2,363 matches
-
ta. Poate fi spre cetățile genovezilor din Crimeea, mai ales Caffa. După ce Mangopul a căzut, Caffa rămâne singura de cucerit. Dar mai degrabă e o expediție de răzbunare, după Vaslui. - E scurt timpul, spuse voievodul. Două luni. La Răsărit de otomani sunt mișcări? - Nu, măria ta. În ținuturile Persiei, Uzun Hassan nu mai are forță să atace imperiul, mai ales după alianța cu Hanul Crimeii. - Hoarda de Aur? - Hoarda de Aur așteaptă. Nu are nici un tratat cu Înalta Poartă. - Bine, vitejilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o forță superioară, trupele de cavalerie care sosiseră În marș forțat În sudul Moldovei aveau să se pună În mișcare, declanșând un atac fulger asupra zonei În care fugarii ar fi fost reperați, indiferent dacă aceasta se afla sub stăpânirea otomanilor sau a tătarilor. Era un act de război pe care Ștefan și-l asuma. Căci, În definitiv, nu era decât replica dată unui act de război care Îl precedase, anume intrarea pe teritoriul Moldovei a unei forțe de comando aliate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
consumului de ghiulele și praf de pușcă pe timpul unui asediu Îndelungat. Asta putea Însemna un singur lucru: pârcălabul știa că asediul nu mai poate dura mult și voia să distrugă cât mai serios materialul de luptă și forțele umane ale otomanilor. Cu o seară Înainte se petrecuse, chiar, un fapt uluitor. Poarta cetății se deschisese și pe pod țâșnise un grup de călăreți care spulberase un regiment Întreg de ieniceri. Înainte ca cineva să-și dea seama ce se Întâmplă, călăreții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Înfipse, zbârnâind, În scutul ridicat al Apărătorului care avea misiunea de a aștepta mesaje. Luptătorul o desprinse și fugi spre căpitanul Pietro, care deschise răvașul și Îl Întinse voievodului. Tunurile care lovesc cetatea Sucevei sunt distruse. Depozitul de muniții al otomanilor a explodat. Carele care aduc artilerie și ghiulele spre codrii Ilișeștilor au sărit În aer. Turcii caută, În haos, autorul atentatelor. Nu e nimeni. Voievodul Împături răvașul și i-l Întinse lui Alexandru, când o altă săgeată se Înfipse În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
comanda celor o mie de călăreți. Din locul În care se aflau se vedea Întregul luminiș, și, mai jos, dincolo de pădurile Ilișeștilor, se Întrezăreau, vag, dealurile Sucevei. Tânărul privi călăreții, unii din ei plini de sânge de la prima Încleștare cu otomanii, sub comanda comisului Jurj. Aveau În priviri bucuria victoriei și setea de luptă. - Oșteni! le spuse Alexandru, aproape fără să ridice glasul. Suntem pentru prima oară Împreună. Aveți mai multă experiență de luptă decât mine. L-ați văzut, poate, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
din ceea ce el Însuși crease. Mașinăria de luptă inventată chiar de el funcționa cu totul altfel acum. Într-un fel, era firesc. Aceasta era ultima bătălie a Moldovei. Nici o altă oaste nu se mai putea ridica pentru eliberarea țării de otomani. Prin urmare, tot ceea ce știau deja turcii despre felul de a lupta al Moldovei era schimbat. Și, În sfâșit, sosi și ultimul semnal, care arăta că totul devenea absolut inexplicabil. Apărătorii În avangarda cavaleriei, atac În vârf de lance! Pietro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fără să spună nimic și Îl urmă pe Ștefănel. Avea să vină și timpul vorbelor. Acum era timpul armelor. * Semnalul care anunța moartea lui Amir Baian trecu peste armata lui Mahomed ca un fâlfâit negru. Amir fusese, multă vreme, aliatul otomanilor. Fusese cel mai bun războinic al Cuceritorilor. Apoi se aflase că acel războinic are un frate de sânge, care era chiar Marele Maestru. Mulți dintre spahii făcuseră parte din Ordinul Șarpelui și Săgeții și urmăriseră cu inima strânsă șarja nebună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Dar asta se va Întâmpla În altă zi și În alt loc. Și iată că, acum, decizia era a lui. Marele Maestru Îngăduise folosirea semnalului. Mongolii intrau În cercul morții. Erau câteva sute doar, În fața a zeci de mii de otomani. Cu toate acestea, intrau În cercul morții. Anunțau sfârșitul. Era un gest suprem. Midhat rămase impasibil, știind că cea mai mică mișcare a lui ar putea dezlănțui infernul. Toate gândurile lui se opriră În fața unei realități peste care nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Rămaseră cele clare. Totul se derula pe două niveluri. Primul, o strategie sclipitoare și un curaj nebun. Cinci sute de mongoli și o mie cinci sute de Cuceritori izbeau cu o putere sălbatică un dispozitiv de cincizeci de mii de otomani. Și reușeau să provoace haosul. Al doilea nivel era cel invizibil. Apăruse o comunicare ciudată, din care mai lipseau doar cuvintele. Știa ce are de făcut. Era În armonie cu cineva. Știuse că strategia atacului cu Apărătorii scoși În prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În copite trupuri, săbiile retezau capete. Vârful de lance condus de Oană pătrundea adânc În dispozitivul turcesc, căutând celălalt vârf de atac, condus de Ștefănel. Între ei se aflau aproape o mie de pași și peste douăzeci de mii de otomani. Dar cele două atacuri concentrice clătinau centrul armatei imperiului. Erau conduse de luptători care nu puteau fi doborâți. - Șarjă la sabie, spre Mahomed! Lăncierii lateral! Lărgiți flancurile! ordonă Oană, rotind spada din Încheietură și spintecând umărul unui ienicer care abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fi decât Apărătorii. Apoi urmară a doua și a treia. La două sute de pași În fața lor, iarba luă foc. Lipsiți de conducători, spahiii luptau doar ca să Împiedice Înaintarea Cuceritorilor. Dar linia de foc aprinsă de Apărători Îi derută cu totul. Otomanii din fața acelei linii căzură repede sub forța atacului condus de Marele Maestru. Cei aflați În spatele focului Începură retragerea spre flancul stâng, care părea stabil. Dar În câteva clipe, flancul stâng fu izbit de oștenii Scutului și Spadei. În acel moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
semnalul mult așteptat. Retragerea. Pentru prima oară În campania din Moldova, Mahomed ordona retragerea tuturor trupelor. Din culmea luminișului, se vedeau limpede două șuvoaie puternice croindu-și drum spre inima armatei Semilunei. Pentru prima oară de la debarcarea dincoace de Dunăre, otomanii erau loviți cu o putere care Îi paraliza. Ștefan Înțelese ambele strategii și murmură: - Ce nebunie... Riscă să fie Încercuiți, dar lovesc exact În inima lui Mahomed... Pornim atacul pedestrimii! Înaintare la pas, pe tot frontul! Trebuie să sprijinim cavaleria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se retrăgeau deja instinctiv, căci nimeni nu mai avea curajul să-i stea În față. Flancul atacat de Oană se clătina și el sub loviturile Apărătorilor. Încetul cu Încetul, formația Cuceritorilor se afundă În pădurile din josul luminișului, În urmărirea otomanilor cuprinși de panică. Spre Suceava se auzeau semnale de ajutor și ordine de repliere. Răzeșimea condusă de Ștefan cobora și ea, eliminând ultima rezistență a ienicerilor. Căpitanul ajunse și el În pădure, căutându-l cu privirile pe Ștefănel. Dar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe Ștefănel. Dar În hățișul codrului nu se puteau vedea decât umbrele hăituite ale turcilor Încercând să-și caute salvarea. Armata Moldovei cobora spre dealurile Sucevei, cucerind pas cu pas prima ei bătălie În fața sultanului. Răzeșii se Împrăștiaseră, În căutarea otomanilor care fugeau. Dispozitivul ordonat de Oană se fărâmița În bucuria victoriei. Și atunci, Într-o străfulgerare, căpitanul Îl văzu. Era un călăreț care Întorcea calul cu o smucire puternică de frâu și care măturase o clipă cu privirea tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a unui regiment de spahii. De departe, tânărul Stefano este extraordinar. Luptă cu o lejeritate nemaivăzută. 25 august. Vești de la corpul de oaste trimis la Răsărit. Cetatea Orhei eliberată. Lupte la Tighina. S-au ridicat satele și au năvălit asupra otomanilor. Dar și vești Îngrijorătoare. Corăbiile chemate de Mahomed au la bord Încă o armată. Iar dispozitivul otoman din jurul Cetății Albe e impenetrabil. Peste o sută de mii de oameni masați În câmpie, unde Ștefan nu poate angaja lupta din cauza diferenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a Îngenuncheat În fața lor. Un moment extraordinar. Oamenii plângeau de bucurie. Femei În zdrențe voiau să-i sărute mâinile. N-am văzut niciodată cum arată o țară eliberată de sub ocupația otomană. Poate fiindcă până acum, nici una din țările ocupate de otomani n-a mai putut fi eliberată. Am mereu senzația că asist la o minune. La un eveniment irepetabil. Pentru prima oară În istoria cuceririlor otomane, o țară a căzut și s-a ridicat. Oamenii care ieșeau din cetățile asediate veneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Românești. Am privit frontiera păzită de trupele lui Laiotă Basarab, Întărite de trupe lăsate de Mahomed. Sultanul pierduse Moldova, dar nu putea pierde Țara Românească. Din informațiile la care am avut acces, am aflat că peste cincizeci de mii de otomani au fost lăsați pentru apărarea graniței, muntele, iar alți cincisprezece mii de oșteni munteni așteptau un eventual atac pe dispozitive de apărare amplasate mai jos de Focșani. Și am avut dreptate din nou, deși asta nu contează și nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu opiu și am ațipit imediat, În ilaritatea generală. A trebuit să mai aștept atunci două zile Înainte de a-mi relua drumul, care era Încă lung: Șuster, Ahvaz, În fine, primejdioasa traversare a mlaștinilor până la Basra, oraș din Irak-ul otoman, situat pe Chatt al-Arab. În sfârșit, În afara teritoriului Persiei și teafăr! Mă mai aștepta o lungă lună pe mare, ca să ajung, cu corabia, de la Fao la Bahrein, să navighez, de-a lungul Coastei Piraților, până la Aden, și să străbat Marea Roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
brăilenii din cartierele orașului, așa cum muntenii din Munții Moldovei trăiesc cu convingerea că Ștefan cel Mare e încă plecat să se lupte cu turcii. Și se îmbracă cu hainele tradiționale, poartă plete și se gândesc ce mai pun la cale otomanii de americani! Ceea ce fabula Editorul meu despre universurile paralele era un basm pentru copii. Se acceptau că sunt entități aparținând aceluiași spațiu. Ceea ce nu știau și acum te întreb pe tine, Mitică: Oare care timp era real? Nu cumva noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe Podul Pescăriei.De aici voievodul a tras cu arcul în vânt și săgeata a căzut lângă Lacul Prodana.După lupta de la Podul Inalt,aici a fost ctitorită o Cetate de Pământ cu fortificații de lemn,o redută în calea otomanilor. Pentru scurt timp sabia sa lungă de 1,25 metri a revenit în țara,de la Istanbul. De nenumărate ori târgul Bârlad și unele așezări din Moldova au fost trecute prin foc și sabie în urma năvălirilor barbare ale tătarilor,ale turcilor
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
datorită mai degrabă condițiilor improprii de trai, iernii aspre și bolilor ce-i măcinau, decât luptelor de pe front, care aveau mai mult un caracter de hărțuire, datorită unei strategii indecise din partea rușilor și de menținere într-o defensivă prudentă a otomanilor, nici o parte neluând inițiativa unei înfruntări decisive. În București s-a trecut la extinderea spitalelor, creîndu-se, la 3/15 ianuarie 1854, cel vremelnic ostășesc nr. 17, în încăperile Colegiului Sf. Sava, și rechiziționîndu-se casele Bibescu, Anghelovici, Gherasim și Slătineanu, Buescu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dar în caz că boala va progresa, să se urmeze cu strictețe toate măsurile adoptate. Semnatarii acestor dispoziții sanitare împotriva holerei au fost: protomedicul N. Gusi, medicii: I. Rasti, Davila, Gutovski, A. Carazisu, G. Bacaloglu, Laibu și viceinspectorul N. Bobescu 416. Comandantul otoman Mehmed Sadîk a aprobat, la 12/24 august, măsurile propuse de Consiliul medical și a dispus să se convoace din nou membrii săi, împreună cu medicul turc Ali Bey și doctorii Davila și Gutovski, spre a se desemna o comisie permanentă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe două continente. Podurile construite peste strâmtoarea Bosfor (fără piloni, ca la San Francisco) fac legătura între două civilizații. Ar fi interesantă o paralelă între Imperiul roman și Imperiul otoman. Unul (cel roman) a cucerit pentru a civiliza. Celălalt (cel otoman) a cucerit pentru a înăbuși civilizația. Unul (cel roman) s-a dovedit foarte tolerant cu credințele popoarelor cucerite. Celălalt (cel otoman) a vrut să-și impună religia. Unul (cel roman) a creat cultură sau, măcar, a acceptat-o pe a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
interesantă o paralelă între Imperiul roman și Imperiul otoman. Unul (cel roman) a cucerit pentru a civiliza. Celălalt (cel otoman) a cucerit pentru a înăbuși civilizația. Unul (cel roman) s-a dovedit foarte tolerant cu credințele popoarelor cucerite. Celălalt (cel otoman) a vrut să-și impună religia. Unul (cel roman) a creat cultură sau, măcar, a acceptat-o pe a altora. Celălalt (cel otoman) n-a crezut decât în sabie. După unul (cel roman) au rămas ziduri, apeducte, șosele și o
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
a înăbuși civilizația. Unul (cel roman) s-a dovedit foarte tolerant cu credințele popoarelor cucerite. Celălalt (cel otoman) a vrut să-și impună religia. Unul (cel roman) a creat cultură sau, măcar, a acceptat-o pe a altora. Celălalt (cel otoman) n-a crezut decât în sabie. După unul (cel roman) au rămas ziduri, apeducte, șosele și o legislație care se învață și azi în universități. După celălalt (cel otoman) n-a rămas nimic. Dar amândouă au dispărut în desfrâu și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]