3,713 matches
-
cărți de specialitate. Profesorul nu m-a contrazis. Dacă ar fi făcut-o, i-aș fi dovedit numaidecât. Luasem cartea cu mine, pentru că lovitura era premeditată. Citisem dinainte epoca lui Brâncoveanu, pe larg dezvoltată în Istoria Românilor de Xenopol și pândeam momentul să-mi arăt... erudiția. Sărmanul dascăl s-a văzut silit să adauge: ― Trebuie să știi, Petrican, că aici eu nu predau cursuri universitare. Era o punere la punct care îl salva. Cu toate astea, triumful meu rămase în picioare
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
preocupărilor mele. Îi simțeam prezența, întrețineam imaginar conversații aprinse, nesfârșite. În ea predomina ca trăsătură fundamentală ― contrazicerea. Și totuși o biruiam în închipuire, frîngîndu-i voința, o sărutam. În această lume devenise o jucărie docilă în mâinile mele. Într-o zi, pândind când pleca de acasă, m-am luat după ea, ca și rândul trecut. Înainte de a o ajunge, s-a întors brusc din drum și m-a apostrofat: ― Te rog nu mă urmări. E urât ceea ce faci. Nu sânt ceea ce crezi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
în cutie, cu plicul nelipit. Era și asta o tactică. Prevedeam, chiar aveam certitudinea, că Mihaela mi-o va înapoia. Dacă i-o trimiteam însă deschisă, nu se putea să n-o citească. Or, ăsta era lucrul de căpetenie. Am pândit aproape două ceasuri până ce în sfârșit am auzit-o deschizând ușa și depărtîndu-se pe coridor. ― Să nu plece cumva în oraș, m-a fulgerat teama. Însă după două minute am auzit-o făcând calea întoarsă. Aha ― de minune! Mihaela se
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
acum. Iar eu, nebun de bucurie, voi binecuvânta ura ei înverșunată care nu-i decât cealaltă față a iubirii. Numai de un singur lucru mă temeam; dacă Mihaela nu-i acasă și-mi zădărnicește planul? Așa că a doua zi am pândit cu grijă toate zgomotele care veneau din odaia ei. Am avut noroc, n-a plecat nicăieri. În fine, după o mică întîrziere iat-o pe Dolly apropiindu-se zgomotos, după cum îi era obiceiul. Am deschis ușa și am întîm-pinat-o pe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
s-a putut. Aceasta e situația... După cum vezi, nu-ți fac nici o imputare pentru că ai abuzat de nevinovăția ei. La ce bun? Eu sânt mama ei de când am pierdut-o pe mama noastră adevărată, și acum, când pe Mihaela o pândește dezonoarea, vin și te întreb: știi care este datoria dumitale? ― Datoria mea? Ce vreți să spuneți? ― Am pus o întrebare clară. Dacă ești om de onoare, dacă ai simțământ omenesc, trebuie, ai obligația morală de a repara tot răul pe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
acest act solemn căsnicia zdruncinată își reluă mersul, bărbatul se liniști. Dar nu pentru multă vreme. Îndoiala scoase din nou colții: dacă a jurat strîmb? Și într-o zi, prefăcîndu-se că pleacă în provincie chemat de o telegramă apocrifă, o pândi în preajma locuinței amantului ascuns într-o mașină de piață. După ceasuri grele de așteptare, în sfârșit a apărut grăbită, deschise poarta și se făcu nevăzută în casă. Bărbatul năvăli în cuibul îndrăgostiților și cinci gloanțe de revolver curmară viața rivalului
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
că sânt logodită cu un român și că plecăm în Grecia. Abia când ne-am întîlnit a treia oară a aflat adevărul, că nu eram nici grecoaică, nici logodită. De atunci mă aștepta ore întregi într-o bodegă din fața casei, pândind să ies în oraș ca să mă vadă și să-mi vorbească. De câte ori nu mi-a propus să ne căsătorim! M-ar fi luat, sânt sigură, chiar dacă i-aș fi mărturisit că sânt însărcinată. De ce să-ți ascund: mă iubea tânărul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
poate muri, și moare, este un ucigaș; ucigașul să fie pedepsit cu moartea. 19. Răzbunătorul sîngelui să omoare pe ucigaș; cînd îl va întîlni, să-l omoare. 20. Dacă un om împinge pe aproapele sau din ură, sau dacă-l pîndește și aruncă ceva asupra lui și moare, 21. sau dacă-l lovește cu mîna din vrăjmășie, și moare, cel ce l-a lovit să fie pedepsit cu moartea; este un ucigaș: răzbunătorul sîngelui să omoare pe ucigaș, cînd îl va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
cu moartea; este un ucigaș: răzbunătorul sîngelui să omoare pe ucigaș, cînd îl va întîlni. 22. Dar dacă un om împinge pe aproapele lui fără veste și nu din vrăjmășie, sau dacă aruncă ceva asupra lui fără să-l fi pîndit, 23. sau dacă aruncă asupra lui din nebăgare de seamă o piatră care-i poate pricinui moartea și moare, fără să-l urască și fără să caute să-i facă rău: 24. Iată legile după care va judeca adunarea între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
al noilor energii cinematografic-moldovalahe, dar și pledoarii pentru resuscitarea documentarului românesc. Asta, după ce, în Idei în dialog, lăudasem scurt metrajul lui Adrian Sitaru cu (personajul) Adrian Titieni lăsând stupefiant o franțuzoaică să se înece stupid, sub ochii țiganului care-i pândise geanta... și copilul... Vrednică imagine a României-pe-plaja-Marii Nimicnicii. Tot lăudându-i Corinei cutare spectacol de la ACT, cutare nouă montare a lui Măniuțiu, Tompa, Purcărete și Afrim, spunându-i, cu sadism infantil că, de la încântările pe nume Amălie Poulain și Invaziile
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
poate spune și așa. Dar am băgat de seamă că dumneavoastră sunteți om bun. Iubiți păsările. - Dar de unde ai tras tu, țigăncușo, această concluzie? - V-am auzit de mai multe ori cum o certați pe pisica Manuche, pentru că tot pândea surate de-ale mele. - Așa este. Manuche e o strechietă cam crudă. Pândește și înhață orice: șopârle, șoricei, păsărele. în rest, e simpatică și jucăușă. - Am auzit că-i place să vâneze chiar și iepurași, domnule. Dar, cine știe... Poate
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
bun. Iubiți păsările. - Dar de unde ai tras tu, țigăncușo, această concluzie? - V-am auzit de mai multe ori cum o certați pe pisica Manuche, pentru că tot pândea surate de-ale mele. - Așa este. Manuche e o strechietă cam crudă. Pândește și înhață orice: șopârle, șoricei, păsărele. în rest, e simpatică și jucăușă. - Am auzit că-i place să vâneze chiar și iepurași, domnule. Dar, cine știe... Poate că și asupra ei apasă un blestem și trebuie să ispășească o pedeapsă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
prin evaporarea apei, un minimum de umiditate. Veți zice, probabil, că și asceții au, uneori, nerușinate vise erotice. Dar, iertați-mă, de ce nu l-ați declarat pe Procust profesor de estetică? De ce-l socotiți un tâlhar sadic, un obsedat, care pândea trecătorii, între Megara și Atena, lugindu-i pe cei scunzi și scurtîndu-i pe cei înalți, cu ajutorul celor două paturi ale sale? Nu e el adeptul cel mai radical al "canonului grec", care le spunea sculptorilor ce lungime trebuia să aibă nasul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de folos. Vă mulțumesc, și aș accepta dacă aș fi sigur că prezența mea nu-i inoportună. Sunteți prea bun. Atunci îmi voi pune paharul lângă al dumneavoastră. Aveți dreptate, tăcerea lui e asurzitoare. E tăcerea pădurilor primitive, din care pândesc mii de ochi. Uneori mă uimește încăpățânarea cu care prea tăcutul nostru prieten se înverșunează împotriva limbilor civilizate. Meseria lui e să primească marinari de toate naționalitățile în acest bar din Amsterdam, pe care l-a numit, nu se știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
de admirație în voce, de discreția mea în această privință. Dar pricina dezinteresului meu era încă și mai discretă: doream să fiu uitat ca să mă pot plânge mie însumi. Cu câteva zile înaintea glorioasei date, atât de bine cunoscute mie, pândeam, atent să nu-mi scape nimic din ceea ce ar fi putut deștepta atenția sau memoria celor care nădăjduiam că mă vor uita (într-un an, am fost chiar pe punctul de a truca un calendar de birou). Izbutind să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
bar din cartierul mateloților. Clientela din porturi e variată. Săracii nu se duc în cartierele locuite de cei bogați, în timp ce oamenii de bună condiție ajung întotdeauna, după cum singur ați putut vedea, fie măcar o singură dată, în mahalalele deocheate. Îi pândesc mai cu seamă pe burghezi, și anume pe burghezii care s-au rătăcit pe aici din întâmplare; cel mai mare randament îl am cu ei. Cu ei obțin, ca un adevărat virtuoz, efectele cele mai rafinate. De câtăva vreme îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
trei luni. 3. Nemaiputînd să-l ascundă, a luat un sicriaș de papură, pe care l-a uns cu lut și cu smoală, a pus copilul în el, și l-a așezat între trestii, pe malul rîului. 4. Sora copilului pîndea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întîmple. 5. Fata lui Faraon s-a coborît la rîu, să se scalde, și fetele care o însoțeau se plimbau pe marginea rîului. Ea a zărit sicriașul în mijlocul trestiilor, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
îl întrebase cum de a rămas, cu oarecare severitate, Lică, iritat cie bănuială, își făcuse dovezile. Pe la conac insă nu se ducea decit rar. Frumoasa moșiereasă țipa că-i trădător și dezertor, și Lică îngălbenea la gândul pedepselor ce-i pândesc pe dezertori. Acolo, la logo-feție îsă, Lică ținea bine locul lui Ștefan, primul vechil. Hallipa făcuse cu conștiința lui o tranzacție: ,,De-i vinovat, se va răfui la timp cu cei în drept". Până atunci obținuse de la comandament să-i
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
alarmată spre marea lui mulțumire că a putut să o sperie și, de la ușă, îi punea vreo întrebare despre cai și grajduri - vreo întrebare ce se răsfrângea asupra lui Lică. Plictiseala sau încurcătura femeii erau pentru el o desfătare. Le pândea, se bucura de încurcătură, inventa dificultăți; emitea pretenții, cuteza amenințări deghizate, înainta în strategia lui, perfid și fricos totodată, si visul lui era să poată într-o zi pune Adei o astfel de întrebare ineît s-o turbure cumplit, s-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
zdrobea, altele putrede ca un covor de Smirna și toate vopsite la fel cu rochiile femeilor, care nu mai vroiau să poarte decât culori de aur textil, proaspăt ori vechi, și culori de rugină. IX Când doamna Vera, de după brise-bise, pândise câteva zile în șir la toate orele și mereu zadarnic venirea lui Lică, trecuse prin numeroase faze ale curiozității și decepției. 203 "N-a venit azi! . . . Nici azi n-a venit! . . . Ce-o fi având de nu vine? . . . Lipsește, pesemne
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
din cei doi poli ai unui aceluiași fir. Nory spunea că degeaba ocărăște pe câte unul, unde îl vede, simte că jumătatea i-a scăpat, și lui Mini i se părea, când unul îi sta în față, că cellalt o pândește dinapoi. Ii era frică de ei. Pe lângă Rim se pripășise temeinic. Părea că doctorului îi lipsise înainte de ei elementul plăcut al lingușirii. Băieți de încredere, care ghiceau lesne și erau discreți. Aveau o curioasă inteligență: mediocră și perseverentă, obtuză și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ar fi întrebat pe Elena despre un lucru pe care ea îl credea desigur de la . >im înțeles, într-un fel sau altul. Elena, în adevăr, nu avea nici o obiecție și prezența lui ca și absența îi păreau firești. Domnișoara Xorica pândea pe coridoare, lipita de pereți ca un mic țânțar negru, cu aerul de a nu vrea să fie văzută, dar cu nădejdea că va fi; spe-rînd zadarnic că Drăgănescu o va invita să intre. într-o zi totuși oînd lăsase
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cum sclipesc ii de forme, culori și lumini, ca un buchet de artificii. Apoi tot de iute privirea i se stinse. Auzi pe Lina cum îi spune: - Acolo pe coridor e odaia fetei ceea! 247 "Da! gândi Mini. Tocmai unde pândise baba." Placid, Mini reconstituia faptele. - Pe babă o ai de mult... de la Tecuci? - Nu! . . . Mai dincoace! Dar tot mi-e destul! - Are să intereseze pe Nory noutatea că domnul Lică dă lecții, zise Mini la întîmplare. - Lecții de echitație. Știi! El
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
toată treaba și-i dau urât de lucru. Când e așa de greu până să te vezi liniștit! ... Ce le trebuia lor acum un astfel de zdruncin! ... Și baba aceea nesuferită cu pânda ei! ... Se amesteca în treburile stăpînilor! . . . Acum pândea, desigur, iarăși să vadă ce are să se petreacă! . . . Aștepta cine știe ce'.' . . . Parcă Lina știa singură ce are să facă! Fibrele ce simt și dor, Lina nu le avea, iar cu mizeriile omenești era deprinsă, apoi era o fire grămădită ce se înăbușea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
a fost sinuoasă, diacronia spiralei fiind uneori stilizată, adică în zig-zag, imaginea fulgerului răzbătător în văzduh, interesant! sens coborâtor, trăsnitor, distrugător-rămâne de văzut!:” Fiind un popor mânat de neînțelese idealuri și cu un tulburător destin, mereu în căutarea securității, mereu pândit de cataclisme și întotdeauna renăscând”... Gheorghiță Savel, rămas pe aripile îngândurării, tot nu află răspuns: cum de evreii care au suferit atâta în îndelungata lor existență, pierzând repetat spațiul biblic, pierzând limba, vestitul templu, etc., etc., și pe care numai
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]