3,902 matches
-
cred ce spuneți. Apoi ați spus: „Ionuț, o vom lua de la capăt, adică de la abecedar!” Și așa a fost! Vați aplecat asupra mea cu încredere și blândețe. Când tata nu mă lăsa la școală, eu purtam abecedarul cu mine la păscut oile, iar la târlă, în momentele de răgaz, scriam la masa din adăpost pe un caiet zoios cu un creion tocit. Prin dumneavoastră s-a întâmplat minunea. În clasa a șasea am trecut prin abecedar și prin manualul clasei a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nuc. Peste câțiva ani de la așezarea lui acolo, în sat s-a făcut colectiv, dar el n-a fost chemat să se înscrie, deoarece nu avea pământ în câmp. A fost lăsat în legea lui. Doar pe imașul din jurul lui păștea turma de oi a colectivului. Astfel, nu supăra pe nimeni, nici pe morții din cimitir cărora le cânta melodii de jale. În nopțile senine, când cerul era limpede, urmărea crugul cerului, care-l ducea spre răsărit, spre Cotul Donului și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
umane. De la Patriot Act la Vegetarian Pact, ca să spun așa, sîntem avertizați în permanență că sîntem în pericol, iar cei care nu sînt vigilenți vor fi acuzați și pedepsiți pentru indolență criminală. Dar sînt atît de multe pericole care ne pasc la fiecare colț de ziar și de publicitate că nu mai știi de ce să te ferești mai întîi sau care sînt benigne și care maligne. Și uite-așa, fandacsia-i gata ! și pentru ca totul să fie perfect, cel mai mare pericol
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mediatică. Iar orgiile onaniste ale publicului sînt legitimate apoi ca rating. în acest exces de foliculine, personal mai am un singur dor : să mă lasați să mor... bou ! Să fiu lăsat, adică, să-mi rumeg îndelung ideile, după ce le-am păscut și eu, cum m-am priceput și pe unde s-a nimerit. După care să mă înham din nou la jugul patriei și să trag cum pot și cît mai pot. Muncile cîmpului nu au fost făcute niciodată cu tauri
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
parvenit, pe căile nevăzute ale internetului, o poveste cu tîlc a unui cioban de-al lor, de prin Occident, dar care se potrivește binișor și în spațiul nostru post-mioritic. Iată ce zicea povestea : Cică într-o zi, un cioban își păștea oile pe fundul unei văi pierdute printre munți. Cum stătea el așa și cugeta, sprijinit în bîtă, numai ce apare pe drumul de costișă un minunat Range Rover, care se îndreaptă spre el învăluit într-un norișor de praf. Din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pantofi Gucci, ochelari fumurii Ray Ban și cravată Hermès, și i se adresează ciobanului : Dacă pot să spun exact cîte oi ai în turma ta, îmi dai și mie una ? Ciobanul se uită la tînăr, se uită la oile care pășteau liniștite, mai îl măsoară o dată cu privirea pe tînăr și răspunde sec : — Așa să fie... Tînărul își parchează mașina, își scoate laptopul, își branșează mobilul, caută pe internet pagina NASA, comunică prin satelit, zoom in, zoom out, scanează toată zona, deschide
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Sînt, în fine, masele de manevră pauperizate ale stîngii. Să scoatem ideea principală, ca la școală : electoratul de dreapta este muncitor și îl așteaptă prosperitatea ; cine nu este cu noi înseamnă că e de stînga, este leneș și deci îl paște sărăcia. Să-i fie de bine, aceasta e Europa de mîine ! Partea ciudată este că autenticul ortodox Baconschi ține un discurs protestant care l ar face și pe Luther să se întrebe dacă nu cumva a exagerat cu vocația divină
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
încet pe poarta casei la zece fără un sfert. Nici nu observasem că luna era plină. Cerul strălucea de lumină de stele. Declinând pe boltă, cometa albă, cu șase cozi așa de ușor de distins, părea un ied abia născut, păscând pe o pajiște de flori galbene. Când crescuse luna așa de mare? Acoperea vreun sfert de cer cu discul ei scânteietor. Am luat-o în josul străzii tăcute, singură sub ploaia de stele. La colțul străzii erau deja gemenele, apoi apăru
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la slujba Învierii pentru a se distra. În urma intervievării unei persoane mai tinere decât primele două, Toderița Violeta, de 40 de ani, asistent social din același sat, rezultă că, locuind la oraș atunci când era mică, familia ei respecta tradițiile. De Paște toată familia își cumpăra haine noi iar de la masă nu lipseau friptura de miel, cozonacul, plăcintele și sarmalele. În seara Învierii, toți membrii familiei mergeau la Biserică pentru a lua Lumină. Tot ea mărturisește că, după ce s-a măritat, și-
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2077]
-
lipsa părinților, iar pentru ei Sărbătorile petrecute fără ei, nu mai au nici un farmec. Într-o altă familie (familia Pruniac) se observă faptul că membrii acesteia, bunici, nepoți, veri, se adună pentru a lua masa împreună. Ei pregătesc drob, cozonaci, pască, diferite prăjituri și fursecuri, de pe masă nelipsind vinul roșu. În aceste zile, membrii familiei își dăruiesc unul altuia cadouri simbolice.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2077]
-
mazăre și bineînțeles cum era primavara și ieseau tot feluri de verdețuri (stevie, urzici, loboda) mâncam borșuri din ele. În Săptămâna Mare, mergeam în fiecare seară la Biserică o ajutam pe mama la curațenie, și să facă ouă roșii, cozonac, pască. În noaptea învierii, toată familia mergea la Biserică pentru a lua Lumină. Mama dădea ouă roșii și cozonaci preotului pentru a le sfinți, după care ni le dădea nouă pentru a le mânca. În prima zi a Paștelui, venea în
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
pască, o mulțime de prăjituri și fursecuri. Bineînțeles de pe masă nu lipsește vinul roșu. În familia mea de Paști, ne facem cadouri unul altuia. Cadouri simbolice. 4. Pruniac Eduard, 10 ani, elev in clasa a IV-a. Așa e. De paști mereu ne facem cadouri. Nu prea scumpe. Ceva hazliu, comic. Cum ar fi ursuleții de plus. Îmi plăcea foarte mult Paștele pentru că puteam mânca orice, dar acum cu boala mea (diabet) nu prea știu cum o să fie Paștele de acum
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
el mi i-a furat cîndva În timpul nopții, așa cum părea cuprins de un paroxism maniacal. Caporalii se miră, deși toată lumea știe că o astfel de captură se schimbă În mod curent pe un kil de țuică la ciobanii care Își pasc animalele În jurul unității. Și, pentru că În magazia de echipament a unității nu se mai găsește altă pereche mărimea mea, fac armata În papuci. De fapt, nu pot să fac armata În papuci. Lipsa bocancilor e ca o infirmitate, sînt consemnat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
excursii pe William și pe Anthea.) Mașinile fuseseră parcate pe fâșia de câmp galben, cu iarbă sârmoasă, legănată de vânt, care se găsea la capătul de sus al drumului ce ducea spre mare. Această porțiune ierboasă, presărată cu oi care pășteau, se termina printr-un gard de sârmă, pe sub care te puteai strecura ca să ajungi la stâncile brune, ușor de escaladat și de coborât, care mărgineau tot lungul țărmului. Plaja în sine era pietroasă, nisipul zgrunțuros fiind amestecat cu prundiș, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
într-adevăr bolnav, avea o răceală cumplită, cu febră. (Își spunea: „Asta-i răceala lui Bobbie Benning. N-ar fi trebuit să îmbrac capul lui de urs. Era umed și transpirat pe dinăuntru“.) Pe de altă parte, simțea că-l paște și o boală de nervi. Tom își percepea pentru prima oară demonii. Demonii se găsesc, ca și virușii, în orice organism uman, numai că, atunci când împrejurările de viață sunt fericite, nu devin activi. Tom era acum conștient de demoni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în capela seminarului, acum la plecare. Plec singur, dar Tu ești cu mine și acest lucru mă umple de bucurie și de liniște, de siguranță interioară. Din mersul trenului privesc câmpurile pline cu lanuri de porumb, sau pășunile pe care pasc turme de oi, iar trenul aleargă spre București, unde la parohia catolică din cartierul Băneasa mă așteaptă părintele paroh Mihai Mărtinaș. Am vorbit ieri la telefon cu părintele greco-catolic Valeriu Median. Mă așteaptă la gara de nord și mă va
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Plec apoi la drum, pe o dimineață răcoroasă, căci astănoapte a plouat. Urmez șoseaua principală, căci nu-mi place să merg prin pădure sau peste câmpuri și să mă umplu de noroi. Si nu se știe dacă nu m-ar paște iar riscul de a nu mai găsi marcajul. Strada N920 este îngustă și fără trotuare, iar până la Oloron S.te Marie sunt 23 de km. Traficul este intens și sunt multe mașini de tonaj greu. Mereu trebuie să ies în afara
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
vreo două ore și jumătate, dar drumul este bun, asfaltat. Din când în când arunc câte o privire în spate pentru a admira orășelul de care mă îndepărtez cu o oarecare nostalgie. Cât cuprinde privirea, vezi doar pajiști pe care pasc oi nenumărate și tare aș vrea să beau un lapte proaspăt muls, dar rămân doar cu dorința. După ce se termină partea cea mai abruptă, avem parte de un han, la Orisson, unde poți servi un sandviș, o bere sau ceai
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
așa cum l-am cunoscut o viață, este încruntat și oarecum încordat. Bașca, seamănă cu Charlie Chaplin. Dar asta nu mă prea preocupă. Dacă întorci fotografia, pe verso poți vedea scris de mână cu creionul: Chișinău, 1928, a doua zi de Paște probabil un Paște timpuriu și rece, judecând după copacii încă neînfrunziți din fundal. În primăvara anului 1944, când apropierea frontului dinspre Est se dovedea a fi deja iminentă, basarabencele (vorbesc de cele rusoaice și nu mă îndoiesc că, printre acestea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Astăzi armata colcăie de locțiitori politici, iar gradații sunt pătrunși de lupta de clasă. Și oricum n-am ajunge la același regiment, poți să fii sigur. Apropo, nu cumva ai prin familie foști liberali sau țărăniști? Fiindcă dacă ai, te paște un stagiu de toată frumusețea la batalioanele de muncă. Și acolo pe mine unul, drăguțule, m-ai pierdut de mușteriu. Dar pe vremuri? Cu sute de ani în urmă? Pe vremea lui Mircea cel Bătrân? Ha? Ce ziceți? Acea grindin-oțelită
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
știu nici cine sunt, nici ce mă-ncearcă, singurul lucru cert, în tot acest periplu prin viață, fiind incertitudinea: Un gând uimit de „oare” și de „parcă” -, de a aduce gloria (Vorbe măiestre, declanșând ovații, / Când vanitatea pe artist îl paște), de a răni (vorba care doare / Zdrelindu-ți carnea) sau de a zidi (Vorba fântână, ca să poți zidi). Privind, așadar, olimpian, de la înălțimea dureroasă a treptelor urcate - În chin mă sui cu fiecare treaptă -, în sonetele volumului 7, poetul se
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mai sus, l-au ales, după moartea acestuia, împărat Nu s-a bucurat mult timp de domnie, deoarece două lucruri îl făceau să fie urât și disprețuit: mai întâi, faptul că era de neam foarte de jos, întrucât pe vremuri păscuse oile în Tracia (lucru care era prea bine cunoscut tuturor și care-l făcea să fie foarte disprețuit de oricine); al doilea, că la începutul domniei lui tot amânase să se ducă la Roma și să ia în stăpânire tronul
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
îți este numele?" "Legiune", a răspuns el; pentru că intraseră mulți draci în el. 31. Și dracii rugau stăruitor pe Isus să nu le poruncească să se ducă în Adînc. 32. Acolo pe munte, era o turmă mare de porci, care pășteau. Și dracii au rugat pe Isus să le dea voie să intre în ei. El le-a dat voie. 33. Dracii au ieșit din omul acela, au intrat în porci și turma s-a repezit de pe rîpă în lac, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
6. Și Domnul a zis: Dacă ați avea credință cît un grăunte de muștar, ați zice dudului acestuia: "Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare", și v-ar asculta. 7. Cine dintre voi, dacă are un rob, care ară sau paște oile, îi va zice, cînd vine de la cîmp: Vino îndată, și șezi la masă?" 8. Nu-i va zice mai degrabă: "Gătește-mi să mănînc, încinge-te, și slujește-mi pînă voi mînca și voi bea eu; după aceea, vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
vede Fiul cu carnea brăzdată ‘O,Iisuse Doamne ce rău le-ai făcut Căci în mâinile cu care morții ai ridicat,ei cuie au bătut!’ Plânge Maica Sfântă căci neamul omenesc Îl răstignește astăzi pe Fiul cel Ceresc Deși este Paște și toți sărbătoresc Plâng și eu cu tine Maică,plâng și mă căiesc Plânge Maica Sfântă și plâng acum și eu Căci știu că pentru noi Tu Doamne te răstignești mereu O Doamne Sfinte te rog acum mă iartă Căci
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93440]