critică față de raționalitatea modernistă, introduce genul social - gender - ca factor cheie al modelării practicilor rutiniere din organizațiile contemporane de tip birocratic. În astfel de organizații, sunt predominant sau chiar exclusiv
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Putnam și Mumby au demonstrat însă prin cercetările lor, că emoția include sentimente despre ceea ce este bun, drept și posibil. Sensibilitatea față de ceea ce simt alte persoane este esențială pentru înțelegerea diversității de la locul de muncă și poate oferi baza schimbării organizaționale. Ne-am îndepărtat cu mult de lumea modernă a cărui precursor este Taylor, cel cu care am început acest excurs prin teoriile privind organizațiile! Constructivă și critică, utopică și realizatoare, postmodernitatea este o stare în care presupozițiile moderniste au fost
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
legitimitate și autoritate; efectul Hawthorne; relații umane; contingență; instituție; analiza costurilor tranzacționale; analiza ecologică; postmodernism LITERATURA RECOMANDATĂ: Pugh, D. S., Hickson, D. J., (1994). Managementul organizațiilor, București: CODECS Vlăsceanu, M. (1999). Organizațiile și cultura organizării. București: Editura Trei. Revista de psihologie organizațională (Din istoria psihologiei organizaționale. Autori și cărți de referință): Volumul I, nr. 1 / 2001, Volumul I, nr. 2 / 2001, Volumul II, nr. 2-3 / 2002 TEME DE REFLECȚIE Comparați teoriile prezentate identificând similaritățile și diferențele. Discutați din perspectiva teoriilor organizaționale experimentul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Hawthorne; relații umane; contingență; instituție; analiza costurilor tranzacționale; analiza ecologică; postmodernism LITERATURA RECOMANDATĂ: Pugh, D. S., Hickson, D. J., (1994). Managementul organizațiilor, București: CODECS Vlăsceanu, M. (1999). Organizațiile și cultura organizării. București: Editura Trei. Revista de psihologie organizațională (Din istoria psihologiei organizaționale. Autori și cărți de referință): Volumul I, nr. 1 / 2001, Volumul I, nr. 2 / 2001, Volumul II, nr. 2-3 / 2002 TEME DE REFLECȚIE Comparați teoriile prezentate identificând similaritățile și diferențele. Discutați din perspectiva teoriilor organizaționale experimentul următor: O analogie: Interpretarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
psihologie organizațională (Din istoria psihologiei organizaționale. Autori și cărți de referință): Volumul I, nr. 1 / 2001, Volumul I, nr. 2 / 2001, Volumul II, nr. 2-3 / 2002 TEME DE REFLECȚIE Comparați teoriile prezentate identificând similaritățile și diferențele. Discutați din perspectiva teoriilor organizaționale experimentul următor: O analogie: Interpretarea unui experiment cu muște și albine ... Dacă pui într-o sticlă o jumătate de duzină de albine și același număr de muște și așezi sticla pe orizontală, cu baza spre fereastră, vei descoperi că albinele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Explicați de ce sau contrargumentați. Formulați puncte de vedere critice la adresa teoriilor care analizează organizațiile ca sisteme naturale și închise. Comparați organizația ca sistem rațional și deschis cu organizația ca sistem rațional și închis. Ce este specific abordărilor postmoderne în analiza organizațională? Capitol 11 COMUNICAREA ORGANZAȚIONALĂ Ildikó Erdei „... esența culturii, ba chiar a vieții în sine este comunicarea.” E.T.Hall CUPRINS 1. Conceptul de comunicare 1. 1. Definiția comunicării 1. 2. Modele de comunicare 1. 3. Comunicarea verbală și comunicarea nonverbală 2
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Modele de comunicare 1. 3. Comunicarea verbală și comunicarea nonverbală 2. Abordarea comunicării din diferite perspective 11. 2.1 Comunicarea din perspectiva psihologiei personalității 11. 2.2 Comunicarea din perspectiva psihologiei grupurilor mici 11. 2.3 Comunicarea din perspectiva teoriei organizaționale 3. Elemente ale comunicării organizaționale 11. 3.1 Funcțiile comunicării 11. 3.2 Direcția comunicării 11. 3.3 Comunicarea formală și informală 11. 3.4 Rețele de comunicare 11. 3.5 Bariere comunicaționale 4. Informația ca resursă 11. 4.1
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Comunicarea verbală și comunicarea nonverbală 2. Abordarea comunicării din diferite perspective 11. 2.1 Comunicarea din perspectiva psihologiei personalității 11. 2.2 Comunicarea din perspectiva psihologiei grupurilor mici 11. 2.3 Comunicarea din perspectiva teoriei organizaționale 3. Elemente ale comunicării organizaționale 11. 3.1 Funcțiile comunicării 11. 3.2 Direcția comunicării 11. 3.3 Comunicarea formală și informală 11. 3.4 Rețele de comunicare 11. 3.5 Bariere comunicaționale 4. Informația ca resursă 11. 4.1 Rolul informației în organizație 11
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Instrumentele comunicării 6. 1. Comunicarea în scris 6. 2. Comunicarea prin telefon 6. 3. Comunicarea interpersonală OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să prezentați elementele definitorii ale comunicării; să identificați aspectele esențiale pentru psihologia muncii și organizațională ale comunicării pornind de la diferitele abordări; să evidențiați elementele definitorii ale comunicării organizaționale; să argumentați de ce este informația o resursă a organizației; să recunoașteți rolul sistemului informațional în viața organizației; să descrieți diferitele instrumente ale comunicării, accentuând avantajele și dezavantajele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
3. Comunicarea interpersonală OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să prezentați elementele definitorii ale comunicării; să identificați aspectele esențiale pentru psihologia muncii și organizațională ale comunicării pornind de la diferitele abordări; să evidențiați elementele definitorii ale comunicării organizaționale; să argumentați de ce este informația o resursă a organizației; să recunoașteți rolul sistemului informațional în viața organizației; să descrieți diferitele instrumente ale comunicării, accentuând avantajele și dezavantajele acestora. DISTORSIUNEA SERIALĂ - fragment din jurnalul unei aplicații de dinamică de grup din cadrul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]