15,863 matches
-
este că statul e un intrument care trebuie subordonat valorilor supreme, națiunea și patria, chiar dacă tendința oricărui stat este ca, în ochii cetățenilor, să treacă drept adevărata patrie. Căci, spre a căpăta sprijinul oamenilor, statul caută mereu să se substituie patriei, fără a putea însă s-o înlocuiască vreodată. De aceea, conflictele cele mai periculoase apar între stat și națiune și între stat și patrie. E celebru cazul regelui Ferdinand care, după doi ani de tribulații, a declarat război propriei patrii
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
treacă drept adevărata patrie. Căci, spre a căpăta sprijinul oamenilor, statul caută mereu să se substituie patriei, fără a putea însă s-o înlocuiască vreodată. De aceea, conflictele cele mai periculoase apar între stat și națiune și între stat și patrie. E celebru cazul regelui Ferdinand care, după doi ani de tribulații, a declarat război propriei patrii, sacrificîndu-și germanitatea și creînd astfel România Mare. Regele a învins omorîndu-l pe neamțul din el. Dar cazul său e rarisim. De obicei, în cazul
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
patriei, fără a putea însă s-o înlocuiască vreodată. De aceea, conflictele cele mai periculoase apar între stat și națiune și între stat și patrie. E celebru cazul regelui Ferdinand care, după doi ani de tribulații, a declarat război propriei patrii, sacrificîndu-și germanitatea și creînd astfel România Mare. Regele a învins omorîndu-l pe neamțul din el. Dar cazul său e rarisim. De obicei, în cazul minoritarilor a căror etnie își are centrul politic în afara granițelor țării, fidelitatea față de stat e parțială
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
în articolul precedent. Dacă vasul se află în țară străină și nici s-a dispus, nici s-a început călătoria de întoarcere în țară, marinarul, afară de plată salariului ce i se cuvine, mai are dreptul la cheltuielile de întoarcere în patrie, daca căpitanul nu i-ar înlesni altă îmbarcare. Marinarul nu poate cere să iasă din serviciu într-un port, care nu este cel de destinație. Înrolarea pe timp nedeterminat și pentru toate călătoriile ce s-ar întreprinde, nu împiedică pe
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
și îngrijit cu cheltuielile vasului și poverei. Cand căutarea sănătății cere că marinarul să fie debarcat, căpitanul va depune la autoritatea consulară a țării, sau la autoritatea competența a locului, suma ce se gaseste necesară pentru însănătoșire și întoarcere în patrie. În orice caz, marinarul debarcat nu are dreptul la cheltuieli de căutare a sănătății și la salariu pentru mai mult de patru luni din ziua debarcarei. Articolul 548 Dacă marinarul e rănit sau se îmbolnăvește din greșeală să proprie, sau
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
sau pe când se găsește pe uscat fără autorizare, cheltuielile pentru căutarea sănătatei sunt în sarcina să; însă căpitanul este dator să i le înainteze. Dacă marinarul trebuie să fie debarcat, căpitanul îngrijește pentru căutarea sănătății lui și pentru întoarcerea în patrie, în modul arătat prin articolul precedent, afară de dreptul la restituire a cheltuielilor înaintate, si salariul nu i se plătește decît pe timpul servit Articolul 549 În caz de moarte a marinarului în timpul călătoriei: 1. Dacă era înrolat cu luna, salariul ce
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
în care și-ar fi îndeplinit serviciul. La plata ia parte și marfă încărcată pe vas, daca trimiterea s-a făcut și în interesul ei. Articolul 551 Dacă în timpul inrolarei vasul este vîndut, persoanele echipajului au dreptul la întoarcerea în patrie cu cheltuielile vasului și la plata salariilor. Articolul 552 Căpitanul poate concedia pe marinar înaintea termenului inrolarei și fără să fie obligat de a dovedi că și-a călcat datoriile; dar este dator că odată cu concediul, să-i înlesnească și
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
plata salariilor. Articolul 552 Căpitanul poate concedia pe marinar înaintea termenului inrolarei și fără să fie obligat de a dovedi că și-a călcat datoriile; dar este dator că odată cu concediul, să-i înlesnească și mijloacele necesare pentru întoarcerea în patrie. Marinarul concediat fără cauza binecuvântata, afară de plată pentru serviciul îndeplinit, are dreptul și la o indemnitate. Dacă concediul este dat în portul în care s-a făcut înrolarea și înaintea plecării, indemnitatea este egală cu salariul pe o lună. Dacă
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
a lucrurilor, ci pentru o ghidușie sau un efect de moment. Și lucrul ăsta m-a întristat: pentru ea, pentru imaginea ei din mine, pentru lumea care ar fi putut primi ceva mai de soi. Cum se poate pierde o patrie Dați-mi, vă rog, un exemplu. Spuneți că deja de la prima întrebare v-ați dat seama că nu aveați alături pe cineva dispus pentru un dialog. Prima mea întrebare a pornit de la o vorbă a lui Jorge Semprun, scriitor antifranchist
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
pentru un dialog. Prima mea întrebare a pornit de la o vorbă a lui Jorge Semprun, scriitor antifranchist refugiat în Franța, vorbă pe care Herta Müller însăși o citează într-unul dintre eseurile ei. „Nu limba pe care o vorbești e patria, ci conținutul a ceea ce se vorbește." După care comentează: „El știe că pentru a aparține unei colectivități e necesar să dispui de un minimum de consens lăuntric în ce privește conținuturile vehiculate prin vorbire." Întrebarea mea suna așa: „Nici dvs., nici eu
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
Întrebarea mea suna așa: „Nici dvs., nici eu și nici mulți, mulți alții din generația noastră nu am obținut acest «consens lăuntric». Dacă nu ne-am recunoscut niciodată în ceea ce s-a vorbit public, în discursul oficial, care a fost patria noastră? Am avut noi o patrie? Nu suntem noi, toți cei cărora li s-a furat conținutul limbii, cei fără de patrie?" Însă întrebarea a căzut în gol. În răspuns nu era vorba de nici un „noi", de nici o dorință de a
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
nici eu și nici mulți, mulți alții din generația noastră nu am obținut acest «consens lăuntric». Dacă nu ne-am recunoscut niciodată în ceea ce s-a vorbit public, în discursul oficial, care a fost patria noastră? Am avut noi o patrie? Nu suntem noi, toți cei cărora li s-a furat conținutul limbii, cei fără de patrie?" Însă întrebarea a căzut în gol. În răspuns nu era vorba de nici un „noi", de nici o dorință de a înțelege împreună ceea ce trăiserăm împreună. Discursul
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
lăuntric». Dacă nu ne-am recunoscut niciodată în ceea ce s-a vorbit public, în discursul oficial, care a fost patria noastră? Am avut noi o patrie? Nu suntem noi, toți cei cărora li s-a furat conținutul limbii, cei fără de patrie?" Însă întrebarea a căzut în gol. În răspuns nu era vorba de nici un „noi", de nici o dorință de a înțelege împreună ceea ce trăiserăm împreună. Discursul comunist ne expropriase țara și Hertei Müller, și mie. Ce se întâmpla cu toți câți
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
dorință de a înțelege împreună ceea ce trăiserăm împreună. Discursul comunist ne expropriase țara și Hertei Müller, și mie. Ce se întâmpla cu toți câți pierduserăm „consensul lăuntric" prin limbă? Din ce comunitate mai făceam parte? Cum arată un om fără de patrie, unul care pierde legătura oficială cu limba în care scrie și vorbește? Ce urmări are o asemenea deposedare de proporții pentru relația fiecăruia dintre noi cu trecutul și prezentul istoriei noastre? Nici un răspuns consistent nu a venit din partea cealaltă. Partea
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
prime a creației: poeții și prozatorii ucideau cuvintele construind cu ele omagii nerușinate, regizorii foloseau filmul istoric pentru a-l așeza pe Ceaușescu în descendența voievozilor, pictorii foloseau culorile și imaginile pentru a-i înfățișa pe cei doi pupând copiii patriei și primind flori de la ei, arhitecții își prostituau meseria proiectând nord-coreeana Casă a Poporului. Cei care nu au participat la această degringoladă generală au salvat, cred eu, demnitatea intelectualului într-o epocă istorică mizerabilă și au demonstrat că se putea
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
titlu care intrigă: Mama mea e traficant de droguri?Titlul ne face să ne închipuim că e vorba despre o pagină de literatură absurdă. Ei bine, nu, nu e literatură, e doar descrierea exactă a unei întâmplări din șocanta noastră patrie. Într-o scrisoare deschisă către Procurorul General și către Ministrul Administrației și Internelor, Alexandru Mușina semnalează o situație absurdă și incalificabilă: mama poetului, „pensionară, în vârstă de 75 de ani, bolnavă de inimă, operată, de 1,60 m și 40
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6009_a_7334]
-
se adună în jurul corpului întins pe caldarâm al unui ipotetic Gavroche chircit în jurul discurilor sale. Însă deznodământul așteptat se dovedește o farsă, băiatul se scoală întreg și nevătămat pentru că discurile sale făcute țăndări serviseră drept scut protejându-l de glonțul patriei. Desigur, regizorul nu se așteaptă ca scena să fie verosimilă, însă „morala" devine clară atunci când puștiul izbucnește în lacrimi. Tragedia lui este muzica răpită de imbecilitatea unui zelot, lyricsurile i-au salvat însă viața. În mod clar, noua generație are
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]
-
30 de ani, stabilindu-se în Germania. Gabriel Liiceanu a trăit în România până în 1989 și, firește, și după aceea. Prima diferență dintre cei doi s-a ivit în clipa în care Liiceanu a întrebat-o pe conlocutoarea lui despre patria scriitorului. Herta Müller a dat un răspun extraordinar: patria scriitorului nu este limba lui, ci conținutul acestei limbi. În Germania, ea și-a pierdut acest conținut. Patria i-a fost răpită. Liiceanu a remarcat că și scriitorilor rămași în țară
Foșnetul literaturii la Ateneu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6025_a_7350]
-
a trăit în România până în 1989 și, firește, și după aceea. Prima diferență dintre cei doi s-a ivit în clipa în care Liiceanu a întrebat-o pe conlocutoarea lui despre patria scriitorului. Herta Müller a dat un răspun extraordinar: patria scriitorului nu este limba lui, ci conținutul acestei limbi. În Germania, ea și-a pierdut acest conținut. Patria i-a fost răpită. Liiceanu a remarcat că și scriitorilor rămași în țară le-a fost răpit acest conținut, obligați să-și
Foșnetul literaturii la Ateneu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6025_a_7350]
-
ivit în clipa în care Liiceanu a întrebat-o pe conlocutoarea lui despre patria scriitorului. Herta Müller a dat un răspun extraordinar: patria scriitorului nu este limba lui, ci conținutul acestei limbi. În Germania, ea și-a pierdut acest conținut. Patria i-a fost răpită. Liiceanu a remarcat că și scriitorilor rămași în țară le-a fost răpit acest conținut, obligați să-și însușească limba de lemn a ideologiei comuniste. Și ei au fost niște minoritari în propria țară. Herta Müller
Foșnetul literaturii la Ateneu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6025_a_7350]
-
Octavia Ne Nu sînt deloc convinsă că toate exilurile sînt traumatice. Patriile opresive sînt mult mai traumatice..." (Dubravka UgreSic) Dubravka Ugresic (n. 1949 în Kutina, Croația) a studiat rusa și literatura comparată la Universitatea din Zagreb. De-a lungul anilor '80, a publicat povestiri și romane foarte apreciate de critica literară, printre
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
antitetice), încât sunt aproape de necitit. Există însă din fericire în carte o diferență netă între acest manierism deranjant și o naturalețe lirică promițătoare, diferență care nu se suprapune peste împărțirea formală, în două cicluri (intitulate Aerostate plângând și Iubita mea, patria mea). Anume aceea stilistică dintre poemele săltărețe, ritmate și rimate uneori și poemele în proză, confesive, care funcționează ca amortizoare ale delirurilor verbale. Interludiile acestea sunt, aproape la propriu, băi reci pentru o fantezie prea înfierbântată: „De când stau în cartierul
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
a țării lui încă din anii de școală, implicându-se până la nesăbuință în Rezistență și avântându- se pătimaș în toate confruntările politice ulterioare. Un francez, totuși, nu ca toți ceilalți, odată ce a întâlnit mereu antisemiți care-i contestau apartenența la patria lui. Este evreu. Un evreu obișnuit, dacă este să judecăm după genealogia lui. Bunicul lui matern făcuse parte dintre foarte numeroșii evrei care fugiseră din Ucraina în 1903, după sălbaticul pogrom de la Chișinău și, siliți de împrejurări, se așezaseră în
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
august de Consiliul Național de Tranziție. Postul de televiziune Arrai, care emite de la Damasc, a afirmat duminică seara că fiul cel mic al lui Gaddafi , Khamis, a fost ucis la 29 august la sud-est de Tripoli, "în timp ce lupta împotriva inamicilor patriei", informează . Vărul său Mohamed, fiul șefului serviciilor de informații ale colonelului Gaddafi , Abdallah Senoussi, a fost ucis împreună cu el, a adăugat postul de televiziune. Aceasta este prima dată când o televiziune favorabilă lui Gaddafi confirmă moartea lui Khamis, anunțată de
Televiziune loială lui Gaddafi: Khamis, fiul cel mic al liderului libian, este mort () [Corola-journal/Journalistic/59434_a_60759]
-
Povestea asta a dus la o imagine deformată, inflexibilă a operei. La o imagine pietrificată, rigidă, așa cum era totul atunci. Morga ideologilor și a propagandei comuniste era imprimată, automat, și asupra clasicilor. Sub această directivă nescrisă, ei scriseseră despre o patrie și despre un popor mare, fără cusur. Cînd „Dilema” a propus, prin „dosarul Eminescu”, eliberarea autorului și a operei sale de prejudecăți, a ieșit halima, cum se spune. O analiză serioasă nu înseamnă, însă, căderea în extrema cealaltă, a injuriei
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]