155,444 matches
-
și am avut naivitatea să interpretez aceasta ca un semn de bun augur. O duceam atît de bine cu moralul, că am improvizat de urgență povestirea mea numărul zece - Cineva împrăștie trandafirii aceștia -, deoarece comentatorul politic căruia îi rezervasem trei pagini la “Crónica” pentru un articol de ultimă oră făcuse infarct. Numai cînd mi-am corectat șpalturile povestirii am descoperit că era tot o dramă statică dintre cele pe care ajunsesem să le scriu fără să-mi dau seama. Această surpriză
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
Gheorghe Grigurcu În cîteva pagini din volumul d-sale, Caleidoscop, universitarul sibian Ilie Guțan se ocupă de “starea criticii”. Începe prin a constata un fenomen “din ce în ce mai îngrijorător tocmai prin consecințele și proporțiile extensiunii lui”, (pe care l-am semnalat și noi nu o dată din alte
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
club, sponsori, funcționari ai federațiilor, proprietari de jucători (era să zic: de sclavi) (mă rog, procuratori, cum li se spune, probabil fără legătură cu Pilat, procuratorul Iudeii din vremea lui Christos). Îi vedem mult mai des pe ecran ori în pagini pe frații Becali și pe Dinel Staicu decît pe fotbaliști și antrenori. Ei sînt protagoniștii spectacolelor de presă. Ei le iau fața, cum se spune, sportivilor, chiar dacă se pricep la fotbal cam cît mă pricep eu la crescutul oilor sau
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
cele trei acțiuni pot fi citite și ca trei romane de sine stătătoare. Romanul călătoriei celor doi soți, Meg și Bob, este scris după tehnica mise en abîme. În timp ce soțul ei conduce mașina, Meg citește și comentează cu voce tare pagini din romanul a cărui eroină este și care este scris de un autor originar din România. Procedeul nu este nou de la John Gardner încoace, dar el îi permite autorului să anticipeze prin intermediul personajului unele dintre perplexitățile cititorilor săi: „...Cum ai
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
formă de guvernare. Dar... n-a fost să fie. Sau, mai bine zis... nu s-a vrut să fie... Pentru a răspunde cît mai exact la întrebarea Dv. sînt nevoit să fac apel la ceea ce am scris în carte la pagina 49: «În subconștientul și conștientul nostru colectiv (sînt și excepții) nu se ascunde o cultură a memoriei și sîntem tentați spre uitare, supraviețuire («l^art de survivre»), compromis, duplicitate și complicitate. Și în special sîntem tentați spre continuitate spre deosebire de principiul
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
50 de ani, unitățile militare și mijloacele tehnice, lista ofițerilor de securitate, activitatea Uniunii Scriitorilor, Cinematografiei, Editurile, Cenzura... răspunsurile la criticile aduse de Petre Roman, Pavel Câmpeanu și William Totok etc. M-am oprit la documentele din dosar (800 de pagini) pentru a înțelege mecanismul (organizarea) pus în funcțiune pentru urmărirea și oprimarea fiecărui cetățean. Nu a lipsit nici capitolul memorii care au fost provocate de paginile și «personajele» găsite în dosar. Tot timpul cît am scris cartea am avut în
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Câmpeanu și William Totok etc. M-am oprit la documentele din dosar (800 de pagini) pentru a înțelege mecanismul (organizarea) pus în funcțiune pentru urmărirea și oprimarea fiecărui cetățean. Nu a lipsit nici capitolul memorii care au fost provocate de paginile și «personajele» găsite în dosar. Tot timpul cît am scris cartea am avut în față dublul meu, «Nica» (numele de cod) pe care îl priveam ca într-o oglindă. M-am străduit să sparg oglinda și să aflu ce se
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Nu! Nu vreau să-mi stric zilele și nopțile!» Deci, scoate castanele din foc cu mîna altuia... Să revin la întrebarea Dv. privitoare la informatorul I. M. Înainte de a publica volumul i-am făcut o vizită și i-am arătat paginile din dosar cu numele lui real. Mi-a răspuns: «Nu știu». După aceea am avut o lungă corespondență, iar după ce a fost publicat volumul i-am trimis un exemplar. A urmat un nou schimb de scrisori în care s-a
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
la aceeași... «masă comună»? - Ați publicat acum cîțiva ani un Jurnal infidel - două volume - ediția din 1998 și ediția din 2003. Poate fi considerată noua dv. apariție editorială un «Jurnal fidel»? - Amintirile evocate în carte s-au limitat numai la paginile din dosar care mi-au provocat o întoarcere în trecut. Privitor la acele evocări... se poate spune că este un «Jurnal fidel». De exemplu, împrejurările arestării și condamnării tatălui meu, a raporturilor pe care le-am avut cu editurile, revistele
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
să enumăr categoriile de situații. Am citit la masa de lucru, aplecat asupra cărții, astfel așezat încât lumina să-mi cadă din stânga, urmând un sfat de demult al mamei, dar și așezat la întâmplare, cu propria mea umbră proiectată asupra paginilor. Am citit în pat (în copilărie, uneori, noaptea, la lumina lanternei, sub plapumă, pentru că trebuia să dau impresia că dorm demult). Am citit întins pe spate, în iarbă, ignorând chemarea imperativă a vieții - soarele strălucitor, trilurile păsărilor, zborul grațios-stângaci al
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
bine cum sună poezia lui Nichita Stănescu pentru un neinițiat chiar în timp ce o citesc ca un inițiat. Acuitatea vederii mi-a scăzut considerabil, nu mai văd să citesc fără ochelari. Dar nu regret că am citit mii de mii de pagini. O singură greșeală am făcut, cred, de-a lungul timpului. Am citit disproporționat de multă literatură scrisă de autori români contemporani. M-am scufundat până peste cap în maculatura epocii ca să caut texte valoroase, când texte valoroase deja selectate, din
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
de la început, dacă timpul s-ar întoarce și am fi din nou în 1954, opțiunea mea ar fi tot cititul. Aș citi însă mai multe cărți bune. Și aș avea grijă ca lumina să-mi cadă întotdeauna cum trebuie pe paginile cărții, ca să-mi menajez vederea și să pot citi până la adânci bătrâneți.
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
deja adevăratul roman al răscoalei, de aceea criticul putea profetiza firesc cu o frază de așteptare: „Romanul cu rădăcini în mișcările sociale agrare rămâne să fie scris în viitor de vreo mână măiastră” (p. 95). Din cele aproximativ trei sute de pagini de foiletonistică a anului 1907, se pot reconstitui evenimentele vieții literare și artistice, pe care Ilarie Chendi le consemnează cu conștiinciozitate. Moare S. Fl. Marian, colaborator important al revistei și, cum afirmă criticul, „fruntașul folcloristicei române” (p. 104). Publicistul deplânge
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
britanic “The Guardian” l-a caracterizat drept “O admirabilă înlănțuire de pasiuni, umor și fabulație” iar “Washington Post’’ a scris despre el că e “o perfectă punere în scenă a unei acțiuni surprinzătoare care intrigă și încântă.” Publicăm în aceste pagini un fragment din romanul în curs de apariție la Editura Vivaldi. Nu există ceva mai plicticos decât discuțiile din așa-numitele cercuri intelectuale, ceva mai ucigător decât ambianța pe care și-o creează ele. Cine a văzut o dată o casă
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
mine un tur al orășelului. Cred că vă dați seama ce-am simțit. Imaginați-vă ce-ați simți dumneavoastră dacă ați fi lăsat să atingeți un oscior de fildeș, ornat cu rubine și safire, al piciorului sfintei Faustina. Sau o pagină din ediția princeps a incunabilului La danse macabre tipărit la Paris, la Guy Marchant, în o mie patru sute optzeci și șase. Ori să fiți invitat la ceai de Papa ca să vă răsplătească, astfel, pentru meritele dumneavoastră în păstorirea bisericii din
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
nici o altă Românie literară nu va fi, chiar dacă echipa de redactori și mulți colaboratori sînt bine cunoscuți cititorilor noștri. Ideal ar fi să fie, pur și simplu, Cultura. Îi urăm succes! * În LUCEAFĂRUL nr. 9, dl Horia Gârbea consacră o pagină inepțiilor unor autori (așa-zicînd cu acte în regulă, căci au publicat cărți cu ISBN, nu în edituri fantomă) de poezie, eseu și proză. Nici măcar umor involuntar n-au autorii cu pricina. Unii au însă premii! Dumnezeule mare! * În același număr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
adevărate, asemănări, idiotisme și cimilituri, cu un glosar român-francez”) numește cel mai extins corpus de texte folclorice românești realizat deocamdată, o aritmetică elementară poate oferi informații copleșitoare: zece tomuri impresionante, publicate între 1895 și 1903; sau circa 8.000 de pagini de text tipărit; ori, în litera lui Ovidiu Bîrlea, pe a cărui exactitate am putut pune, întotdeauna, credit, „(...) volumele I-VII cuprind 18.940 tipuri de proverbe și zicători, în afară de numeroasele variante ale acestora, la care se mai adaugă cele
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
presupus dincolo de fiecare tom în parte, dar/ și o inhibare instantanee provocată de imposibilitatea controlului eficient al informației cuprinse aici. Practic, fiecare „plimbare tematică” — iertat să-mi fie barbarismul intertextual, dar despre lectura unitară și liniară a opt mii de pagini recunosc că nu pot vorbi — prin Proverbele... mi-a reconfirmat o atare reacție duplicitară. Pe de o parte, pentru a ajunge înaintea cărții, trebuia să particip, întotdeauna, la un mic dar foarte ofertant ritual academic: volumele, aflate în „fondul de
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
lui Zanne, un proiect, cum menționează autorul, susținut, în momentul realizării sale, de guvernul de atunci al României prin girul lui Take Ionescu, a fost... privatizat, iar ediția cea nouă se numește „GCP” pe copertă, adică, după cum se vede pe pagina de titlu, „George Constantin Păunescu”. No comment! Ori „aferim, boierule”!? Cum, însă, relansarea unui corpus național nu presupune doar bani, ci și competență, Mugur Vasiliu — managerul ideii, să-i spun așa, cu un termen care mi se pare mai propriu
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
el a fost conceput. Abnegația martirică a editorilor lui Eminescu, sau eforturile eroice ale atâtor realizatori de ediții sunt modele culturale la care nu voi renunța repede și fără strângeri de inimă. Dar, pe de altă parte, 8.000 de pagini pe care, până în cele din urmă, le vor consulta doar specialiștii și câțiva alți intelectuali... Grea dilemă! Bine că a tranșat-o, pragmatic, Mugur Vasiliu și a făcut ediția. Poate că, la volumele viitoare, modelul unei alte ediții anastatice, cea
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
în 1989, la împlinirea unui secol de la moartea poetului, cu o foarte discretă dar la fel de competentă notă finală semnată de Petru Creția.), îi va da realizatorului anumite sugestii. Sau poate că modelul cărților văzute ca realizare de grup, pus în pagină la noi de Romulus Vulpescu, odată cu traducerile sale din vechea lirică franceză, va fi adaptat și pentru Proverbele..., căci oamenii care realizează partea tehnică a proiectului sunt, până la urma urmei, pionii fără de care nimic din ideile culturale descrise succint, mai
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
noaptea acasă la el, să-i adreseze rugăminți (precari) și, în fine (denique), să i se milogească (supplicare)”. Ne vom opri mai pe larg asupra câtorva aspecte legate de elementele adiacente traducerii - note, comentarii, indice etc. Surprizele te întâmpină de pe pagina de titlu, unde se menționează o Postfață realizată de Traian Diaconescu, dar acesta semnează Repere istorico-literare. Paradoxa Stoicorum (p. 111-124). De asemenea, așa-zisa Prefață a lui Gheorghe Vlăduțescu, al cărui nume de la p. 18 e G. Vlăduțescu, se intitulează
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la p. 97, nota 2, ni se indică și un „studiu introductiv”, dar acesta nu există, fiind vorba de Introduction a lui Jean Molager, de unde editorul a copiat comentariile, cum vom vedea și mai jos. Ediția mai cuprin de o pagină cu Sigle (p. 23) și altele cu Variantele manuscriselor latine (p. 81-91), reproduse integral din ediția Jean Molager (nu se specifică paginile acesteia). Probabil tot de aici au fost preluate introducerile la cele șase paradoxuri (p. 29, 37, 43, 51
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Jean Molager, de unde editorul a copiat comentariile, cum vom vedea și mai jos. Ediția mai cuprin de o pagină cu Sigle (p. 23) și altele cu Variantele manuscriselor latine (p. 81-91), reproduse integral din ediția Jean Molager (nu se specifică paginile acesteia). Probabil tot de aici au fost preluate introducerile la cele șase paradoxuri (p. 29, 37, 43, 51, 59, 69), dar editorul n-o recunoaște. Multe dintre numele de persoane și de locuri sunt redate inconsecvent și eronat, fie pentru că
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sic!) (p. 33) - Priene (p. 97, nota 7; 126); C. Mucium (p. 32) - doar Mucius (p. 33); Porsenna (p. 32) - Porsena (p. 33) - Porsinna (p. 98, nota 16; 125); C. Fabrici (p. 34) - doar Fabricius (p. 35), deși, pe aceeași pagină, în § 13, numele e redat corect; M’ Curi (p. 34) ― Marcus (sic!) Curius (p. 35) în loc de Manlius Curius (vezi și infra); C. Marium (p. 38) - doar Marius (p. 39) - C. Marius (p. 125); Clodius (p. 51; 103, nota 1; 104
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]