155,605 matches
-
Nora Novak și Adrian Fodor (9-17; duminica, închis); „Galleria 28 - Anastasia“: Sculptură Vasile Gorduz (16-20); „Buzunar“: Expoziție cu vânzare (9-19); Banca HVB: Expun Ion, Silvia și Camil Mihăiescu (10-16); „Carmen Art“: Expoziție cu vânzare (10-18); Facultatea de Științe Economice: Expoziție personală Ioan Pop Augustin (8-20); „Triade“: „In memoriam Doina Almășan Popa“. în librării Dino Buzzati - Bŕrnabo, omul munților. Secretul Pădurii Bătrâne (Ed. Polirom, 129 000 lei); Thomas Mann - Povestiri (Ed. RAO, 289 000 lei); Mario Vargas Llosa - Povestașul (Ed. Humanitas, 125
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
în scopul de a proteja drepturile și interesele utilizatorilor de servicii și rețele de comunicații electronice și de servicii poștale, în ceea ce privește transparența furnizorilor față de utilizatori relativ la tarife și condițiile de utilizare a serviciilor, dar și în privința prelucrării datelor cu caracter personal și a asigurării condițiilor de exercitare a dreptului la serviciul universal al tuturor cetățenilor României. Oficiile teritoriale urmăresc dinamica dezvoltării rețelelor și serviciilor în teritoriu, preiau și transmit la sediul central documentele din teritoriu (date statistice, notificări și reclamații) și
Agenda2003-15-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280887_a_282216]
-
Facilități pentru clienți l Persoane fizice sau agenți La numai două săptămâni de la deschidere, Romanian International Bank-Sucursala Timișoara pune la dispoziția persoanelor fizice și juridice o gamă largă de produse, unul dintre acestea fiind adresat persoanelor fizice: creditul pentru nevoi personale în lei, USD sau euro, pe termen de un an. Împrumutul se acordă în limita a șase salarii nete, iar una dintre condiții este ca venitul solicitantului să acopere rata plus dobânda pe prima lună de creditare. Dobânda practicată la
Agenda2003-15-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/280894_a_282223]
-
mă uimește, nu, mă indignează, totală indiferență a criticilor în fața unor cărți de excepție. Pînă la înaintată mea vîrstă n-am reușit să cunosc formulă magică prin care un scriitor se face văzut, apreciat, iubit. Poate e vorba de farmec personal, de frecventarea asidua a unor localuri publice, de tupeu, de abilitate. Octavian Soviany nu posedă nici una din aceste chei cu care se deschid ușile, dar este un poet adevărat. Și cum criticii refuză să recunoască această evidență, îmi asum răspunderea
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
auzeai veșnic cu imperturbabilul p.măsii-n gură, ori cu bancuri... Astfel încât, uluiți de ambiția șmechera a insului și mai ales mirați că o tară-ntreagă poate să-și pună soarta în mâinile unui tip, care și-așa, în mediul său personal, dă dovadă de atâta lipsa de răspundere, sau de absență totală a vreunei direcții inteligente în tot ce face, ...stăm cu mâna la bărbie și repetăm, consternați, aiciisa, cu toții în cor: De ce, nene, Vasilica, de ce?... deși invers, și-n orisce
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
cunoscute tîrziu și, pînă la cartea lui Johson, nimeni nu le-a pus în evidență cu atîta acuitate. Au existat, cel mult, biografii ale fiecăruia în parte, dar abia așezarea lor laolaltă, într-un tablou mendeleevian al elementelor de ordin personal, face să pară explozivă ideea. I se poate reproșa lui Johson că stăruie excesiv pe anecdota, pe defecte caracteriale, pe boli sau pe frustrări. Dar el procedează intenționat în acest fel, ca să sublinieze paradoxul central al cărții. Există o singură
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17689_a_19014]
-
vreo două articole în Tribună în care, la fel, elogia socialismul ale cărui izbânzi i se revelaseră în sfârșit. Până la acestea Blaga, ce e drept, nu a colaborat, dar meritul nu este numai al său ci și al unor inamici personali înverșunați, ca Beniuc, ce s-au opus cât au putut ărecuperării" sale de către regim. Mai ales ostilitatea acestora a resimtit-o dureros Blaga, iar când influența lor asupra factorilor de decizie politică a scăzut, el a început să întrezărească, și
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
piața culturală românească, cu toate că e greu uneori de diferențiat textele serioase și autentice de simple apocrife sau mai știu eu ce compilații bizare) și a psihologiei în discursul contemporan, asadar între aceste discipline psi și felul în care definim identitatea personală. Legătură e oarecum evidență: cine sîntem e o chestiune tranșată, în mare măsură, astăzi, de vocabularul, normele și modelele psihiatriei moderne, nu neapărat în chip evident, cît mai degrabă insiduos strecurat în reflexele noastre cotidiene de gîndire. Aceasta este ipoteza
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
caz, ar fi putut fi un studiu revoluționar. Deși se apropie mai curînd de primul pol, cartea e pasionanta. Roșe pornește de la o constatare la îndemînă aproape oricui: că trăim într-o perioadă obsedată de problema identității, colective dar și personale. Teoriile deja existente referitor la această chestiune sînt, crede sociologul, fie excesiv culturaliste, în sensul că se rezumă la a reconstitui o istorie culturală a conceptului de sine, fie naiv-prescriptiviste, în măsura în care aspiră la o normativitate a identității, incapabilă să țină
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
distincție precum cea dintre psihologie și psihologia socială nu are sens, pentru autor, căci felul în care conceptualizam sinele este influențat de norme și principii transindividuale. De altfel, aici stă foucauldianismul acestui volum, în accentul pus pe legătură între identitate personală și putere, politica, mecanisme sociale de reprimare și subsumare a individului. Disciplinele psy, așa cum le identifica Roșe, sînt produsul unei culturi și mentalități occidentale, apărut ca urmare a unei anumie filozofii și la un anumit moment dat, bine definit istoric
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
și confortul persoanelor, sondînd în acest scop interioritatea individului, pentru a se asigura că totul e în regulă, că nimic misterios sau ininteligibil nu tulbură adîncurile subiectivității. Ceea ce presupune, inevitabil, stabilirea unui criteriu aprioric de inteligibil, precum și de subiectivitate. Identitatea personală, așa cum e ea normata în psihanaliza, psihologie sau psihiatrie, este, insistă Roșe, un concept rezultat în urma unui anumit proiect politic. Apariția psihologiei se produce odată cu intrarea sufletului cetățenilor în sfera guvernării oficiale: noțiunea de raționalitate, ca marca a domeniului public
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
Gheorghe Schwartz Stimate Domnule Nicolae Manolescu, Cu speranța că rândurile de față nu fac parte dintr-o defulare personală, ci că ele oglindesc un sentiment de disconfort cvasigeneral al scriitorilor și al autorilor de astăzi, Vă rog să inserați textul de mai jos în cuprinsul revistei România Literară. În ultimul timp apar tot mai multe fragmente de jurnal intim
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Malurile Mureșului sînt văzute ca un punct de confluenta a ficțiunilor de tot felul: ficțiunea Occidentului, ca un film, cea a aventurii conspirative plănuite în detalii, miturile stranii ale copilăriei, cu strigoi sau animale fabuloase; toate se împletesc în mitologia personală a fiecăruia, simțită că singura modalitate viabilă de a acoperi falia dintre reprezentările unor vîrste diferite, de a închega și stăpîni propria identitate. Istoria reală sau cea culturală e mai mult decît pretext, dar îi va fi totodată refuzată autoritatea
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
din motive de respectabilitate socială, e abonat și la ziarul local românesc și la cel unguresc, necitind nici unul și, desi ateu, îl invocă sistematic pe Dumnezeu atunci cînd pleacă la oaste. Deteriorarea psihicului sau trece prin neconcordanta dintre placiditatea confortului personal (face cu chiu cu vai școală și numai ca să-i fie pe plac tatălui) și imboldul afirmării sociale (se înrolează și devine militar de carieră în armată austro-ungară pentru "a arăta năsăudenilor că n-a stat de pomană" - Rebreanu, 1965
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
e o diferență și o distanta atît de mare, încît numai cine își mai amintește de lumea presei de atunci poate înțelege de ce, uneori, editorialele lui C.T. Popescu par un fel de cursive, iar adesea sînt niște cursive, adică opinii personale pe care ziarul care le găzduiește și le poate asuma sau nu. Cristian Tudor Popescu își amintește azi de o scenă din '90, pe care o suprapune unei amenințări de la începutul acestui an, în editorialul sau intitulat Dacia postistorică, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
imensă Casă a Scînteii, cum urmau să fie victime ale "solidarității muncitorești" colegii săi de breaslă. Totuși de aici pînă la dorința să de a-i vedea venind pe mineri în București, în '99 ca să-i rezolve problemele de lehamite personală, distanța e mare. Adică exact distanță dintre o analiză de ziarist și un text care nu e nici analiza de gazetar, nici confesiune de scriitor. Nu poți amestecă diverse elemente de memorialistica, de comentariu filosofico-publicistic și mai ales de analiză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
tîrzie precipitata interzisă): "peste tot mă întîmpină/ ziduri inclemente/ peste tot dau, brusc,/ de mine însumi" (După lungi hăituieli). Structura interioară neiertata de tumultul contradicțiilor - întotdeauna profitabilă pentru scris - si sentimentalismul asumat în actul de a face apel la experiențe personale, introspecția epurata pînă la a ajunge o simplă imagine poetica suava, meditația asertiva și micile nuclee evocatoare apropie stilul lui Dorin Popa - un "optzecist" prin vîrstă - de patetismul liricii hispane. Un patetism suportabil și tulburător tocmai pentru că nu este altceva
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
în șnițelul vienez, dar mușcătoare. Nu lipsesc jocurile de cuvinte, răsucirile de limbă care plesnesc pe neașteptate, pivotările etimologice, ghilimelele batjocurii. Și, una peste alta, Cornel Regman lasă despre literatura anilor '60-'90, pe care a comentat-o, o imagine personală și plauzibilă. Cronicarul literar merită un loc de frunte în bibliografia actualității. El este unul dintre cei mai de încredere observatori ai cărții literare din ultimele patru decenii.
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
a treia, cuprinsă între 1946-1989 este cea a scăderii intensității sentimentului etnic și a declinului naționalismului în Europa Occidentală. Expansionismul naționalist și decalajele economice se reduc progresiv, iar etnicitatea este mutată din sfera publică în cea privată, devenind o problemă personală. Motivele acestui fericit declin sunt: lipsa încrederii în capacitatea militară reală a Statului-Natiune de a câștiga un eventual război; apariția ideii armatei multinaționale europene în cadrul unei "apărări europene comune"; reticența indivizilor de a mai lupta și muri în numele unei mândrii
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
un președinte tare (că doar suntem în patria lui Tepes-Antonescu-Ceausescu, nu?), sau poate unul slab. Buba e că, la croiala actuala, instituția prezidențială încurajează abuzurile. Abuzuri în plus, dar și abuzuri în minus. Cu alte cuvinte, ea lasă loc inițiativei personale - ceea ce e foarte rău. O asemenea instituție, mai ales într-o țară ca a noastră, unde mistica șefului face ravagii, ar trebui descrisă și delimitata până în cele mai mici detalii. Aș merge mai departe și aș spune că România nici macar
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
cauză a apucat să-și facă imagine justițiara prin atacurile sale împotriva fostului său aliat, aflat azi în opoziție. Atacurile din opoziție nu par a fi specialitatea liderului PRM. Se pare că pentru el nu există decît forme ale puterii personale care îi îngăduie să atace pe cine vrea, fără a avea nimic de pătimit din acest motiv. Luat la bani mărunți, justițiarul are nenumărate puncte slabe care îl aduc în situația de justițiabil, iar reputația partidului său, de făcător al
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
eșec. Scriitorilor, s-ar zice, intrebarea nu li se mai pare preocupantă. Iar cititorilor, nici atît. Se vede că tipul acesta de reflecție psihologică asupra actului creator și-a pierdut din interes. În orice caz, orientarea spre interior, spre motivațiile personale ale celui care scrie, a cedat locul orientării spre exterior, spre cititor, si nu neapărat ca individ atras de lectură, ci ca fenomen sau masă statistică. E curios, desi explicabil, dar s-au perimat atît răspunsurile de felul ("Scriu pentru
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
la... import că periculoasă pentru liniștea comunității. Un călugăr le atrage atenția unor patroni aflați de față că literele de pe geamul firmei sînt scrise, diavolește, invers și nu pot fi citite din afara spre înăuntru iar patronii, numiți după prenumele automobilelor personale, safrane, Leganza și Silverado, îl alunga, enervați de prezicerile sale apocaliptice, linistindu-se totuși la gîndul că eroarea atrage, prin originalitatea ei, clienții (Open/Deschidere). În virtutea acestui scenariu biblic pe dos, cartea devine, într-adevăr, o galerie de "portrete". Realul
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
de croazieră pe un rîu din Germania - caricatură burlesca a "Titanicului" (Preview/ Previziune), iar ex-poetul Vlad Mireanu, eșuat în critică, rescrie parodic toate piesele lui Shakespeare în urmă dialogurilor cu o imagine a acestuia apărută din senin pe ecranul computerului personal, apoi lupta cu armate de viruși în timp ce bătrînul Will, care îl programează prin instrucțiuni cifrate din spatele ecranului, se metamorfozează, treptat, într-o vampa (Tip of the Day/ Shakespeare și computerele). Și așa mai departe, ca într-o variantă parodica locală
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
a apărut în Statele Unite, fiind tradus impecabil, acum, la aproape jumătate de secol de la data cînd a fost scris, de Agra Baroti-Gheorghe pentru Editură Humanitas. Dar aceasta este o motivație de suprafață, convențională. Adevărată pricina este mai simplă și mai personală: ea ține de plăcerea cu care am citit cartea, plăcere transformată pe parcurs în adevărată pasiune. Motivul e cu atît mai puternic cu cît am purces lectură oarecum sceptică, pentru că știu ce poate să însemne publicarea unui volum de memorii
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]