10,871 matches
-
sunt de tipul citește, scrie, execută ș.a. Un subiect de încredere este o entitate activă care își caută drepturile de acces la resurse sau obiecte. Subiectul poate fi o persoană, un program sau un proces. Un obiect este o entitate pasivă, cum sunt fișierele sau o resursă de stocare. Sunt cazuri în care un element poate fi, într-un anumit context, subiect și, în alt context, poate fi obiect. O matrice de acces este redată în figura 4.3. Coloanele se
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
unele interceptări sunt înfăptuite cu multă ușurință, iar altele numai cu instrumente speciale și cu resurse considerabile. Când atacul nu afectează conținutul comunicației, iar persoanele care comunică între ele nu sesizează că sunt ascultate, se spune că este un atac pasiv. La polul opus se află atacurile care distrug sau distorsionează semnalele, numite atacuri active. Interceptarea se poate realiza cu microfoane receptoare (bugs), prin înregistrarea pe casetă sau bandă magnetică, prin scannere de celulare radioreceptoare, receptoare de microunde și de sateliți
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de a nu-l putea înlocui în cazul defecțiunilor, pentru că furnizorul ori a stopat producerea unor elemente necesare în sprijinirea derulării programului ori a încetat comercializarea produsului. În al doilea rând, trebuie urmărită natura activă a programelor informatice, față de cea pasivă a altor produse, de exemplu a înregistrărilor audio. Un utilizator urmărește să cumpere un program care să-i asigure o serie de facilități, ce ar putea fi puse la dispoziție de un procesor de texte, un program grafic sau un
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
prin cuvântul verism, iar în cea spaniolă numele comun este costumbrism. În înțeles riguros, n. se deosebește de realism prin aceea că, în loc să focalizeze socialul, acordă interes prioritar biologicului, în loc să opereze o selecție edificatoare în real, reținând tipicul, înregistrează existența pasiv, neocolind banalul și incidentalul, acordând preferință singularului, straniului și patologicului. N. se manifestă îndeosebi în literatură (proză, teatru), dar se exprimă și în pictură, chiar în muzică. Istoricii literari semnalează aspecte naturaliste la Gustave Flaubert (Madame Bovary), cu toate că scriitorul le-
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
tubi. 1.4. Funcțiile tubulare (fiziologia tubulară) După elaborarea urinii primitive, aceasta suferă la nivelul tubilor procese de reabsorbție și/sau de secreție care se pot realiza printr-un mecanism activ situat în celulele diferitelor segmente ale tubului sau mecanism pasiv (gradient de concentrație). Componentele tubulare ale nefronului sunt reprezentate de tubul proximal, ansa Henle, tubul contort distal. 1. Tubul proximal are o lungime de 14-15 mm (lungimea unui nefron este de 2-5 cm) și un diametru de 50-60 µ. Lumenul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
finală devine hipertonică; • Vasa recta (capilare situate în piramide, interpuse între porțiunile rectilinii ale tubului urinar) permit schimburi osmotice cu țesutul interstițial medular și prin intermediul acestuia cu diferitele segmente ale ansei Henle. Ele cedează apa țesutului interstițial hipertonic și primesc (pasiv) solviți din interstițiu. în consecință, plasma din vasa recta descendente devine tot mai hipertonă spre papilă, în timp ce plasma din vasa recta ascendente prezintă o osmolaritate tot mai scăzută, dinspre papilă spre cortex, unde atinge o valoare aproximativ normală. Urmarea acestor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
se asociază adesea cu leziuni tubulo-interstițiale focale (atrofie tubulară, fibroză interstițială). De regulă, în IF nu se evidențiază depozite imune; rareori, în zonele de scleroză pot să apară câteva depozite de IgM și complement (C3, uneori C4 și C1q), captate pasiv. în ME, în zonele de scleroză (mai puțin, și în zone aparent normale) se constată fuziunea difuză a proceselor podocitare, similară celei descrise în GLM. Au fost descrise 5 forme histologice de GSFS (vezi tabelul II). Forma colabantă este caracteristică
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pentru diminuarea la jumătate a concentrației plasmatice a principiului activ. Ea se corelează cu constanta de eliminare Ke. Eliminarea renală a medicamentelor și metaboliților lor se efectuează prin diferite mecanisme: filtrare glomerulară, interesează doar fracția liberă: (ex: manitol); reabsorbția tubulară pasivă, (ex: salicilați); secreție tubulară activă (ex: beta-lactamine). în funcție de procesele implicate în eliminarea renală, clearance-ul medicamentului va putea fi inferior (FG + reabsorbție tubulară) sau superior (FG + secreție tubulară ± reabsorbție tubulară) clearance-ului de creatinină. în insuficiența renală, clearance-ul medicamentelor cu eliminare urinară
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
înseamnă o muncă interesantă? Ce produse trebuie oferite colectivității, în așa fel încât să se maximizeze satisfacerea necesităților acesteia? Ce cunoștințe, deprinderi, capacități trebuie formate în procesul educativ? Sociologia poate contribui și la modificarea orientării sistemelor sociale:trecerea de la obiectivele pasive, defensive, la obiectivele active. Obiectivele pasive, defensive exprimă orientarea sistemelor sociale spre menținerea prin adaptare locală și conjuncturală. Sistemul este orientat spre menținerea acceptării din partea contextului social imediat printr-un pragmatism îngust. O asemenea orientare poate fi, în ultimă instanță
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trebuie oferite colectivității, în așa fel încât să se maximizeze satisfacerea necesităților acesteia? Ce cunoștințe, deprinderi, capacități trebuie formate în procesul educativ? Sociologia poate contribui și la modificarea orientării sistemelor sociale:trecerea de la obiectivele pasive, defensive, la obiectivele active. Obiectivele pasive, defensive exprimă orientarea sistemelor sociale spre menținerea prin adaptare locală și conjuncturală. Sistemul este orientat spre menținerea acceptării din partea contextului social imediat printr-un pragmatism îngust. O asemenea orientare poate fi, în ultimă instanță, disfuncțională pentru colectivitate și eficacepentru sistem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
drept, în acest caz, efectele negative ale incertitudinii sunt limitate într-o oarecare măsură. Posibilitățile mele de cunoaștere par să fi fost epuizate și deci responsabilitatea mea de decident este oarecum suspendată, fiind delegată hazardului. Incertitudinea rezultată este mai mult pasivă, nu activă. Și totuși, în problemele vitale ale persoanelor și colectivităților, chiar o asemenea incertitudine este dificil de suportat. Din acest motiv vom găsi o presiune constantă de absorbție artificială a incertitudinii. Aceasta poate avea loc pe două căi diferite
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezvoltarea istorică. Dezvoltarea politică, juridică, filosofică, religioasă, literară, artistică etc. se întemeiază pe dezvoltarea economică. Dar toate acestea acționează totodată și una asupra celeilalte, precum și asupra bazei economice. Situația economică nu este singura cauză activă, toate celelalte fiind numai efect pasiv, ci are loc o interacțiune pe baza necesității economice, care, în ultimă instanță, se impune totdeauna” (Marx și Engels, 1967, p. 46). În scrisoarea către Bloch, aceeași idee este analizată pe larg. Textul lui Engels este mai semnificativ decât orice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și puternic subiectiv al oricărei întâlniri dintre doi indivizi, empatia, această facultate a terapeutului de a se pune în locul celuilalt, de a percepe ceea ce resimte acesta, face posibil efortul terapeutic al cărui obiectiv primordial este schimbarea. Ascultare activă și ascultare pasivă Orice persoană aflată în suferință psihologică face diferența dintre un terapeut care ascultă în mod activ și un altul care se limitează la o ascultare pasivă. Dar ce înseamnă a fi ascultat pentru un pacient? Nu este vorba doar despre
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
face posibil efortul terapeutic al cărui obiectiv primordial este schimbarea. Ascultare activă și ascultare pasivă Orice persoană aflată în suferință psihologică face diferența dintre un terapeut care ascultă în mod activ și un altul care se limitează la o ascultare pasivă. Dar ce înseamnă a fi ascultat pentru un pacient? Nu este vorba doar despre a fi ascultat cu atenție de către interlocutorul său, ci și de a fi auzit, înțeles. In asociațiile de pacienți, una dintre principalele suferințe exprimate constă în lipsa
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
corespunde așteptărilor și dorințelor individului. Definiție și categorii de comportamente Afirmarea de sine este un comportament care permite exprimare nevoilor individului, dorințelor sale, așteptărilor sale, respectându-l în același timp pe celălalt. Ea implică trei mari categorii de comportamente: comportamentul pasiv: subiectul nu-și exprimă nevoile, dorințele, și lasă locul celuilalt; este „omul de paie”; comportamentul agresiv: subiectul își impune nevoile și dorințele în fața celuilalt fără a-l respecta; este „omul dificil”; comportamentul asertiv: subiectul își exprimă nevoile și dorințele respectând
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
coleg pentru promovare. Comportament problemă - Incapabil să refuze orice solicitare la serviciu. - Program de lucru exagerat afectând viața de familie. - Nemulțumire în legătură cu reacțiile critice privind serviciul său. Consecințe asupra anturajului - Soția sa amenință cu divorțul. Consecințe asupra subiectului - Iritabil. - Comportament pasiv. - Risc de a-mi pierde locul de muncă. - Promovarea mea îmi va trece pe sub nas. - Nu pot să refuz nimic șefului meu. Etapele analizei funcționale Identificarea unei absențe a afirmării de sine Următoarele zece întrebări în legătură cu viața cotidiană a pacienților
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
retroacțiunea pacientului, a terapeuților, apoi a celorlalți pacienți; - prescrierea sarcinilor de îndeplinit în intervalul dintre ședințe. Desfășurarea ședințelor (terapie de grup) Sedința 1: coeziunea grupului Prima ședință este destinată asigurării coeziunii grupului, introducerii definiției afirmării de sine și descrierii comportamentelor pasive, agresive și asertive. Animatorii încep prin a se prezenta: prezentarea lor, simplă, amabilă și autentică, servește drept model pacienților. Exercițiul jurnalistului Pacienții, doi câte doi, își rezervă câte cinci minute pentru a face cunoștință adresându-și, unul altuia, întrebări. Apoi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Christine mărturisește că are tendința de a se descuraja și cere să fie stimulată pentru a progresa. Joc de rol standard jucat de terapeuți Primul joc de rol permite definirea afirmării de sine și ilustrarea celor trei tipuri de comportamente (pasive, agresive și asertive) cu ajutorul a trei jocuri de rol rapide, efectuate de către animatori. Un terapeut este așezat la o masă de restaurant pregătit să înceapă să fumeze. Al doilea terapeut este așezat la masa de alături și cere celuilalt să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o masă de restaurant pregătit să înceapă să fumeze. Al doilea terapeut este așezat la masa de alături și cere celuilalt să facă bine și să nu fumeze. Jocurile de rol sunt jucate într-o manieră caricaturală (foarte agresiv, foarte pasiv, foarte asertiv) pentru a facilita pacienților identificarea unor caracteristici verbale și non verbale. Iată ce se obține pentru comportamentul agresiv. Terapeutul este în picioare, se apropie de celălalt client, strigă cu voce tare și cu privirea fixă: Terapeutul - Asta-i
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Dacă grupul răspunde „agresiv”, animatorul întreabă: „Ce vă face să credeți că este agresiv?”. El determină fiecare pacient să descrie cu precizie caracteristicile verbale și non verbale ale unui comportament agresiv. Apoi, animatorul exprimă, în cadrul jocului de rol, un comportament pasiv. După ce și-a plecat ochii, a privit, a tușit de mai multe ori, sperând că celălalt client îl aude, el nu îndrăznește să ceară clientului să înceteze să fumeze și se mulțumește să se plângă de disconfortul său soției sale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
binevoiți a înceta să fumați. El cere încă o dată participanților să spună despre ce comportament este vorba și care sunt caracteristicile verbale și non verbale care confirmă faptul că este unul de tip asertiv. Pacienții înțeleg faptul că un comportament pasiv îi lasă pe ceilalți să se exprime în locul nostru și că un comportament agresiv îl împiedică pe celălalt să se exprime. Tabel 7. Afirmarea de sine și drepturile pacientului Comportament pasiv agresiv asertiv Drepturile și dorințele dumneavoastră ++ + Drepturile și dorințele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de tip asertiv. Pacienții înțeleg faptul că un comportament pasiv îi lasă pe ceilalți să se exprime în locul nostru și că un comportament agresiv îl împiedică pe celălalt să se exprime. Tabel 7. Afirmarea de sine și drepturile pacientului Comportament pasiv agresiv asertiv Drepturile și dorințele dumneavoastră ++ + Drepturile și dorințele celuilalt ++ + Sarcini de îndeplinit Animatorul cere participanților să identifice în viața lor cotidiană cel puțin unul dintre cele trei tipuri de comportament, pasiv, agresiv sau asertiv, în ceea ce-i privește sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
7. Afirmarea de sine și drepturile pacientului Comportament pasiv agresiv asertiv Drepturile și dorințele dumneavoastră ++ + Drepturile și dorințele celuilalt ++ + Sarcini de îndeplinit Animatorul cere participanților să identifice în viața lor cotidiană cel puțin unul dintre cele trei tipuri de comportament, pasiv, agresiv sau asertiv, în ceea ce-i privește sau, eventual, la o altă persoană din anturajul lor. Participanții sunt invitați să-și evidențieze comportamentele cu ajutorul unui tabel cu trei coloane al lui Beck. Tabel 8. Lista Christinei Situație Emoții Gânduri automate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Imi aștept rândul să intru în garaj. O persoană intră în fața mea și eu nu spun nimic. Mânie M-am lăsat din nou păcălită Frustrare N-are rușine Nod în gât Sunt prea proastă că accept Concluzie: comportamentul meu este pasiv. Feedback Terapeuții cer fiecărui pacient să stabilească nivelul său de anxietate pe o scară de la 0 la 100, cu o notă la începutul ședinței și una la sfârșitul ei. In general, nota are valori din ce în ce mai mici. Sedința 2: să facă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un schimb în care regula lui 50/50 trebuie aplicată; acest schimb trebuie să însemne un echilibru între a vorbi despre sine (transmiterea de informații despre sine) și a se interesa în legătură cu celălalt. Participanții utilizează, alternativ, ascultarea activă și ascultarea pasivă; stabilirea unui final al conversației: participanții la o conversație au dreptul de a fi sinceri și direcți, fără a-l răni pe celălalt („Ascultă, nu vreau să te șochez. Stiu că footbalul te pasionează, te ascult de ceva timp dar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]