2,322 matches
-
de cel mult 20 km/h, să nu staționeze sau să parcheze vehiculul în afara spatiilor anume destinate și semnalizate ca atare, să nu stânjenească sau să împiedice circulația pietonilor chiar dacă, în acest scop, trebuie să oprească. Articolul 159 În zona pietonala, semnalizată ca atare, conducătorul de vehicul poate intra numai dacă locuiește în această zona sau prestează servicii publice "din poarta în poarta" și nu are altă posibilitate de acces. Acesta este obligat să circule cu viteza maxima de 5 km
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
cele trei dimensiuni (cotele ± 0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); ● denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; ● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; ● accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; ● planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. 1.3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități
HOTĂRÂRE nr. 907 din 29 noiembrie 2016 (*actualizată*) privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278541_a_279870]
-
principale de amplasare a obiectelor, cu înscrierea cotelor de nivel, a distanțelor de amplasare, orientărilor, coordonatelor, axelor, reperelor de nivelment și planimetrice, a cotei ± 0,00, a cotelor trotuarelor, a cotelor și distanțelor principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor și altele asemenea; ... f) planșele principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, cu înscrierea volumelor de terasamente, săpături-umpluturi, depozite de pământ, volumul pământului transportat (excedent și deficit), a lucrărilor privind stratul vegetal, a precizărilor privind utilajele și echipamentele de
HOTĂRÂRE nr. 907 din 29 noiembrie 2016 (*actualizată*) privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278541_a_279870]
-
piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe și în monumente istorice; ... d) schimbări ale funcțiunii sau destinației monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare; ... e) strămutarea monumentelor istorice; ... f) amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, utilități anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecție a monumentelor istorice. ... (3) Autorizația de construire, autorizația de desființare, precum și autorizațiile referitoare la intervențiile prevăzute la alin. (2) se eliberează numai pe baza și în conformitate cu avizul Ministerului Culturii și
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]
-
pct. 1 al art. I din ORDONANȚA nr. 24 din 21 august 1997 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 206 din 25 august 1997. Prin lucrări de punere în valoare a monumentelor istorice se înțelege: a) amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, la monumente în perimetrul zonei de protecție a acestora; ... b) lucrări de delimitare și împrejmuire a monumentelor istorice; ... c) efectuari de lucrări și dotări pentru iluminatul interior și exterior, de siguranță și decorativ; ... d) lucrări pentru restaurarea și
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274499_a_275828]
-
pct. 1 al art. I din ORDONANȚA nr. 24 din 21 august 1997 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 206 din 25 august 1997. Prin lucrări de punere în valoare a monumentelor istorice se înțelege: a) amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, la monumente în perimetrul zonei de protecție a acestora; ... b) lucrări de delimitare și împrejmuire a monumentelor istorice; ... c) efectuari de lucrări și dotări pentru iluminatul interior și exterior, de siguranță și decorativ; ... d) lucrări pentru restaurarea și
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274500_a_275829]
-
pct. 1 al art. I din ORDONANȚA nr. 24 din 21 august 1997 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 206 din 25 august 1997. Prin lucrări de punere în valoare a monumentelor istorice se înțelege: a) amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, la monumente în perimetrul zonei de protecție a acestora; ... b) efectuari de lucrări și dotări pentru iluminatul interior și exterior, de siguranță și decorativ; ... c) lucrări pentru restaurarea și remodelarea fatadelor; ... d) amenajări peisagistice; ... e) dotări interioare; ... f
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274498_a_275827]
-
1. b) lucrări de reparare privind căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare și altele asemenea, fără modificarea traseului și, după caz, a funcționalității acestora; ... c) lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și celelalte lucrări de amenajare a spațiilor publice; ... d) lucrări de cercetare și de prospectare a terenurilor - foraje și excavări -, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări; ... e) organizarea de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); * denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; * sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; * accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; * planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. ---------- Subpct. 1.2. de la pct. 1 de la lista II. Piese desenate" din secțiunea A a anexei
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
1. b) lucrări de reparare privind căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare și altele asemenea, fără modificarea traseului și, după caz, a funcționalității acestora; ... c) lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și celelalte lucrări de amenajare a spațiilor publice; ... d) lucrări de cercetare și de prospectare a terenurilor - foraje și excavări -, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări; ... e) organizarea de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); * denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; * sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; * accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; * planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. ---------- Subpct. 1.2. de la pct. 1 de la lista II. Piese desenate" din secțiunea A a anexei
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
din acest punct: parcarea stadionului. Un loc strategic pentru organizarea Orășelului copiilor sau târgului de Crăciun, pentru turiști sau autohtoni, printre care vor fi cu siguranta amatori să vadă și să filmeze orașul de la înălțimea cetățuii. De-a lungul străzii pietonale a orașului și pe străzile adiacente, încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Județean, Colegiul Național Decebal, renovat în 2004, Teatrul de Revista al Devei, fostul sediu al Băncii Naționale, Primăria, Biserica Reformata, restaurantul Bachus
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
de ploi puternice, râurile Trotuș și Cașin au ieșit din matcă, inundând orașul și blocând canalizarea. Astfel, nivelul apei a atins și 40 cm în unele zone din Onești, iar mai multe construcții au fost luate de apă (magazii, poduri pietonale etc.). Aproape același scenariu s-a întâmplat în 2010, fără pagube însă. Stema actuală a Municipiului Onești constă în "Stejarul din Borzești," cu referire la binecunoscuta legendă din copilăria lui Ștefan cel Mare. În partea superioară se găsesc 5 turnuri
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
stâng al Ialomiței etc. După evenimentele din decembrie 1989, unele dintre marile proiecte urbanistice ale Sloboziei au fost abandonate sau amânate: construirea unei noi gări C.F.R., realizarea unui pasaj peste calea ferată la intrarea dinspre București și a unei promenade pietonale pe strada Episcopiei, terminarea lucrărilor începute la Parcul Sportiv din zona sud-estică a localității (stadion cu 18.000 de locuri pe gradene, un complex polisportiv și, în perspectivă, o Sală a Sporturilor). În anii ce au urmat după decembrie 1989
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
iar în a doua etapă se propune construirea unei parcări supraterane. Creșterea substanțială a numărului de curse aeriene și a numărului de pasageri pe Aeroportul Internațional Cluj-Napoca a dus și la o sporire considerabilă a traficului de circulație auto și pietonală în zona aeroportului. În aceste condiții, apare necesitatea modernizării accesului la acest obiectiv, astfel încât să se înregistreze un salt calitativ în asigurarea fluenței și a siguranței circulației auto și pietonale.
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
la o sporire considerabilă a traficului de circulație auto și pietonală în zona aeroportului. În aceste condiții, apare necesitatea modernizării accesului la acest obiectiv, astfel încât să se înregistreze un salt calitativ în asigurarea fluenței și a siguranței circulației auto și pietonale.
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
se face prin patru căi de acces dispuse perpendicular pe ulițe, numite "troiane". În mod obișnuit o casă cu grădină (plaț) ocupă . Pârâul străbate satul prin mijloc, trecerea peste apă se face pe trei poduri de beton și două punți pietonale. Casele construite în jurul anului 1900 erau din bârne de lemn, pe fundație de piatră, tencuite și văruite. Majoritatea erau alcătuite dintr-un hol numit "tindă", unde se afla vatra focului, și două camere de locuit de o parte și de
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
constat în lucrări de împrejmuire si de conservare a edificiului. În anul 2013, la inițiativa preotului paroh și prin osârdia singurului nepot al veteranului Alexandru Vasile, s-au realizat importante lucrari de refacere si infrumusețare: platformă de beton pentru acces pietonal, împrejmuire din panouri sudate de plasă zincată și zugrăvire. În cursul studiului pentru realizarea prezentei cercetări, s-a identificat în biserica parohială, pe pilastrul naosului dinspre miază-noapte, mascat de un panou iconografic din lemn dedicat sfintei Filoteea, pomelnicul eroilor din
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
din beton armat în înălțăme concordantă cu biserica, 1967- introducerea curentului electric în lăcașul bisericii și clopotniță, 1968- restaurarea picturii, (pictor Traian Crisbășeanu) 1969-s-a turnat trotuar de beton pentru îndepărtarea apei pluviale de temelia bisericii, 1972- amenajarea aleii de acces pietonal în lungime de 30 m, de la stradă până în pragul bisericii, 1975-împrejmuirea curții bisericii cu gard din plăci prefabricate și din sârmă plasă galvanizată și împrejmuirea cimitirelor cu aproape 1000 m gard de plasă și stâlpi din beton armat. 1981- s-
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
1813, cuprinzând biserica „Sfânta Treime” (1813, refăcută în 1846-1847), biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1834-1838), casele monahale (începutul secolului al XX-lea), fosta trapeză și clopotnița (ambele din 1846). Ea este de fapt accesibilă dinspre comuna Brănești doar pe un pod pietonal, accesul rutier făcându-se dinspre satul Cozieni, comuna Găneasa. Celălalt este biserica „Sfântul Ilie” din satul Pasărea, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
turistică de interes local „Valea Geoagiului” precum și introducerea în intravilan a unor parcele construibile situate lângă artere de circulație pe care există sau urmează a se executa rețele edilitare. Circulația în localitatea Geoagiu de Sus se desfășoară exclusiv rutier și pietonal, rețeaua rutieră în intravilan cuprinde DC 78 Teiuș - Valea Mănăstirii ce străbate vatra satului longitudinal pe o lungime de cca.5 Km constituind Strada principală a satului. Lungimea totală a străzilor din vatra satului este de 1,4 Km. Drumul
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
aceste străzi lipsesc trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Pentru îmbunătățirea circulației se impune de urgență construirea a încă două poduri pentru circulația între cele două maluri ale râului, unul în zona școlii și altul în Suseni. Circulația pietonală între cele două maluri se face peste punți improvizate care în timpul viiturilor sunt distruse și după fiecare viitură satul se mobilizează pentru a le reface. Se impune construirea a cel puțin 2 punți noi, în dreptul școlii, căminului cultural și în
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
parohială și clădirea fostului magazin universal sătesc al cooperației de consum. Pentru viitor organele locale au prevăzut pentru satul Geoagiu de Sus construirea următoarelor obiective: monumentul eroilor satului - pe terenul aparținând școlii; construcția a două poduri și a două punți pietonale; devierea traseului DC 78 în vederea asigurării unei bune circulații; construirea unor noi străzi în intravilan; modernizarea prin reprofilare, împietruire sau pavare, executarea de șanțuri și rigole de scurgere a apelor pluviale, executarea de trotuare acolo unde elementele geometrice o permit
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
mari care separă diferitele trupuri, starea mediocră a celor mai multe din locuințe, media de vârstă ridicată a locuitorilor, dificultățile cu care se confruntă economia agricolă practicată în teritoriu ce nu permit mecanizarea lucrărilor. În Fața Pietrii circulația se face exclusiv rutier și pietonal, rețeaua rutieră din intravilan cuprinde două drumuri clasificate DC 78 - Teiuș - Valea Mănăstirii ce urmărește îndeaproape cursul văii Geoagiului și DC 76 - Cetea Tecșești pe valea Cetii. Drumul comunal DC 78 - este asfaltat în întregime pe traseul de la intrarea în
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
gospodăriile limitrofe. Alunecările de teren ce afectează vatra satului au urmări negative și asupra stării ulițelor din vatră, a podețelor ce deservesc drumurile aducându-le într-o stare avansată de degradare. Lățimea celor mai multe din ulițele satului nu permite executarea trotuarelor pietonale și a șanțurilor de scurgere. Zona rezidențială cu clădiri ocupă în mare parte teritoriul intravilanului, are clădiri de tip rural ce ocupă 90% din intravilan, în ea incluzându-se locuințele, gospodăriile anexe terenurilor agricole, dotările social culturale: biserica, școala, căminul
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]