5,719 matches
-
exterior și cel interior coincid. Războiul este o altă dimensiune a vieții, o experiență trăită intens și concentrat în conștiința individului: Este o confruntare a eului celălalt, înzestrat cu o cunoaștere limitată din lumea de dincolo de front, acum străină și ostilă, pe de o parte, și eul relevat de apropierea neantului, ce descoperă cu surprindere că există un alt gen de revoltă, prin solidaritate, pe de altă parte. Aceasta este descoperirea, exemplificându-se astfel aplecarea cutremurată asupra patului lui Nicolae Zamfir
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
să-l lăsați cu flota lui acolo!?... - Concepția ta despre noroc, veni imediat, cu răceală răspunsul, nu corespunde cu a noastră. Dispariția noastră de la locul luptei înseamnă că vasta noastră civilizație... de acolo... se află acum la discreția unei culturi ostile, lipsită de umanism. Și noi credem că într-un fel sau altul tu ești răspunzător pentru acest dezastru. Așa că... Când Vocea Patru tăcu amenințător, se produse o întrerupere. Vocea unui băiat, subțire, ascuțită, țipă de undeva din tavan: - Aduceți-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
o artă rafinată pentru a semăna dezordine, este foarte abil în a tulbura trupul bisericii sub pretextul discuțiilor ideologice; în plus, temându-se de rigorile false care acoperă unitatea profundă, chiar și acolo unde ea există, el nu se manifestă ostil, din principiu, diversităților legitime”. Nu numai să nu fie polemic, dar și extrem de delicat trebuie să fie preotul care vrea să trateze evanghelic partea din Biserică ce i-a fost încredințată grijii sale pastorale. Delicatețea în cuvinte, în gesturi, în
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
limită. Unul dintre ornamentele artistice din cărămidă al căror design era destinat să dea străzii noastre aspectul unui tot elegant, un obiect utilitar cu decorațiuni, o protuberanță din cărămidă pe care am ajuns să o văd ca pe un gest ostil, mă împiedica să privesc după colț, cel puțin în condițiile în care nu treceam peste interdicția părinților mei. Dar îmi imaginam în culori și mai vii cum trebuia să fie acolo, îmi imaginam că pot să adulmec rîul. Pe vremea
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
loc ample manifestări prilejuite de aniversarea revoluției maghiare de la 1848". Apare pentru prima dată amintită în ziar Uniunea Vatra Românească și este, tot pentru prima dată, incriminat UDMR care a organizat "cu concursul unor cercuri din Ungaria" asemenea manifestări socotite ostile. A doua zi, duminică 18 martie, sunt invitați cititorii să scrie redacției despre zvonurile din trecut și (foarte important!) de astăzi de care află pe stradă sau la locul de muncă. Peste încă două zile, 20 martie 1990, pe pagina
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de la Ugarit sau mai cunoscuta luptă dintre zeul babilonian Marduk și Tiamat în mitul Enuma Eliș. În cosmologia religioasă a timpului se constituie astfel opoziția dintre Dumnezeu, ocrotitorul umanității și garantul stabilității universului, și mare, văzută ca forță haotică și ostilă lui Dumnezeu. În aceste texte, marea este desemnată nu doar prin termenul uzual (ebr. yam), ci și prin cuvinte cu un pronunțat caracter mitologic precum tehôm („marea primordială”, „abisul”) sau printr-un pluralis tantum, măyîm („ape”, cf. Ps 104,6-9
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
spre perete. Se mișca încet. Îi treceau prin minte diverse gânduri, diverse posibilități de pericol. Yanar. Prezicătorul, constată el după un sondaj rapid, în cel de-al doilea creier, se găsea încă în camera de control. În el creșteau vibrații ostile. Gosseyn zâmbi. Își dădea foarte bine seama în ce fel ar putea Yanar să-i facă un mare rău, într-un moment critic. Vizualiză, din memorie, peretele dindărăt, care avea niște scobituri pentru condiționarea aerului, tocmai bune pentru ceea ce voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
că avea intenția de a-i da informații. Ea continuă: - Părinții noștri erau foarte credincioși - sau foarte abili. Au hotărât ca moștenitorul Gorgzid mascul trebuia să-și petreacă primul său an în cripta Zeului Adormit. Reacția oamenilor a fost extrem de ostilă, astfel încât după trei luni Enro a fost deplasat, trezit, și ca urmare a avut o copilărie normală. Avea în jur de unsprezece ani când a început să vadă și să audă lucruri de la distanță. Firește, tatăl meu și mama mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mai disperată că nu mai avea decât câteva minute. Minute în care trebuia să-l învingă pe Discipol. Coborî cu stângăcie treptele și înainta spre forma de umbră tremurătoare. A-l vedea pe Zeul Adormit mergând spre el cu intenții ostile, trebuie să fi fost o experiență distructivă. Cuprins de o groază frenetică, Discipolul încercă să scape prin singura metodă de care dispunea. Din silueta întunecată țâșni energie. Într-o jerbă de flăcări albe, trupul Zeului se mistui. În acest moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
la școală? — Nu... nu știu. în ce an e? — în anul doi, cred. — Atunci, probabil că se descurcă bine, zise Thaw. Nimeni nu pică anul doi, adăugă el. — Credeam că ești în grupa ei, spuse profesorul, cu o vagă notă ostilă. — Nu, deloc, răspunse Thaw cu răceală. Marjory intră cu mama ei. Era îmbrăcată într-o rochie înflorată și cercei lungi, iar sînii îi păreau mai proeminenți decît de obicei. Papagalul fîlfîi și se așeză pe umărul ei ciripind: „Grăbește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
la culcare, iar respirația i se agravă din nou. Cînd încercă s-o ignore, privind fix obiectele din jur, acestea deveniră instabile, de parcă pereții, mobila și ornamentele erau piese ale unei forțe distructive împinse să ia formă de către o forță ostilă, care nu le putea reține decît așa. Un urcior smălțuit așezat în dreptul ferestrei părea pe punctul de a exploda. Duritatea verdelui său strălucitor îl amenința din cealaltă parte a camerei. Toate obiectele pe care le vedea păreau alcătuite dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
stătea întins pe pat, cîntînd „Dadadada“ și legănînd un băiețel robust într-un costum din lînă albastră. Rima, îmbrăcată în bluză și fustă, stătea lîngă ei și tricota. Priveliștea îl umplu pe Lanark de o furie rece. Rima îl privi ostil, iar Sludden îi zise vesel: — Rătăcitorul se întoarce! Lanark se duse la chiuveta micuță, se spălă pe mîini, apoi se întoarse la Sludden și-i spuse: — Dă-mi-l. Luă copilul care începu să zbiere. Lasă-l jos, spuse Rima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de stat. Privirea lui decisă se aținti asupra chipului lui Gosseyn. ― Ți-am pregătit acest apartament, pentru că doream să-ți vorbesc fără teama de a fi auzit. N-avem timp de pierdut. ― Chiar așa? În mod deliberat adoptase o atitudine ostilă. Omul acesta încredințase unei asociații de rău făcători sarcina de a-l face președinte printr-o metodă bazată pe falsificarea jocurilor Mașinii. Crima era colosală, impardonabilă și personală. Trăsăturile fine ale chipului președintelui lăsară să filtreze un zâmbet. ― Haide ― zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
culcă-te pe jos, cu Lilly...“ * Cu trei ani înainte de a naște cei 8 gemeni, Pasqualina Chianese mai născuse 6 gemeni, din care nu a supraviețuit nici unul. 15. Se făcuse târziu. Deasupra străzii Batiștei se ivise o lună imensă, galbenă, ostilă. „Am iubit-o“, spunea Constantin. O adâncă tristețe îi mângâia obrajii. Simțeam pentru el o ciudată atracție-repulsie, un fel de milă dureroasă pe care voiam s-o resping. M-am gândit la Zenobia. O fi dormind sau mă așteaptă ? Când
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
spre perete. Se mișca încet. Îi treceau prin minte diverse gânduri, diverse posibilități de pericol. Yanar. Prezicătorul, constată el după un sondaj rapid, în cel de-al doilea creier, se găsea încă în camera de control. În el creșteau vibrații ostile. Gosseyn zâmbi. Își dădea foarte bine seama în ce fel ar putea Yanar să-i facă un mare rău, într-un moment critic. Vizualiză, din memorie, peretele dindărăt, care avea niște scobituri pentru condiționarea aerului, tocmai bune pentru ceea ce voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
că avea intenția de a-i da informații. Ea continuă: - Părinții noștri erau foarte credincioși - sau foarte abili. Au hotărât ca moștenitorul Gorgzid mascul trebuia să-și petreacă primul său an în cripta Zeului Adormit. Reacția oamenilor a fost extrem de ostilă, astfel încât după trei luni Enro a fost deplasat, trezit, și ca urmare a avut o copilărie normală. Avea în jur de unsprezece ani când a început să vadă și să audă lucruri de la distanță. Firește, tatăl meu și mama mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
mai disperată că nu mai avea decât câteva minute. Minute în care trebuia să-l învingă pe Discipol. Coborî cu stângăcie treptele și înainta spre forma de umbră tremurătoare. A-l vedea pe Zeul Adormit mergând spre el cu intenții ostile, trebuie să fi fost o experiență distructivă. Cuprins de o groază frenetică, Discipolul încercă să scape prin singura metodă de care dispunea. Din silueta întunecată țâșni energie. Într-o jerbă de flăcări albe, trupul Zeului se mistui. În acest moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de stat. Privirea lui decisă se aținti asupra chipului lui Gosseyn. ― Ți-am pregătit acest apartament, pentru că doream să-ți vorbesc fără teama de a fi auzit. N-avem timp de pierdut. ― Chiar așa? În mod deliberat adoptase o atitudine ostilă. Omul acesta încredințase unei asociații de rău făcători sarcina de a-l face președinte printr-o metodă bazată pe falsificarea jocurilor Mașinii. Crima era colosală, impardonabilă și personală. Trăsăturile fine ale chipului președintelui lăsară să filtreze un zâmbet. ― Haide ― zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
bilețelul în buzunar și intră în sala de mese feeric luminată, spunându-și că oamenii de felul lui Kent își dădeau rareori seama de consecințele pe care le pot avea încercările lor de a diviza o colectivitate în două tabere ostile. În ultimii două sute de ani, peste cincizeci la sută din expedițiile interstelare nu se mai întorseseră pe Pământ. Cauza acestor dispariții putea fi dedusă din cele ce se petrecuseră la bordul navelor întoarse pe Pământ. Între membrii expediției aveau loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Se întoarse așadar în studio și-și reîncepu cercetările asupra imaginilor hipnotice folosite de Rimi împotriva navei, imagini pe care reușise să le înregistreze. Deodată tresări, îngrozit, căci auzise din nou șoapta aceea, la fel de catifelată ca prima oară, dar parcă ostilă și amenințătoare acum. Uluit, Grosvenor își spuse că era, desigur, un encefalostat: cineva îi excita de la distanță creierul, cu un aparat atât de puternic, încât undele lui pătrundeau chiar prin pereții ecranați ai studioului. Tot întrebându-se cine ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
fugă și, după ce se consultă în grabă cu câțiva savanți, convocă un consiliu de război. - Nu e nevoie să subliniez cât de periculoasă e situația în care ne aflăm, începu el. Nava noastră înfruntă, după toate aparențele, o civilizație galactică ostilă. Deocamdată suntem la adăpost înapoia scutului nostru energetic. Primejdia este de asemenea natură, încât ne impune obiective limitate, deși nu prea limitate. Trebuie să aflăm motivul pentru care am fost avertizați să facem cale-ntoarsă. Trebuie să descoperim natura primejdiei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
opri, pentru a-i lăsa pe toți să se pătrundă de această idee. Mulți începură să schimbe priviri neliniștite. - Nu vă pripiți! exclamă Kent. Eu m-am și izbit de zidul de piatră al egoismului acestui individ! Era prima remarcă ostilă rostită de la începerea ședinței. Grosvenor îi aruncă o privire fugară, apoi continuă: - Îmi revine penibilă misiune de a vă informa, domnilor, că, în această situație, problema încetează să mai fie științifică, devenind politică. În consecință, mă văd nevoit să insist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
de pe capră. Dacă ei te trimit înaboi la balamuc, asta nu mai știu io, da’ măcar îți boartă cineva de grijă. Nu era să te las să zaci și tu acolo, ca ăsta, îmbușcatu’. Vocea lui Petre, aspră, dar nu ostilă, m-a readus la realitate. La noua realitate. M-am recufundat în orașul dezordonat. Pe stânga, pe zidul lateral, orb, al unei case splendide, sub conturul ciudat de turtit al acoperișului, cu câteva coșuri din care ieșea fum, am văzut
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
acestor precauții; iar apoi, încet și perfect calm, păși înainte și înfruntă colțul deschis al mesei în formă de V. Văzu că toate privirile sînt ațintite asupra lui. Unele erau pline de curiozitate, altele nerăbdătoare, iar altele pur și simplu ostile. Toți păreau că doresc să-l audă vorbind. ― Domnilor, spuse Hedrock cu glasul lui răsunător, am să vă pun o singură întrebare: știe cineva din cei de fată unde mă aflam cînd am trecut prin scutul acela? Dacă nu, v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
recuperează umbrele pe care discursul patriotard le ignoră, ca emblemă a defetismului. Reveria lui Pratt, ca și parcursul lui Koinski, sunt impreg nate de briza marină pe care o aduce în spațiul ficțiunii proprietara miticului bordel din Djibouti. Italiancă, dar ostilă fascismului, prostituată al cărei curaj o face pandantul natural al amazoanei Ghula, ea este fereastra prin care povestea lui Koisnki se deschide către melodramă cinematografică. Sunetul și culorile sunt re cog noscibile fără dificultate. Schema mitică se suprapune peste realitatea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]