8,290 matches
-
a doua stihologie de la slujba Utreniei praznicului). "Și munții, adică neamurile cele potrivnice, cu inimile împietrite, de fața Ta s-au veselit, cântându-ți Tie cântare de biruință" (Tropar Peana 1, de la slujba Praznicului), iar El venind în Ierusalim, spre Patima cea de bună voie, poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de fenic, mai înainte închipuind învierea, L-au întâmpinat." (Rugăciunea binecuvântării sălciilor). Înnoirea duhovnicească este pârga învierii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
închipuind învierea, L-au întâmpinat." (Rugăciunea binecuvântării sălciilor). Înnoirea duhovnicească este pârga învierii noastre cea de obște, simbolizată prin ramurile de copaci și stâlpările de fenic și arătată mai înainte prin învierea lui Lazăr: "Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, Hristoase Dumnezeule, pe Lazăr din morți l-ai sculat. Pentru aceasta și noi ca pruncii semnele biruinței purtând, Ție, Biruitorul morții, strigam: Osana!" (Troparul praznicului). Starea noastră de înnoire adusă prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, împărtășită și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
scrisorile sale o rugă insistent să nu se mai întalnescă și nici să nu-l mai primească în vizită. " Nicuta, fii cuminte. Pe mine m-apuca iar furia înnăscută caracterului meu: gelozia cea rea și cea mai amară din toate patimile... Te rog să n-o hrănești... Al tău, Emin". Ba mai mult, pe lângă vizita domnului Caragiale mai apăruse și domnul Miron Pompiliu care o vizitau pe Veronica. 1882-02-01 Singura dorință a Veronicăi Micle era ca Eminescu să se întoarcă la
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
putut să înțeleg de unde vine lumina în corpul ceresc ivit la o așa depărtare în nopțile singuratice să mă lași undele să îți privesc cum trec nepăsătoare pe lângă mâna ce o intind cu speranța atingerii poți să arzi în voie patimile lumii doar tu îi poți privi pe cei ce trupurile își unesc spre a întreține aprins focul iubirii veghează-mă și dacă vezi că ard prea profund stinge-mă cu atingerea ta voi ști că ne-am iubit și linștit
NU MĂ ÎNTREBA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383618_a_384947]
-
haina-n cufăr Abțibild să pun un nufăr... Aș păstra cheia-n sertar. De care să n-ai habar Care-ar duce spre uitare. Poate s-o arunc în mare Fără șansa de scăpare Fără plâns, fără regrete Și de patimi să n-ai parte! Și tu crezi că n-am putea. Să schimbăm lumea cea rea Să facem o lume nouă Din lacrimi să facem rouă. Oamenilor un bun trăi Să mergem cu toții-n Rai Cerșetori să nu mai fie
DE CE CREZI CĂ N-AM PUTEA? de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383622_a_384951]
-
15 mai 2016 Toate Articolele Autorului Tărâmul visului din noapte, În care mă cobor ușor E populat cu voci și șoapte Și totul e încântător. Și elfli, și îngeri, și serafimi Dansează-n cercuri unduind; Nu-i încleștare și nici patimi, Doar dragostea hălăduind. Fântâni cu lapte și cu miere Cu clipocit te-ademenesc, Iar grijile sunt efemere: Toți le-au uitat și prăznuiesc - Sunt mese-ntinse sub terase, Cu tot ce-ai vrea și ai pofti, Iar vinurile tămâioase Îți
TĂRÂMUL VISULUI... de NELU PREDA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383636_a_384965]
-
degeaba... Urc prispa casei voastre dragi Și lutul se sfărâmă, Privesc pereții scorojiți, Mânjiți cu var și humă. Ferestrele ca doi ochi triști, Mă tot privesc cu lacrimi, S-au tot uscat de dorul meu Pe ei și ploi, și patimi. Ușița se deschide greu, Și-ncet pătrund în casă, E-o liniște ca de mormânt, Tristețea mă apasă... Parcă mai ieri zburdam pe-aici Și m-alintau în brațe, Doi îngeri buni, doi sfinți bunici, Cele mai dragi ființe. Din
VISURI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382833_a_384162]
-
Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Doamne, Închide-mă-n floare să pătez iubirea de culori. Ascunde-mă-n mare să mângâi trupul țărânii cu valuri. Presară-mă-n vânt să alin patima cu adieri. Scrie-mă-n cuvânt să sting așteptarea cu înțelesuri. Doamne, închide-mă-n floare ascunde-mă-n mare presară-mă-n vânt mă scrie-n cuvânt! *** Referință Bibliografică: Rugă pentru 1 Martie / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN
RUGĂ PENTRU 1 MARTIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382858_a_384187]
-
de trandafiri zbătându-se sub tălpi de pelin, fecioară îngenunchind sub falduri de destin, umbră de foc și iarbă de piatră, zeiță cu tălpi uscate de dor printre spini de noroc. Ca o osândă însângerată ești tu dragoste! pumnale de patimi dezvirginând pustiul din tine, sângele tău iscălind numele dragostei pe sub suflet, buzele-ți arse pe sub rouă de așteptare, mâinile-ți întinse strângând nisipu-n zare. Cine ești tu dragoste? câte arome și vise subtile ne înflorești pe sub tâmplă? nesomnul din foamea
EȘTI CEA MAI FRUMOASĂ FĂPTURĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382859_a_384188]
-
toate meleagurile care veneau, și vin în continuare, să se roage, să se întărească în credință datorită acestei sfinte icoane. Darul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu îi ajuta pe toți: domnitorii dobândeau curaj și biruință în lupte, călăgării obțineau ajutor împotriva patimilor și negrăite mângâieri duhovnicești, credincioșii primeau binecuvântare și tărie în necazurile vieții, bolnavii dobândeau sănătate, săracii răbdare în suferință, bătrânii sfârșit bun și creștinesc. Fiecare primea, și primește, după credința și eforturile sale. Nimeni nu se întorcea sau nu se
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
spune: „Nu este vreo putere în idoli, ci sunt pietre și demoni...”. Tocmai pentru faptul că idolii simbolizează forțe imonente, exagerate demonic, sau asociat mituri, care personifică aceste forțe, iar cultul lor e legat de mituri animând și el acele patimi în oameni. Acest cult a fost numit idolatrie. În schimb simbolul sacru e un semn sensibil al prezenței lui Dumnezeu, depildă: „Să faci doi heruvimi din aur,... să fie aripile întinse pe deasupra... „Acolo Mă voi întâlnii cu tine” iată deci
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
fi descris prin cuvinte și zugrăvit. Pentru că cele ce cuvântul le înfățișează istoriei prin auz, acelea pictura tăcând le arată prin imitare”. Sfântul Teodor Studitul vede implicată în negarea icoanei, negarea întregii opere de mântuire a lui Iisus Hristos, a patimii, morții etc. El constată paralelismul între cuvântul despre Iisus Hristos și icoana Lui. Căci și cuvântul zugrăvește în mintea ascultătorilor un chip al lui Iisus Hristos... A nega lui Iisus Hristos putința de a fi zugrăvit în icoană, înseamnă a
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
nu umane, ci acelei logici a Domnului, în care știu că regăsirea este considerată aproape ca un fanatism religios, când de fapt ea se numește simplu, credință, acea credință cu care am fost proiectați să venim aici, în ovalul fără patimi absurde al pământului, așa cum a fost el la începuturi creat. înțeleg contrariile existenței, înțeleg necesitatea dualității, cum înțeleg forțele contrarii care păstrează mișcarea existențială a întregului pământ. totuși ceva mă bulversează și acel ceva îl definesc în parte cu ajutorul nevoii
CĂUTĂRI CĂLĂTORII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382920_a_384249]
-
ar fi tot plin de lipsuri și iertări! Ne curg cărări de toamnă peste trupuri, încercănați de gânduri plângem muți, prin iarba grea de oase și de friguri, în fața morții suntem azi mărunți! Ce-i viața asta un pustiu de patimi la care ne-nchinăm sub giulgi de sfânt? am tot ascuns dureri sub pod de lacrimi, dar care dor nu doare sub pământ? Referință Bibliografică: CE-I VIAȚA ASTA? Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI
CE-I VIAȚA ASTA? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382936_a_384265]
-
faustica a cunoașterii, focul furat de Prometeu de la zei, sunt puteri care în mână ucenincului vrăjitor pot declanșa ultimul „big bang” de care să se știe. Atunci de ce totuși acest atac antiteist furibund că de viespar agitat, ce deziluzie și patimă bolborosesc în subconștientul acestor „căi ai apocalipsei”, apostoli ai apostaziei, este greu de știut? Argumentele științifice ale morții lui Dumnezeu folosite de propagandă noului ateism sunt docte și sofisticate, însă sunt totodată tendențios, partial și selectiv alese, amestecate cu patos
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
dar găsind răceala babelor se retrage speriat în sine însuși, își strânge oasele trist și așteaptă eliberarea de trupul neputincios departe de orice flacără a dragostei care să-l protejeze. O stea de-o clipă, o lumânare ce arde cu patimă până la ultima scâteie, o floare ce într-o noapte își descarcă întreg parfumul și frumusețea în văzduh ca în zori să închidă ochii obosită și ofilită. I s-a dat o clipă făpturii și când aceasta a învățat cum să
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
acoperită de voalurile de lințolii. April se năștea în acea noapte pictând tabloul primăverii în culori pastelate. O noapte în care mugurii cireșilor Se mai zvâcneau sub învelișul subțire. Somnul Magdalenei este alungat de gânduri. Se apropia cu repeziciune săptămâna patimilor. Oare ce o să le pună pe masa copiilor ei în ziua de Paști? cum să împartă bănuții strânși sub bâticele de tigaie din dulăpior? Câte lucruri ar trebui să cumpere, la care din aceste lucruri să renunțe? ...Zorile mijesc odată cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
acoperită de voalurile de lințolii. April se năștea în acea noapte pictând tabloul primăverii în culori pastelate. O noapte în care mugurii cireșilor Se mai zvâcneau sub învelișul subțire. Somnul Magdalenei este alungat de gânduri. Se apropia cu repeziciune săptămâna patimilor. Oare ce o să le pună pe masa copiilor ei în ziua de Paști? cum să împartă bănuții strânși sub bâticele de tigaie din dulăpior? Câte lucruri ar trebui să cumpere, la care din aceste lucruri să renunțe? ...Zorile mijesc odată cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
Ridicând privirera către mândra Lună Raza -i de lumină, mă prinde de mână Nici nu îmi dau seama, dar deja plutesc Atras de lumina astrului ceresc Și mă las în voia dansului măiastru Purtat în inima cerescului astru Mistere și patimi, adunate -n vreme Șoapta -ți de iubire, ce-a vrut să mă cheme Toate sunt în Lună. Strânse, ferecate Așteptând tot timpul, în serenitate Mă deștept de -odată, cuprins de -un fior Luna mă menține, către ea, în zbor Simt
LUNĂ PLINĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383040_a_384369]
-
trăiește ca atare.” Dar pe tine te cheamă înapoi iar tu refuzi e adevărat ți-a greșit dar tu ai împins lucrurile până acolo administrând prost totul mă refer la faptul că ai garantat cu apartamentul, apoi căderea ta în patima băuturii. Mihai îl întrerupse furios spunând: ,,Asta-i bună, acum mă scoți tot pe mine vinovat nu mai lipsește decât să mă duc eu să-i cer iertare, și mai lasă-mă în pace cu simțirile voastre rusești că m-
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
copacii să nu-i doară, Și să se interneze în cuvînt... Destin mizer, necroză sufletească - La cîte-o vatră-am fost lăsați ciudat, Și-am decăzut în legea omenească A celor ce odihnei s-au predat. Te-aș mai iubi cu patimă și sînge, Te-aș mai împerechea c-un adjectiv, Tu, umbra mea care în timp se frînge, Tu cea pierdută fără de motiv. Pe continente separate, pașii Ni-i tot purtăm prin timpul fără rost, Și de-undeva ne blestemă urmașii
SCRISOARE PE O FRUNZǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383051_a_384380]
-
sînt mereu o rană din ce în ce mai plină Parcă de sarea albă din neodihna mării. Prin rana mea cea veche trec proaspete suspine, Sînt toate ale voastre, precum și ale mele; Un fel de epurare - eu, stația de bine Dintr-un noian de patimi, de neputinți, de rele. Prin tot vacarmul ăsta deci mergem înainte, Inconștient aproape voi mă strigați pe nume, Căci rana mea-i burete care în veci nu minte Și care spală sînge și lacrimă pe lume. Prin spasm, îmi cad
SÎNT O RANĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383070_a_384399]
-
ștreanguri iluzorii, prin nunți mistificate sub ploi de-orez și grîu, orașu-acesta mamă și tată vrea să-ți fie cînd te repezi cu viața de rumeguș prin zid, cînd te sfințește cioara, din zbor, pe pălărie, sub un noian de patimi ce-nșeală și ucid. Și-atunci îți crește-n suflet, ca un copil isteric, dorința ta de-a mulge din papuri lapte prins, și-o iei pe arătură, tiptil, spre-un cîmp himeric, cu-o raniță de vise pe-un
PLOI DE GRÎU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383069_a_384398]
-
2017 Toate Articolele Autorului Nu mă întreba de ce în unele zile înnorate, băiatul cu pălărie verde așteaptă în zadar lîngă chioșcul de ziare, și apoi pleacă întristat. În acest oraș din ce în ce mai singur, în care zidurile caselor păstrează nealterată dulceața vechilor patimi boierești, eu nu cunosc decît spaima dinaintea zorilor de zi, ultimul drum, șăgalnic, al trăsurii cu domnișoara mută, mîna ei albă, purtătoare de evantai, sprijinită pe rama ferestrei și zîmbetul aducător de noroc al piticului cu dinții de aur. Am
BĂIATUL CU PĂLĂRIE VERDE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383086_a_384415]
-
publicat în Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017. Otravă ai picurat pe tâmpla Amorțită de durere! Pelin și răzvrătire; Puhoaie revărsate peste grădini în floare. În loc s-aduci lumină și cântece de slavă, Te-ai înecat în gloduri Și patimă deșartă! Vrei să-ți hrănești durerea, În lacrimă de sânge! Nu muști din miezul pâinii, Nici din bucate-alese! Lași buzelor, otrava Ce-ai adunat în minte! Ești zgură,-n loc de flăcări! Iar templul de-nchinate, Ți-e noaptea cu tenebre
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]