4,633 matches
-
biserică, instituții de toate profilurile. Nici o dispoziție și nici o directivă În limiterea expansionismului rusofon nu poate fi considerată șovinism atâta timp cât există școli cu predare În limba minorităților. Începutul Învățământului În limba română În Basarabia se datorește Elenei Alistar, profesorul și pedagogul care avea și calitatea de membră cu drept de decizie În Comisia Școlară din cadrul Ministerului de Instrucție al Basarabiei. Eficiența deciziei era garantată de calitățile pedagogice și intelectuale ale directoarei depre care se spune În observațiile contemporanității ”Profesoară model Înzestrată
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
meserii etc. Școala Eparhială a strălucit datorită calităților pedagogice și a sufletului directoarelor Elena Alistar (1918-1938) și Maria Dumitrescu care i-a urmat la conducerea școlii. Elena Alistar a rămas În amintirea elevelor sale ca bună româncă, talentat conducător și pedagog. Ce a Însemnat Elena Alistar pentru elevele școlii vorbește sistemul pedagogic În cele două decenii de directorat. Succesoarea În 1938 la conducerea Școlii Eparhiale a fost numită profesoara Dumitrescu. Și activitatea acestei apreciate personalități este de neuitat pentru fostele eleve
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Vin pe rând: bătrânei dornici de ațâțări artificiale, cadeți și liceeni, copii încă, părinți de familie, bărboși, venerabili stâlpi ai societății cu ochelari de aur, tineri însurăței, logodnici amorezați, profesori respectabili cu nume cunoscute, hoți, asasini, avocați ghiftuiți de liberalism, pedagogi, severi gardieni ai moralei, scriitori, pionieri ai civilizației cu teorii de avangardă, autori de articole fulminante și pătimașe asupra emancipării femeii, copoi de poliție, spioni, ocnași evadați, ofițeri, studenți, socialiști, anarhiști, patrioți, venali... Vin pe rând: timizii și obraznicii, teferii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu Antonio pe care-l iubea și care trăia o aventură cu metresa lui la Milano. Părinții ei, oameni simpli, erau intendenții contesei, administrau gospodăria domeniului și coordonau activitatea servitorimii. S-a bucurat de șansa de a fi în vecinătatea pedagogului francez, monsieur Pompignac, care i-a trezit curiozitatea și dorința de a cunoaște, i-a creat dorința de lectură, preocupări pe care și le-a cultivat apoi singură. De la el a învățat să se poarte, să danseze. La curtea contesei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la convertirea forțată a locuitorilor. Mulți au preferat să fugă din Boemia, emigrând în toată Europa. Între emigranți boemieni s-a numărat și Amos Comenius, care a fugit urmărit de "dragonii" din Liechtenstein, fără a renunța la misiunea lui de pedagog, răspândind metodele sale luminate în Boemia, Moravia, Polonia și Transilvania, înainte de a se stabili la Amsterdam, în 1671. D. Ogg, op. cit., pp. 140-141. 224 Se spunea că, în timp ce Spania "cânta la flaut", Germania "dansa". Ibidem, p. 139. 225 Ibidem, p.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Paul Amu, prof Alexandru Ionescu, o cititoare La Sala mică a Primăriei Oltenița, alături de Doru Braia și autorul cărții de față Comentarii pe marginea cărții prof Alexandru Ionescu, ”Trăim printre ticăloși” Profesor Aurelian Stoicescu (născut în anul 1934) Un mare pedagog, dar și cercetător al ecosistemului local este profesorul Aurelian Stoicescu. Provenind dintr-o familie de preoți, tatăl său, Alexandru Stoicescu find absolvent al Seminarului Teologic, dar și după unchii după mamă, tot preoți, Aurelian va fi al doilea copil din
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
evident, naratorul se joacă aici cu cititorul; datorită italicelor, el își permite să insereze cuvinte luate din realitatea hispanică (un efect de autenticitate ce provine din discursul direct), însă fără ca acest lucru să însemne că naratorul se instituie într-un pedagog conștiincios, care și-ar propune să elucideze totul. El evidențiază în special ethosul relativ dezinvolt al omului monden caracteristic nuvelelor lui Mérimée. Oricum, nu există reguli stricte în acest sens: fiecare autor negociază cu normele vagi care variază în funcție de epoci
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
exagerată, calea de urmat era una singură: alfabetul de tranziție. 20 Prin editarea, începând din 1829, a Curierului românesc, iar din 1837 și a Curierului de ambe sexe, profesorul de la Sf. Sava devine dascălul unei țări întregi. Niciodată ipostaza de pedagog național a lui Ion Heliade Rădulescu n-a îmbrăcat o formă mai directă, mai vădită, mai liberă de orice reflex metaforic. Școala tranziției alfabetice îi cuprinde, practic, pe toți românii știutori de carte, fie nemijlocit, în calitate de cititori ai publicațiilor heliadești
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Constatin Piki Vasiliu l a numit subsecretar de stat, funcție pe care a deținut-o până în anul 1941. Și-a făcut datoria cu cinste și devotament față de această armă specială, jandarmeria, pe care a slujit-o permanent. Fiind un adevărat pedagog în adevăratul sens al cuvântului, Vasile Zorzor a îndeplinit și funcția de inspector al școlilor de jandarmi. A lucrat, din 1941 și ca subdirector General Tehnic al Siguranței Statului, când avea gradul de colonel. A luptat și pe front, în cadrul
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
surprinzător este însă pentru noi, astăzi, faptul că Voltaire îl felicită pentru că "a interzis studiul celor ce muncesc" și cere apoi să-i tundă pe acești "călugări ignoranți pentru a-i înhăma la trăsurile sale". O atitudine asemănătoare are acest pedagog și în 1784 cînd reproșează rectorilor școlilor catolice că "depopulează cîmpurile și atelierele" pentru că "orice om care vede dincolo de umila sa meserie nu se va achita de obligații cu curaj și răbdare"145. Situate într-o epocă în care revoluția
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
artizanii învățămîntului public nu-și ascund ambiția de a-l folosi ca instrument cultural de integrare politică. În anii 1790, însuși cuvîntul institutor simbolizează o astfel de intenție, pentru că i se atribuie înțelesul de "cel care instituie Națiunea". Mai tîrziu, pedagogii celui de-al Doilea Imperiu nu vor face altceva decît să aplice fără menajamente această finalitate. Așa se explică apariția unei circulare datate din 1861 al cărei autor afirmă că "a instrui poporul înseamnă a-l aduce în stare să
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unele se găseau (din păcate, puține) și informații utile. De pildă, că el, N. C. Munteanu-Muntmarg, a publicat în ziarul ,,Cultura Poporului’’ din Cluj, în 1925, un articol cu titlul ,,Bacovia și Gr. Tabacaru sau Poetul versului de plumb și Pedagogul de inimă”2) ori că articolul „George Bacovia” apărut în „Bacăul”, 8, nr. 201, din 27 decembrie 1931, semnat N. Anghel, îi aparține. Cum se ajunsese la asta? Pentru că scria acum la „Curentul Bacăului”, ziarul concurent, cei de la „Bacăul” îi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia și Grigore Tabacaru.” 1) Dar nu s-a făcut asta. Cazul e tipic pentru inerțiile și paradoxurile epocii, una deopotrivă rigidă și imprevizibilă, cînd „reconsiderările”2) se făceau rareori integral, sub toate laturile. Recunoscut ca intelectual progresist, animator cultural, pedagog și psiholog eminent, cu idei și acțiuni de pionier, Tabacaru n-a putut totuși primi dreptul (o reparație morală) de a sta pe frontispiciul revistei alături de poet decît la centenar. Iar cînd l-a reprimit, i-a fost dat sub
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pot fi decît un stimulent pentru reînnodarea lecturii. Restul nu mai are legături sensibile cu natura locului, ci cu natura proprie. Localizarea nu e minimalizare? îi văd pe mulți (îndeosebi „autorități”) umflîndu-și gușile și spunînd: „Marele poet băcăuan” (Bacovia), „Marele pedagog băcăuan” (Grigore Tabacaru), „Marele istoric băcăuan” (Vasile PÎrvan). Cum își revendică alții valorile? De pildă, în discursurile primarului din Stratford-uponAvon o fi figurînd, oare, expresia „Marele poet stratfordian”, pentru Shakespeare, bineînțeles? Lecturile din Hippolyte Taine, asidue pe vremuri, m-au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
The point of view" ("Punctul de vedere"), se notează că "există un joc subtil de planuri între jurnalism și ficțiune pe care nu-l remarcă prea mulți" și se adaugă ca o premoniție de tip McLuhan (vezi Marshall McLuhan, filosof, pedagog și om de litere canadian); care anticipează stabilirea de mai târziu a influenței mediului asupra societății "poveștile de calitate care trec drept știri modifică obișnuințele unei pături care include aproape tot publicul cititor" (122). Se observă astfel că genul a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la Curtea de Argeș, mutarea lui la Târgoviște fiind realizată abia în vremea lui Neagoe Basarab". Vezi Istoria Românilor, 2001, pp. 250-251. 9 Constantin Rădulescu-Motru (n. 15 februarie, 1868, Butoiești, județul Mehedinți d. 6 martie, 1957, București), a fost un filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru român, academician și președinte al Academiei Române între 1938-1941, personalitate marcantă a României primei jumătăți a secolului al XX-lea. 10 Conținutul integral al Constituției europene pe: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id 1337/Constitutia
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a mă pregăti pentru Olimpiada Națională de Istorie, trimis de mama, în virtutea faptului că tatăl meu, dispărut prematur, fusese congener și coleg la Școala Normală de la Șendriceni cu marele istoric ieșean. Eram interesat de discursul despre trecut grație unor mari pedagogi pe care avusesem șansa să-i am la această disciplină (regretatul profesor Ioan Manolache, la gimnaziu, și distinsa profesoară Olga Diaconu, la liceul "Oltea Doamna" din Iași) și e lesne de dedus că a fost o întâlnire care mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o stare interogativă și nu trebuie să mire pe nimeni o asemenea situație. Ele se asimilează prin repetiție, dar la o cunoaștere absolută a acestora și o operare cu acestea În orice condiții și oricând, este de domeniul fanteziei. Un pedagog american, pe nume Leon Bloom, spunea că În primul an de după terminarea studiilor liceale, un fost elev uită circa 80% din informațiile primite și Însușite În timpul cursurilor școlare. Cartea de față se dorește a fi un ghid, o Încercare de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o identitate pestriță, aparținând aceleiași mici burghezii. Puține schițe ies din granițele capitalei și aceasta numai pentru a Înfățișa pe moftangiii de la nivelurile sociale ale provinciei. O parte din schițe satirizează viața de familie („Vizită”), altele, școala („Lanțul slăbiciunilor”, „Un pedagog de școală nouă”), justiția („Telegrame”), presa („Ultima oră”), micii funcționari („Mici economii”), politicianismul („Boborul”) etc. Formele sub care apar schițele sunt foarte diverse: scenetă, povestire, telegrame, rapoarte, antologie de scrisori, tablă de materii etc. Trăsătura definitorie a tuturor schițelor este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
crescut, cronicarul monden, teoreticianul aflat În veșnică disponibilitate. Se poate vorbi de o pitorească formă socio-morală, miticismul. Câteva dintre ele sunt: „D-l Goe”, „Vizită”, „Bubico”, „Mici economii”, „Tren de plăcere”, „Reportaj”, „Ultima oră”, „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”, „Un pedagog de școală nouă” etc. În unele nuvele, I. L. Caragiale cultivă proza de observație psihologică și naturalistă: „O făclie de Paște”, „Păcat”, „Două loturi”, „În vreme de război” ori realizează capodopere ale genului fantastic fabulos, plecând de la un filon folcloric, sau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
îndrumată și de Aurora Ienei și Dan Grigore. Șansa unei cariere internaționale i-au dat-o însă studiile, începute la 17 ani, la Universitatea de Muzică din Viena cu profesorul Jürg von Vintschger, el însuși format la școala unui mare pedagog vienez, Bruno Seidlhofer. Acesta din urmă a fost „un guru al lumii pianistice vieneze și a format practic toată pleiada de profesori care au predat pian la Facultatea de Muzică din Viena, din anii ’60-’70, printre elevii săi celebri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
americană, cu interpreți legendari ca Pablo Casals sau Rudolf Serkin. De la Meira Farkas, Cătălina Butcaru a învățat „multă muzică de cameră, și-a perfecționat frazarea, marile structuri, modul de formare a sunetului“. O a treia întâlnire decisivă a fost cu pedagogul rus, stabilit în Austria, la Graz, în 1991, Alexandr Satz, „o personalitate covârșitoare“, elev al unui pianist legendar, Vladimir Sofronițki. Celor trei maeștri care au avut un rol decisiv în viața ei, Cătălina Butcaru îl adaugă admirativ pe Dmitri Bașkirov
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
gun″. La secțiunea dans tradițional echipa a prezentat un moment artistic arhaic, ’’Dansul moșilor’’, elevii fiind costumați în bluze populare din in și brâu, având capul acoperit cu măști și bâte confecționate în atelierul de creație de către elevi coordonați de pedagogii Sorin Valentin Tudor și Mariana Nechita. La această secțiune, echipa a obținut locul II. Cu multe emoții, bucurie, dar și multe pregătiri intense pentru această fază, însă nu fără griji știind ce competiție acerbă ne așteaptă, am purces la drum
,,?nving?torii?? by Marieta Negru [Corola-publishinghouse/Journalistic/84369_a_85694]
-
populare etc. Clasificarea excursiilor Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-A) definește excursia ca o ”plimbare sau călătorie făcută, de obicei În grup, pe jos sau cu un mijloc de transport, În scop educativ, recreativ etc.” Acestor scopuri, pedagogul Îi va mai adăuga un scop și anume cel instructiv, accentul punându-se pe scopul educativ. Având În vedere toate acestea, Încercare unei clasificări a excursiilor 13 este utilă nu numai din punct de vedere științific, dar și din punct
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93349]
-
pentru copiii surzi proveniți din familii de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă nu se înțelege limba învățată de la părinți, ci limba cea mai accesibilă pentru copil. De aceea, țelul pedagogilor de a-i învăța pe surzi limba română, fără intermedierea limbajului semnelor, obligându-i în același timp să renunțe la acesta, este: a) utopic; b) contraproductiv (cu rezultatele menționate); c) o încălcare a demnității persoanei surde, a dreptului ei de
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]