3,729 matches
-
Alianței, aliatul nostru, Armata Roșie, a continuat să aresteze și să ia prizonieri ofițeri și ostași români, adăugându-i la cei peste o sută de mii pomeniți, cum a fost cazul și cu sergentul Nacu Panaite din Priponești, cumnatul profesorului, ostaș în Regimentul 12 Infanterie Bârlad, care a distrus pe câmpul de luptă un tanc rusesc T. 34, faptă pentru care a fost decorat și avansat în grad, dar la revenirea din prizonierat, în noiembrie 1946, pentru ea a fost returnat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
comandanților săi. Atunci când a fost să fie dat în afara armatei pentru simplul motiv că nu a acceptat să poarte carnetul roșu de membru PCR însuși comandantul său direct - colonelul Iosif Georgescu - i-a stat alături, desăvârșindu-și profesia pentru care ostașul nu a precupețit nimic... Ca prim redactor al cărții, domnul profesor se străduiește - și reușește - să evidențieze meritele în război ale colegului său și unității din care a făcut parte, calitățile autorului și ale celor scrise de el, prevăzând și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
SCM). În prima zi a lunii octombrie 1945, Marele Stat Major, Secția II-a, Biroul Contrainformații a emis Directiva Contrainformativă Nr. 2, în care se aprecia: „contribuția glorioasă a Armatei Române la victoria finală, în luptele duse la cot cu ostașii Armatei Roșii, a creat un climat de încredere și stimă reciprocă între cele două armate”, ce trebuia menținut și apărat împotriva acțiunilor subversive ale dușmanilor. Erau prezentate și precizate atât noțiuni teoretice, cât și instrucțiuni practice, privind funcționarea serviciului de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Comemorarea Zilei Eroilor de către Societatea „Cultul Eroilor” la cimitirele din Capitală a fost o acțiune care a impus măsuri „de pază preventivă și informare” din partea instituției conduse de Mihail Moruzov. Cei cu atribuții în domeniu au fost distribuiți la Mormântul Ostașului Necunoscut (patru agenți), la cimitirele militare Bellu (trei agenți) și Pro Patria (trei agenți), respectiv la cimitirele civile Bellu (doi agenți), Bellu Evanghelic (doi agenți), Ghencea (doi agenți) și Sfânta Vineri (doi agenți) și Reînvierea (doi agenți). La inaugurarea Lunii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
față de care se simt superiori”. Au fost date exemple în care românii s-au văzut alungați din sate, împreună cu rușii și ucrainenii, pentru a face loc familiilor germane (comuna Vasilinova-Berizovka, comuna Neski-Gut Tiraspol, ș.a.) sau în care sunt împușcați de ostași germani (A. Cojocaru, șeful poliției comunale din comuna Speia-Tiraspol, și Maxim Jivilică, ajutorul său). Nu în ultimul rând, pare inexplicabil eliberarea din lagăr a 1187 prizonieri ruși, originari de la est de Bug, de către autoritățile germane, ca și asasinarea, în cursul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
jafuri din magazii, case, depozite și incendieri, iar generalul Vasiliu a ordonat de a se aplica măsuri drastice întrucât „uniforma germană nu poate acoperi hoți”. Inspectoratul de Jandarmi Galați a descris, la 1 aprilie 1944, într-o notă informativă, abuzurile ostașilor germani, mai ales ale celor de alte origini etnice, față de ostașii români și populația civilă. Acești ostași „lasă să se întrevadă că vor fi un pericol pentru locuitorii țării și averea lor pe care nu o vor cruța nici un moment
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ordonat de a se aplica măsuri drastice întrucât „uniforma germană nu poate acoperi hoți”. Inspectoratul de Jandarmi Galați a descris, la 1 aprilie 1944, într-o notă informativă, abuzurile ostașilor germani, mai ales ale celor de alte origini etnice, față de ostașii români și populația civilă. Acești ostași „lasă să se întrevadă că vor fi un pericol pentru locuitorii țării și averea lor pe care nu o vor cruța nici un moment”, fiind totodată o amenințare permanentă pentru siguranța statului prin propaganda comunistă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
drastice întrucât „uniforma germană nu poate acoperi hoți”. Inspectoratul de Jandarmi Galați a descris, la 1 aprilie 1944, într-o notă informativă, abuzurile ostașilor germani, mai ales ale celor de alte origini etnice, față de ostașii români și populația civilă. Acești ostași „lasă să se întrevadă că vor fi un pericol pentru locuitorii țării și averea lor pe care nu o vor cruța nici un moment”, fiind totodată o amenințare permanentă pentru siguranța statului prin propaganda comunistă desfășurată. Legiunea Chilia a transmis, printr-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
haine. La 10 aprilie 1944, două coloane de refugiați, trecând prin comuna Musait, județul Cahul, au devastat conacul Mariei Noceff, furând produsele și animalele. La 9 aprilie 1944, în urma unui scandal, 19 ruși din armata germană au împușcat mortal patru ostași germani și un subofițer, alți doi fiind răniți. Uneori, dreptatea se făcea pe loc de către localnici, care se revoltau contra abuzurilor. Astfel, în comuna Cișmilia, județul Tighina, un soldat german a fost ucis de doi soldați români din Regimentul 39
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
superiorii, în frunte cu mareșalul Antonescu, la care generalul a refuzat, oferind un răspuns care nu necesită comentarii: „Așa e caracterul meu. Pentru apărarea convingerilor mele am ajuns aici, altfel eram și eu, azi, comandantul Jandarmeriei. În educația mea de ostaș e că despre un șef nu trebuie să vorbești și niciodată să nu-l trădezi, dacă, bineînțeles, nu a făcut greșeli de ordin ordinar”. B. Secția a II-a Informații din Marele Stat Major B.1. Organizarea structurii și noua
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Armatei Roșii pe bază politică”, care au fost organizate și pregătite de luptă pe timp de pace. Alături de obiectivele subversive de ordin militar, în special acte de sabotaj și terorism, aceste nuclee aveau ca scop și „subminarea puterii sufletești a ostașilor”, slăbind astfel capacitatea psihică de luptă. Combaterea acestora a revenit comandanților de unități din zona frontului și pretorilor de la marile unități în regiunile interioare. La semnalarea unor asemenea echipe subversive, principala măsură trebuia să fie „o cât mai perfectă acțiune
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
posibilitatea să plecați din țară și asta cât mai curând”. La începutul anului 1947, Buletinul informativ nr. 49/30 ianuarie 1947 avea ca prim capitol atitudinea armatei față de regimul democrat. Colonelul Nichita Pușcașu, comandantul Regimentului 7 Pionieri, era „un adevărat ostaș democrat”, în timp ce locotenent-colonelul medic Damian, de la Spitalul Militar Timișoara, avea o atitudine ostilă regimului (se exprimase că guvernul român exportă grâne în Palestina, iar în Moldova se moare de foame), plutonierul-major jandarm Gh. Nistor „răspândește zvonuri contra regimului”, iar la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul 1 Se aprobă strămutarea "Mormîntului Ostașului Necunoscut" din cadrul complexului "Mausoleul Eroilor din 1916-1918", situat în orașul Mărășești, județul Vrancea, pe locul inițial din parcul "Libertății" - municipiul București. Strămutarea "Mormîntului Ostașului Necunoscut" se face prin grijă Ministerului Apărării Naționale, Primăriei municipiului București și Asociației Naționale a Veteranilor
HOTĂRÎRE nr. 666 din 20 septembrie 1991 privind strămutarea "Mormintului Ostasului Necunoscut" în municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108007_a_109336]
-
Articolul 1 Se aprobă strămutarea "Mormîntului Ostașului Necunoscut" din cadrul complexului "Mausoleul Eroilor din 1916-1918", situat în orașul Mărășești, județul Vrancea, pe locul inițial din parcul "Libertății" - municipiul București. Strămutarea "Mormîntului Ostașului Necunoscut" se face prin grijă Ministerului Apărării Naționale, Primăriei municipiului București și Asociației Naționale a Veteranilor de Război, pînă la data de 25 octombrie 1991. Articolul 2 În vederea creării condițiilor necesare, Primăria municipiului București, cu sprijinul Asociației Naționale a Veteranilor
HOTĂRÎRE nr. 666 din 20 septembrie 1991 privind strămutarea "Mormintului Ostasului Necunoscut" în municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108007_a_109336]
-
ap. 2, județul Timiș. 120. Diaconu Victor Adrian, născut la 10 aprilie 1968 în Galați, județul Galați, România, fiul lui Victor și Rodica, cu domiciliul actual în Germania, 65934 Frankfurt/Main, Mumm-von-Schwarzensteinstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Ostașului nr. 5, județul Arad. 121. Wolf Magda, născută la 7 mai 1954 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Kovacs Iosif și Matilda, cu domiciliul actual în Germania, 38707 Schulenberg, Wizenbergstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. I.
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
reprezentat un pod negru, cu două bolte plutind peste valuri naturale. Semnificația elementelor însumate: - legionarul român și podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfășurat în antichitate în această zonă; - deviza VIRTUS ROMÂNĂ REDIVIVA amintește de vitejia ostașilor regimentului de graniță din Banat; - albina evocă tradițională activitate a locuitorilor - apicultură; - cele două ciocăne încrucișate sunt un străvechi simbol al mineritului; - roată dințata evocă activitățile economice specifice zonei și evidențiază rolul important pe care l-au avut odinioară industria
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
precum Universitatea. Anexă 3 STEMA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI Anexă 3a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului CĂLĂRAȘI, județul CĂLĂRAȘI Descrierea stemei: Stema municipiului Călărași, potrivit anexei nr. 3, se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu un ostaș ecvestru, de argint, gonind spre dreapta și purtând geantă, sabie și flinta din același metal. În partea inferioară, o terasă roșie pe care se află un caducel de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
și purtând geantă, sabie și flinta din același metal. În partea inferioară, o terasă roșie pe care se află un caducel de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - ostașul reprezintă un călăraș purtător de ștafetă, categorie întâlnită în epoca domnitorului Constantin Brâncoveanu. Acest element face aluzie la denumirea localității - arme vorvitoare; - caducelul evocă faptul că de-a lungul anilor așezarea a fost centru comercial. Anexă 4 STEMA MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
ap. 14, județul Dolj. 484. Cieslik Noemi Laura, născută la 13 mai 1973 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Gereben Stefan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91126 Schwabach, Cellastr. 9, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Str. Ostașilor nr. 29/c, ap. 9, județul Bihor. 485. Hauszer Alina Florentina, născută la 14 martie 1974 în Deva, județul Hunedoara, România, fiica lui Liga Miron și Șepețan Elena, cu domiciliul actual în Germania, 90489 Nurnberg, Welserstr. 47, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
1/28, județul Maramureș. 754. Veres Iosif, născut la 8 martie 1957 în localitatea Balc, județul Bihor, România, fiul lui Ioan și Irma, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Margaretengurtel 116/35, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Str. Ostașilor nr. 23, bl. Q13, sc. A, ap. 5, județul Bihor. 755. Veres Piroska Ibolya, născută la 24 februarie 1963 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Bordas Iosif și Piroska, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Margaretengurtel 116/35
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
5, județul Bihor. 755. Veres Piroska Ibolya, născută la 24 februarie 1963 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Bordas Iosif și Piroska, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Margaretengurtel 116/35, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Str. Ostașilor nr. 23, bl. Q13, sc. A, ap. 5, județul Bihor. 756. Coniaric Miloslav, născut la 4 decembrie 1972 în localitatea Plopiș județul Sălaj, România, fiul lui Paul și Margareta, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 91903 Trnava, Horne Oresany 92
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
orizontul, cursă de ieșire din cadrele realului, avantaj trenul că iese din propria condiție, la sat cu transcendența naturală, munții din zare, ori imobiliar, sate în jurul navelor de rugă, șase dintr-o privire, cea mai sus pe Măgura cu oasele ostașilor, clădirea haltei Viișoara dezafectată, pereții rămași avizier, cine este curva satului etc., merii gard fructifer ai livezii, față și revers, iarbă-arătură, restul pomilor participări punctuale, lăstăriș, porumb ogoare, locuri lăsate la mila profesională, energeticianul a întins firele, polițistul a închis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
furnal 12-15 km Carei, trecerea la nivel cu calea ferată Domănești, Moftinu Mic AS "Crasna" Moftin stadionul, Careiul de străzi principale, trecem în revistă într-o rînă de ospăț latin, într-un cot, momentul cu biserica, piatra albă a monumentului ostașului român, 25 octombrie 1944, sculptură-arhitectură, orizontalizat generatorul de spațiu, Școala finlandeză putea să fi înțeles această posibilitate, au crezut că fac doar arhitectură, minute de staționare în spatele gării Carei, tăcere după duduitul motorului, cu leșinul femei la fratele mai tînăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe stradă! acum, s-a plîns și colonelul că nu mai are ce ne face, mie, lui Ghețu, lui Stancu, lui Tase, un țigan! înjurături, informații despre locurile de prostituție, tot acolo, baterie, culcat! baterie, drepți! eu nu înțeleg de ce ostașul mai mișcă! da' cum face Bunescu, cu ăla rîzi! monștrilor subacvatici! condiția fizică, să alergi ca o rachetă! pas alergător! ne asigură și jargonul specific, siloz vopsit roș-galben-albastru la Leu, ca și la Craiova, de la Cluj, de la un singur om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
peninsula Italică: "Ca să nu rămâe acea țară pustiită și pentru ca să aibă tari și credincioși oameni, carii despre părțile acelea ale varvarilor să fie zid și apărare împărăției, din Roma și din Italiia, din toată starea și din toată ceata, boiari, ostași, cetățeni și coloni au așezat în Dachiia împăratului Traiian" (Micu, 1995, p. 36). Maior reiterează originea italică a primilor coloniști romani (Maior, 1990, p. 32). Desigur, calitatea umană a coloniștilor cu care s-a refăcut deficitul demografic este o chestiune
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]