2,409 matches
-
a dat la Issos. Aici, oastea lui Alexandru a întâlnit armata persană în câmp deschis. Darius a atacat primul aruncând în luptă, într-o primă fază, cavaleria. Oastea lui Alexandru a așteptat pe loc, în formație de falangă, atacul cavaleriei persane, apoi s-a desfăcut în două părți lăsând cavaleria inamică să pătrundă printre acestea și, prinzând-o ca într-un clește, a distrus-o (vreo 80.000 de soldați). Apoi Alexandru a lansat un atac puternic în flancul armatei persane
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
persane, apoi s-a desfăcut în două părți lăsând cavaleria inamică să pătrundă printre acestea și, prinzând-o ca într-un clește, a distrus-o (vreo 80.000 de soldați). Apoi Alexandru a lansat un atac puternic în flancul armatei persane. Perșii, pierzând grosul armatei lor (cavaleria), au început să dezerteze, lăsându-l pe Darius singur. Faimoasa confruntare a avut loc în anul 333 î.Hr., atunci când Darius al III-lea (380 î.Hr - 330 î.Hr), „Rege al Regilor”, marele conducător
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
grosul armatei lor (cavaleria), au început să dezerteze, lăsându-l pe Darius singur. Faimoasa confruntare a avut loc în anul 333 î.Hr., atunci când Darius al III-lea (380 î.Hr - 330 î.Hr), „Rege al Regilor”, marele conducător al Imperiului Persan, își conduce numeroasa armată cu scopul de a strivi pe un „nimeni” îndrăzneț și enervant venit dintr-o țară micuță, care avea tupeul „să agite apele” în marele său imperiu. Singura problemă a lui Darius a fost că acest „nimeni
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
să agite apele” în marele său imperiu. Singura problemă a lui Darius a fost că acest „nimeni”era regele Macedoniei, Alexandru cel Mare (356 î.Hr -323 î.Hr) . Scopul cu care Alexandru al Macedoniei a pătruns pe teritoriul Imperiului Persan, era acela de a-l cuceri, atras de bogățiile teritoriului și urmându-și planul de extindere al Imperiului Macedonean. Astfel în luna noiembrie armata sa ajunge în sudul Anatoliei mânată de entuziasmul, curajul și ambițiile lui Alexandru, de cucerire. Având
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
de entuziasmul, curajul și ambițiile lui Alexandru, de cucerire. Având o armată extrem de numeroasă și greu de aprovizionat, Darius al III-lea plănuia o campanie scurtă de alungare a inamicului. Avantajul numeric, dar și cel teritorial îl făceau pe regele persan să se gândească că aceasta va fi una dintre cele mai facile bătălii pe care le-a purtat. Mai mult decât atât, până atunci nici o oaste condusă de un rege persan nu fusese învinsă vreodată. Darius face prima mutare și
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
numeric, dar și cel teritorial îl făceau pe regele persan să se gândească că aceasta va fi una dintre cele mai facile bătălii pe care le-a purtat. Mai mult decât atât, până atunci nici o oaste condusă de un rege persan nu fusese învinsă vreodată. Darius face prima mutare și atacă trufaș armata inamică într-o vale îngustă, folosindu-se de cavalerie pentru această primă ofensivă. Geniul militar al lui Alexandru cel Mare, dar și vitejia armatei condusă de el aveau
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
prima mutare și atacă trufaș armata inamică într-o vale îngustă, folosindu-se de cavalerie pentru această primă ofensivă. Geniul militar al lui Alexandru cel Mare, dar și vitejia armatei condusă de el aveau să administreze o lovitură puternică oștii persane. Astfel armata de macedoneni se deschide la comanda lui Alexandru, și prinde ca într-un clește cavaleria persană formată din aproximativ 80.000 de oameni. Urmează un atac puternic și rapid pe flancul persan. Numeroasa oaste a lui Darius este
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
ofensivă. Geniul militar al lui Alexandru cel Mare, dar și vitejia armatei condusă de el aveau să administreze o lovitură puternică oștii persane. Astfel armata de macedoneni se deschide la comanda lui Alexandru, și prinde ca într-un clește cavaleria persană formată din aproximativ 80.000 de oameni. Urmează un atac puternic și rapid pe flancul persan. Numeroasa oaste a lui Darius este decimată și intimidată de aceste mutări, singura soluție rămasă fiind să părăsească într-un timp cât mai scurt
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
să administreze o lovitură puternică oștii persane. Astfel armata de macedoneni se deschide la comanda lui Alexandru, și prinde ca într-un clește cavaleria persană formată din aproximativ 80.000 de oameni. Urmează un atac puternic și rapid pe flancul persan. Numeroasa oaste a lui Darius este decimată și intimidată de aceste mutări, singura soluție rămasă fiind să părăsească într-un timp cât mai scurt locul bătăliei și să abandoneze lupta. Însuși marele Darius este nevoit să recurgă la o fugă
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
este nevoit să recurgă la o fugă rușinoasă, lăsându-și în urma nu numai o bună parte a armatei dezorientată și înspăimântată, dar și propria mamă, soția și cele trei fiice, care îl însoțiseră în luptă pentru a vedea cum regele persan își învinge neînsemnații adversari macedoneni. Se spune că Alexandru nu a profitat niciodată de poziția sa de învingător și a tratat prizonierele cu toată considerația cuvenită rangului lor. Alexandru, însoțit de câțiva oameni îl urmărește pe Darius în încercarea de
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
profitat niciodată de poziția sa de învingător și a tratat prizonierele cu toată considerația cuvenită rangului lor. Alexandru, însoțit de câțiva oameni îl urmărește pe Darius în încercarea de a-l captura, dar nu reușesc să îl ajungă. Pe lângă soldații persani capturați, o avere substanțială, bunuri, echipamente de război și arme au intrat în posesia oștii macedonene, în urma înfrângerii suferite de Imperiul Persan. Doi ani mai târziu, Alexandru cel Mare îl învinge încă o dată pe Darius al III-lea , care recurge
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
îl urmărește pe Darius în încercarea de a-l captura, dar nu reușesc să îl ajungă. Pe lângă soldații persani capturați, o avere substanțială, bunuri, echipamente de război și arme au intrat în posesia oștii macedonene, în urma înfrângerii suferite de Imperiul Persan. Doi ani mai târziu, Alexandru cel Mare îl învinge încă o dată pe Darius al III-lea , care recurge la aceeași metodă pentru a scăpa, fuga. Regele persan moare în cele din urmă, fiind ucis chiar de apropiați ai săi. În urma
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
și arme au intrat în posesia oștii macedonene, în urma înfrângerii suferite de Imperiul Persan. Doi ani mai târziu, Alexandru cel Mare îl învinge încă o dată pe Darius al III-lea , care recurge la aceeași metodă pentru a scăpa, fuga. Regele persan moare în cele din urmă, fiind ucis chiar de apropiați ai săi. În urma acestor evenimente Alexandru cel Mare este proclamat rege al Asiei și moștenitor de drept al Imperiului Persan. Așadar, din anul 333 î.Hr, a fost decisivă și
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
care recurge la aceeași metodă pentru a scăpa, fuga. Regele persan moare în cele din urmă, fiind ucis chiar de apropiați ai săi. În urma acestor evenimente Alexandru cel Mare este proclamat rege al Asiei și moștenitor de drept al Imperiului Persan. Așadar, din anul 333 î.Hr, a fost decisivă și a marcat începutul declinului marelui Imperiu Persan, ceea ce părea de neimaginat până atunci.
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
ucis chiar de apropiați ai săi. În urma acestor evenimente Alexandru cel Mare este proclamat rege al Asiei și moștenitor de drept al Imperiului Persan. Așadar, din anul 333 î.Hr, a fost decisivă și a marcat începutul declinului marelui Imperiu Persan, ceea ce părea de neimaginat până atunci.
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
fost publicat de Hachette între 1863 și 1872 pentru prima ediție și între 1873 și 1877 pentru ediția a doua în cinci tomuri, dintre care un supliment, urmat de un dicționar etimologic al tuturor cuvintelor de origine orientală (arabă, ebraică, persană, turcă, malaieză) de Marcel Devic. Dicționarul oglindește starea limbii franceze clasice și folosirea corectă a limbii literare între secolele al XVII-lea și al XIX-lea. Articolele prezintă o etimologie a fiecărui cuvânt (așa cum era cunoscută sau presupusă în epocă
Dictionnaire de la langue française (Littré) () [Corola-website/Science/327020_a_328349]
-
metal,etc. Deasupra arcului porții se afla o fereastră și un turnuleț. O inscripție în limba arabă deasupra intrării face cunoscut că «Cel ce a poruncit zidirea acestui binecuvântat zid a fost marele sultan, strălucitul conducător, sultanul turcilor, arabilor și persanilor, (Suleiman fiul) lui Selim Han, să-i dea Allah domnie și stăpânire veșnică». De asemenea apare scris și versetul crezului musulman ” Nu există alt dumnezeu decât Allah și Muhammad este trimisul său”. După mărturia călătorului Evlia Celebi, in secolul al
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
celelalte calități sau trăsături ale acestor informații. În acest sens mediile mijlocesc între autorul (sursa) informației și consumatorul de artă sau cultură (destinația). Printr-un mediu se poate de ex. înțelege nu numai lâna din care e făcut un covor persan, dar și rețeaua fără fir dintre un furnizor de telefonie mobilă și un abonent, atunci când acesta trimite cuiva un SMS (un mesaj scurt). În zilele noastre prin medii se mai înțeleg și toate mijloacele moderne, cele mai multe digitale, folosite pentru comunicații
Mediu (arte și cultură) () [Corola-website/Science/323132_a_324461]
-
întreg capitol din cartea sa „Russia in Central Asia” aprecierilor strategice și comerciale legate de această cale feroviară. Această cale ferată lega Rusia de unele dintre cele mai bogate și însemnate orașe ale acelor vremuri din Asia Centrală, inclusiv cu provincia persană Horasan. Pentru Curzon părea evident faptul că, odată terminată, această cale ferată ar fi permis mobilizarea rapidă a forțelor ruse, ceea ce ar fi crescut avantajul strategic deja existent. Trupele și proviziile ruse ar fi putut fi deplasate în regiune cu
George Curzon () [Corola-website/Science/323124_a_324453]
-
prima explicație a sistemului de numerație hinduso-arab și utilizarea lui zero atât ca substituent cât și ca cifră zecimală. (Un substituent este un element care poate înlocui un alt element, cu care are proprietăți asemănătoare.) Aproximativ în jurul anului 825, matematicianul persan Al-Khwarizmi a scris o carte, despre calculul cu cifre hinduse, care a dus la răspândirea sistemului indian de numerație în Orientul Mijlociu și apoi în Europa. În jurul secolului al XII-lea a existat o traducere a acestei cărți scrisă în limba
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
și populații pastorale vorbitoare de limbi nilotice din nord-est, printre care triburi ca: samburu, luo, turkana, maasai. Negustorii arabi încep să frecventeze Kenya încă din sec. I e.n. Apropierea Kenyei de Peninsula Arabică invita la colonizare, iar așezările arabe și persane de pe coastă se înmulțesc, devin orașe state, iar din sec. VIII. încep să aibă conducători care acceptă islamul. Negustorii musulmani nu au interes să se aventureze în interiorul continentului. Mărfurile de interes - aurul minelor din Rodezia, fildeșul, sclavii, carapacele de țestoasă
Istoria Kenyei () [Corola-website/Science/324094_a_325423]
-
o nouă limbă - swahili - un amestec de limbă locală bantu care împrumută multe cuvinte arabe, în special în Pate, Malindi și Mombasa. Aceasta devine lingua franca pentru comerțul dintre diferite popoare . În sec. X Ali ibn al-Hassan Shirazi, un prinț persan din Shiraz, fondează în Kliwa, actuala Tanzanie, Sultanatul Kliwa, a cărui autoritate se va întinde pe întreaga coastă swahili, incluzând și Kenya. Conducerea persana va construi moschei elaborate și introduce moneda de cupru. Din această perioadă arabii se stabilesc pe
Istoria Kenyei () [Corola-website/Science/324094_a_325423]
-
puțin unui specialist de clasă medie. În prima scenă din "Semnul celor patru", Holmes este descris, după ce și-a injectat cocaină, ca lecturând "un volum vechi cu litere negre". În concluzia povestirii "Un caz de identitate", Holmes citează un poet persan (iranian). În "Stea-de-Argint", Holmes apare ca parior în cursele de cai. În "Tratatul naval", Holmes cade în reverie privind un trandafir, în cursul căreia el susține conceptul de creație inteligentă, deși doar din punct de vedere moral și nu ca
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
că obțin câștiguri nemeritate prin creșterea artificială a prețului bulbilor de lalele. Ca urmare, a fost inițiată o acțiune legală condusă de judecătorul capitalei prin care prețul lalelelor a fost reglementat. În 1730, Imperiul Otoman a fost atacat de Imperiul Persan. Otomanii s-au dovedit a fi complet nepregătiți. Înfuriate de înfrângerile militare, pe care le puneau pe seama venalității marelui vizir și pe lipsa de interes a sultanului pentru treburile statului, populația și trupele din capital imperiului s-au revoltat. Rebeliunea
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
fiind de șase ani. Delegații FRA s-au întâlnit în ceea ce a fost considerat al Patrulea Congres Genral pe 26 aprilie 1907. Delagați precum Aram Manukian, Hamo Ohanjanyan și Stepan Stepanian au adus în discuție implicarea lor în Revoluția Constituțională Persană . Delegații au ajuns la concluzia că mișcarea este una care are componente politice, ideologice și economice, care urmărește întărirea legii și ordinei, apărarea drepturilor omului și este în interesul oamenilor muncitori. Revoluția apăra astfel și interesele armenilor din Iran. Între
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]