9,218 matches
-
pe obraz. E vizibil iritat de contactul cu aceste epiderme străine care Își prelungesc prezența În porii lui. I-a rămas În palmă umezeala rece, cleioasă a mîinilor lui Titi, degeaba s-a șters cu batista. Pe obrazul stîng persistă parfumul cunoscut de gardenie - acolo l-a sărutat Wanda; Îl folosește și nevastă-sa, amîndouă l-au primit de la același bărbat. Pe obrazul drept un amestec confuz de alcool și cloroform - Anna - uite-o s-a așezat pe jos sprijinită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
triste și singure, să mușcăm urechea azaleelor și pașii soldaților tineri să ne treacă prin creier nostalgia niciodată gustată a pămîntului făgăduit. O, tarantula, tragic scarabeu cu ochi verzui lingînd pubisul blînd al Sulamithei, prin nori se deschid magazine cu parfumuri de citron și de mosc și nările ogarilor care am fost leapădă stîrvuri mici de resentimente. Vocea călugăriței deghizată la telefon, invitația ei Într-un pat vesel și drăgălaș la ora cinci cînd febra atinge nivelul maxim. O, țigară săracă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Înveșmîntată cu o jerbă de flori portocalii ofilite și un voal sfîșiat de mireasă. Ține În mîna descarnată manualul Ursulinelor cu rugăciunea pentru sufletele În suferință. Pocăiește-te. Și-n seara aceea de primăvară cînd aerul are irizări violete și parfumul nerușinat al iasomiei Îți cotropește sîngele și copil fiind descoperi În organele tale o prezență suspectă de o fermecătoare dulceață, tocmai ieșeam de la Maiandacht și ne adunaserăm În curtea interioară a mînăstirii În triunghiul acela pavat de jur Împrejur, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu tine, că vei ajunge să-i contaminezi În structura lor cea mai intimă, cum contaminați incurabil am rămas de Eminescu, de Arghezi, de Bacovia, și dacă din tot ceea ce posed, din tot ceea ce mă Înconjoară nici lenjeria intimă, nici parfumurile, nici cărțile, nici cuvintele care Îmi sînt adresate, nici orașul În care m-am născut nu Îmi mai seamănă, cum să nu crească În mine teribil și monstruos dorința de a contamina și eu pe cineva definitiv și total. Rostesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și tremurul pe care Îl simțeam În viscere cînd Îmi povestea ce-i făcea ei Herr Pfarrer seara după ore În Kanzlei. La zece metri de noi ciobanii tăiau miei și ne strigau vorbe porcoase. Era un aer impregnat de parfumuri dulcege, grele, irezistibile. La fiecare pas descopeream o senzație nouă care purta În ea povara unei plăceri interzise. Seara mă rugam cu fervoare Domnului Nostru Isus Cristos să alunge ispitele din sufletul meu și să mă păstreze curată spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ca să-mi creez un ritm imaginar o senzație de deplasare o lădiță cu scule bune de deschis orice ușă Înțepenită mă descurc destul de bine și ea o să mă laude și o să mă spele pe cap și o să-mi dea cu parfum și seara adîncit În lectura cuirasatului Tirpitz o și aud) — Nu, au devenit insuportabile, dragă. Te tratează ca pe un cerșetor. O Întreb politicos dacă a adus și mușchi și-mi răspunde după cinci minute că nu e oficiu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
tare bine, iar el tot nu se culca încă, după ce ieșea din baie. Doamne, o să mor, gândeam sau țipam eu, vreau să mor acum, la cincizeci și cinci de ani, doar încă o dată, iar el se întorcea din nou și parfumul orhideelor era estompat de mirosul acela dulce-sărat al scursorilor care-mi umpleau trupul pe dinafară și pe dinăuntru, peste tot, care-mi curgeau prin vene, care-mi umpleau gâtlejul. Vai, comoara mea, cum îndrăgește omul în zece ani ceea ce până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
al lui tanti Mae, iar ea mi-a zis că unii oameni sunt pur și simplu norocoși, și mie mi-a părut rău pentru ea. În afară de tren, cel mai bine îmi amintesc de tanti Mae. Mirosea atât de tare a parfum, că uneori nu puteai să te apropii de ea fără să te înțepe nasul și îți era greu să tragi aer pe nări. N-am văzut niciodată pe nimeni cu păr și haine ca acelea și câteodată mi se întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
juca cu mine o vreme cam fără chef, după care se întorcea la ea în cameră să se pregătească pentru noaptea cu George. Când stăteam în curte și mă uitam la mama cum atârnă rufele pe sfoară, simțeam damful de parfum care venea de la fereastra ei. O auzeam și cum cânta pe tanti Mae, dar nu știam nici unul dintre cântecele ei. În afară de unul singur, și pe acela l-am auzit în barul din oraș când treceam cu mama prin apropiere ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
în cameră. Nu pot să spun a ce mirosea. Era un pic din izul de vin vechi, dar mai erau și altele. Mirosea a mucegai și a murdărie, a țigară și a geacă de piele, dar mai era acolo și parfumul ieftin pe care-l folosea tanti Mae. Ceva scârțâi sub piciorul meu și când l-am ridicat am văzut că e o agrafă de păr. Nu știam nici o fată din școală să folosească așa ceva, poate doar cele mai mari din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
spus-o eu pe un ton sarcastic. M-a trecut un fior. O disprețuiam pe Mo. Liz și Judy erau exagerat de serioase, prinse în propriile intrigi și se complăceau în vorbărie cu tentă psihologică, dar nici una nu mirosea a parfum de paciuli și nici nu zornăiau întruna, acompaniate de clinchetul clopoțeilor cusuți de hainele lor. Mo le avea pe amândouă. —Și oricum, Sam, se auzi Ajay, tu nu trăiești practic acolo, știi? Prin urmare acesta era consensul la care ajunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
-și propunea să o lase mai moale; hip-hop, trash metal, jazz, dance, trash disco, nu-mi păsa, așteptam doar să cad în dulcea uitare de sine, împingându-mi corpul dincolo de limită. în aer era un miros greu, un amalgam de parfum dulce de hașiș și fum de țigară cu aromă de bere; a se gusta numai când e proaspăt, pentru că nu ține. îmi amintesc că m-am sprijinit de un perete, bând și mai multă bere, desprinzându-mă ușor de trup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
budoar, care implică mochete luxoase, pereți roșii și scaune aurite. Pe pereți erau atârnate câteva picturi, plasate cu grijă și scoase în evidență de lumini. Am rămas puțin afară să studiez efectul; impresionant. Speram doar să nu fi exagerat cu parfumul. M-am oprit pentru câteva momente în Fenwick ca să îi dau voie unei vânzătoare, acoperită de o coajă de machiaj ca o gheișă, să mă stropească un pic cu Montana și acum parcă îi vedeam aura albastru-închis în jurul meu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
încă n-au apărut, așa că suntem prin preajmă dacă te răzgândești. Harriet s-a uitat la ceas și a suspinat mâhnită. —O, nu, deja am întârziat! Și-a tras geanta de undeva de sub birou. Și-a dat la întâmplare cu parfum, și-a verificat machiajul într-o oglindă mică și a dispărut pe ușă, luându-și la revedere din mers. Shelley, care era în spatele meu, a întrebat: —Cea care tocmai a ieșit pe ușă era cumva Harriet? Am explicat situația cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
vorba ca Benedetto să ajungă mai sus în viață decât a putut el să ajungă. În timp ce Beppo se lasă legănat între somn și trezie, se aud pe scară tocurile înalte ale lui Edith. Imediat parcă toată tipografia se umple de parfumul ei. Beppo se ridică îngreunat în capul oaselor, luând în mâini corecturile abandonate și prefăcându-se că lucrează. Dar Edith e prost dispusă. Se apropie vacanța de vară și, ca în fiecare an, o apucă neliniștea. Cuvintele „Oceanul Indian“ au devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pe preeriile verzi ale lumii. - Oare pot să duc o asemenea bucurie fără să-mi dau duhul? Părăsi repede sinagoga și se îndreptă spre Strandvägen, către magazinele unde putea să cumpere ceva pentru Tua și familia ei. Și poate un parfum bun pentru el, ca să miroasă bine. Dar îi era greu să meargă. Ca și cum pielea ghetelor i-ar fi intrat la apă, sau poate picioarele i se umflaseră. Totuși se strădui să meargă, legănându-se ca o gâscă, balansând greutatea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
căror baze, titanice fiind, se aflau pe chiar tărâmul curții lui Aquarelin, stăpânul nuanțelor și servitorul morții, principele unui ținut pe care tinerii nu aveau să-l mai vadă niciodată. Dar ce-ar fi fost de văzut acolo? Lacul de Parfum, cea mai teribilă invenție din ultima decadă a istoriei, un vulcan din piatră și pământ, în care Aquarelin însuși adunase toate culorile din univers. Și, sub acest univers lichid care înghețase, devenind o oglindă groasă, cea mai frumoasă femeie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
sentimente, două dorințe: prima, să-mi lipesc fața de fața părintelui, să-l sărut și să plâng; a doua, să fug la Burkeviț, să-i povestesc tot și să râdem de el, plini de cruzime. Aceste două dorințe erau ca parfumul și miasma: nu se anulau reciproc, ci, dimpotrivă, se subliniau. Dorința de a-mi lipi fața de fața părintelui slăbea pe măsură ce el se depărta pe coridor, pe când imboldul păcătos de a duce vestea cea bună și de a face pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
mă suna uneori, chemându-mă la el; răspundeam totdeauna acestor invitații. Stein locuia într-o casă luxoasă, cu scări din marmură acoperite cu traverse roșu-închis, cu un portar elegant și amabil și cu un lift a cărui cabină mirosind a parfum o lua în sus și se oprea atât de brusc, încât aveai senzația că inima îți zboară și apoi cade la locul ei abia după un timp. Imediat ce subreta deschidea ușa uriașă, albă și lăcuită, imediat ce mă luau în stăpânire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
în sus și se oprea atât de brusc, încât aveai senzația că inima îți zboară și apoi cade la locul ei abia după un timp. Imediat ce subreta deschidea ușa uriașă, albă și lăcuită, imediat ce mă luau în stăpânire liniștea și parfumul acestei locuințe foarte mari și foarte scumpe, Stein îmi venea în întâmpinare cu o grabă aferată. Prinzându-mă de mână, mă ducea repede la el în cameră, unde începea să caute înfrigurat prin buzunarele costumelor din dulap, ieșind din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
vizită sau la concert, iar eu îl așteptam curios să aflu de ce a avut nevoie de mine și de ce m-a chemat la telefon cu puțin timp înainte. Aruncând în jur lucrurile trebuincioase și netrebuincioase pentru seara respectivă - bretele, batiste, parfum, cravate -, mi le arăta grăbit, comunicându-mi prețurile și locul de unde le-a cumpărat. Gata îmbrăcat în șuba lui dintr-o stofa lucioasă, cu o căciulă țuguiată din blană de biber pe cap, mijindu-și genele roșcate gata-gata să și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
urau dușmanul de clasă și al orânduirii, nu, ei urau omul, iar dacă omul se întâmpla să fie intelectual, cu atât mai rău pentru om. Din volumul de versuri publicat târziu, în 1996, intitulat „Ștergar cu suflet de copil” răzbate parfumul suav al copilăriei și tinereții, regretul după un timp de mult apus. O parte din poeziile de tinerețe, dar și de la deplina maturitate au fost adunate în volumul „în grădina visurilor” prin grija fiului său, profesor universitar George (Gelu) Vraciu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca să nu conturb pe alții și să ascult colocatari ce-or trece Cu pasul apăsat ca dorobanții. La bloc de-acuma, mă conduce drumul, Unde nu poți natura s-o transformi. Voi sta-n odăi, ce n-au de cât parfumul Ieșit din așternutu-n care dormi! 1962 Vasile Totolea (1926-1995) Aș putea spune că de când țin minte m-am trezit în locuința noastră de la coala din Slobozia - Filipeni, cu Vasile Totolea care venea des la fostul lui învățător, Virgil Cernat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de ani, cu aere de literat, care se lăuda că putea recita Eneida lui Vergiliu În limba latină fără accent și pe care Îl porecliseră Monsieur Roquefort În virtutea aromei aparte pe care o răspîndea În pofida băilor romane de colonie și parfum cu care Își gătea pantagruelica persoană. Monsieur Roquefort, În ciuda remarcabilelor sale Însușiri (dintre care se detașa o fermă și militantă convingere că un cîrnat, și mai cu seamă porțiile de tobă pe care Clara și mama ei le primeau din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
două sute de ani orașul era pe moarte, dar casele aveau încă măreția din vremurile bune. În ele își duseseră viața calmă și prosperă negustorii bogați, care-și trimiteau mărfurile până în Indiile îndepărtate, iar în declinul lor decent își păstrau încă parfumul trecutului lor splendid. Te puteai plimba de-a lungul canalului până ajungeai la lanurile întinse și verzi unde se zărea ici-colo de câte o moară de vânt și pe care pășteau alene vaci negre și albe. M-am gândit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]