2,468 matches
-
că și al dumneavoastră să fie la fel de bun. — E ultimul răcnet în domeniu, îl anunță ea. De ce doriți să înregistrați interviul? — Pentru eventuale litigii legate de afirmațiile mele. — Mi se pare corect, spuse Fanny. Își deschise notesul și scoase un pix din geantă. Privi de jur împrejurul ei. — Plăcută încăpere. Locuiți aici de mult timp? — Pe vremuri era casa noastră de vacanță. În ea ne petreceam weekendurile, răspunse Adrian. Dar era mai mică decât acum. Când ne-am hotărât să plecăm din Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
renunțat atât de ușor, spuse ea. Adrian trase adânc aer în piept. — Vreți să spuneți cum de-am putut renunța la nesfârșitele ceasuri de singurătate pe care le petreceam holbându-mă la o coală albă sau pe fereastră, rozând capătul pixului și încercând să creez ceva din nimic, să dau viață unor fapturi lipsite de-o existența anterioară, să le dau nume, părinți, studii, haine, averi... să trebuiască să hotărăsc dacă au ochii albaștri sau căprui, părul lins ori cârlionțat sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
aprecieri de valoare. Abia după citirea integrală îi voi scrie și poate că mă voi învrednici să-i prezint cartea într-o viitoare recenzie. Abia în ziua următoare când am citit integral volumul, am notat doar atât: „Magistru condei (actual pix) pe măsură măiestriei pedagogice, perfecționate timp de o viață la catedră, când a fost un adevărat șlefuitor de caractere, cărora le-a adăugat noi valențe, noi carate.” Pe 29 mai 2007 îmi notez următoarele: O zi consemnată și de istoria
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
o țară mare și bogată care se chema America. Numai că zmeul cel rău a aruncat halterele peste nouă mări și nouă țări și a făcut praf împărăția cea minunată... FINAL PASAJ RETRAS Popa nu mai putu să scrie. Lăsă pixul jos și se scărpină între degetele de la picior. „Omagiu Contesei”, încercă el să scrie altceva, dar amintirile erau prea dureroase. Cel puțin murise fericită, bucurându-se de venirea tramvaiului. Nu, asta era cealaltă Contesă. Cel puțin murise fericită, în mijlocul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
sau vesta ți se prindea în fierul ondulat și nu te puteai întinde mai tare. De multe ori, când atârnai așa peste parapet, îți cădeau tot felul de lucruri din buzunare, pe care le vedeai apoi plutind departe de maluri. Pixuri, hârtii de gumă de mestecat, chei, șervețele, baterii, monede, bucăți de cretă colorată, carioci verzi și albastre. Înainte să cobori de pe pod, îți promiteai să ai răbdare să cauți, dar era imposibil, căci râul purta și lucrurile altora. În buruienile
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
monede, bucăți de cretă colorată, carioci verzi și albastre. Înainte să cobori de pe pod, îți promiteai să ai răbdare să cauți, dar era imposibil, căci râul purta și lucrurile altora. În buruienile și mâlul ce încadrau apa, se adunaseră alte pixuri, hârtii de gumă de mestecat, chei, șervețele, baterii, monede, bucăți de cretă și carioci. Se mai strânseseră și scrisori, reviste, caiete, casete, ceasuri și multe rujuri. La un moment dat, grămezile de pe mal crescuseră așa de mult, încât îți dădeau
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de muritor am început să cred că poate fi concurată de către viteza găndului, care este instantanee. Totul mi-a inflamat imaginația, fantezia. și, pentru că omenirea așteaptă de multe decenii venirea Oznurilor cu extratereștri, m am hotărăt să vă aduc, cu pixul, pe Pămănt. Am îndrăznit să cred că sufletul spiritul omului este nemuritor. Am înfrățit roboți din lumi diferite ca să apere Pămăntul și oamenii lui. Febra cunoașterii a dus la apariția unei adevărate industrii a Science Fiction-ului; mii de autori, milioane
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
buni, buni pentru treabă și mult mai buni pentru a trage mâța de coadă. În Nicorești Târg problema stătea puțin mai altfel, fiindcă altfel nu-mi explic de ce aveam atâția negustori de toate națiile. Și-i scriu aici direct cu pixul pe frații Țurea : Luigi - brutărie, Mitică și Năstase - băcănie, Costică - cârciumă. Mai erau Fotache Ștefăniu, negustor și cămătar, frații Ghiță și Alecu Gheorghiu, negustori specializați în pește apoi, după primul război mondial, Mitriță Ciubotaru - băcănie și textile, Costică Drăgan - articole
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ar putea declanșa hemoragia...” „Despre ce fel de hemoragie este vorba?” Ciungul ridică neputincios din umăr. Ciotul făcu o rotație ciudată, agitându-se În aer. „Deocamdată e doar o supoziție. Nu mă pot pronunța până nu vă consult...” „Dați-mi pixul să semnez odată!” „Stați liniștit la locul dumneavoastră”, Îl povățui omul fără braț. „Ce rost are toată această agitație?!” făcu el, luând o mutră compătimitoare. „Mai bine nu vă ridicați.” „Și atunci cum rămâne cu semnătura?!” „Nici o problemă, o vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
-se să și-o ia la labă. Asta-i după ce-a auzit de la frate-său din marină chestia aia utilă despre cum și-o fac arabii. Puștiu se uită prin jur să găsească ceva care să se potrivească. Un pix e prea gros. Un creion e prea gros și cu muchii. Dar, prelinsă în josul lumânării, e-o creastă de ceară subțire și netedă, care pare numai bună. Doar cu vârful degetului puștiul rupe bucata lungă de ceară de pe lumânare. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
un singuratic. Dar e fericit. Ce e important e că Doctor Ken a fost de acord. Sigur, îmi dă un interviu. Un mic profil pentru secțiunea divertisment a ziarului de duminică. Directorul căruia îi fac propunerea își răsucește capătul unui pix în ureche, scoțându-și ceara. Mai mult decât plictisit. Directorul îmi spune că publicul nu dorește o poveste despre cineva care-a fost drăgălaș și talentat cât era mic, a primit o grămadă de bani ca să apară la televizor, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
dar în acele clipe apare de undeva cineva și mă ajută să mă ridic, ceea ce nu e puțin lucru. De aceea aș dori să mulțumesc aici tuturor celor care m-au ajutat „prin cuvânt și faptă” să ajung să iau pixul în mână și să deschid caietul, pentru a vă transmite tuturor ceea ce știu. Mulțumesc tuturor OAMENILOR care mă ajută și mă vor ajuta să împlinesc voia lui Dumnezeu și a Mariei : celor două Florentine și lui Florin, părintelui „necunoscut” Apostol
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
oprit și mi-a repetat porunca: A spus Impărăteasa Cerului și a Pământului să te duci să spui oamenilor ! Eu m am întors și am văzut-O în curte; și am plecat... De atunci și până am pus mâna pe pix, m-am tot întrebat ce trebuie și cum trebuie să spun oamenilor. Acum știu și o fac așa cum mă pricep. Mă rog să mă ajute să spun tot și bine ! și să vă ajute pe voi toți care veți citi
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
efectul moliftele, ci am luptat mai departe prin orice mijloc cinstit și drept care mi-a stat la dispoziție sau care mi se aducea la cunoștință. și au fost multe acestea. Nu vă întristați, pentru că de asta am pus mâna pe pix, ca să vi le spun și vouă, să vă puteți folosi de ele în lupta fiecăruia dintre voi. În primul rând am căutat să fiu informată mereu și cu un ceas mai devreme (cum se spune la noi) prin toate mijloacele
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
am știut că mai am timp până va pleca trenul meu, dar am început să cobor pe scări ca să-i anunț pe ceilalți călători de sosirea trenului. La un moment dat, printre linii, era o vameșă în costum gri cu pixuri de contrabandă de vânzare. Eu aveam în mâna stângă, strânsă la piept, două pixuri ale mele: unul albastru și altul cu pastă roșie, dar vroiam să mai cumpăr două, la fel cu ale mele, să le fac cadou cuiva. Bani
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
să cobor pe scări ca să-i anunț pe ceilalți călători de sosirea trenului. La un moment dat, printre linii, era o vameșă în costum gri cu pixuri de contrabandă de vânzare. Eu aveam în mâna stângă, strânsă la piept, două pixuri ale mele: unul albastru și altul cu pastă roșie, dar vroiam să mai cumpăr două, la fel cu ale mele, să le fac cadou cuiva. Bani aveam, dar erau translucizi, ca niște folii de celofan de la punguțe și am vrut
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
În dumneavoastră, am zis eu. — Curajoasă prostie. Ultimului Împricinat care mi-a venit cu asta (un turist yankeu, convins că fabada o inventase Hemingway la bîlciurile de San Fermínă i-am vîndut o Fuenteovejuna semnată de Lope de Vega cu pixul, ia aminte, așa Încît umblă cu grijă, că În afacerea asta cu cărțile nu te poți Încrede nici În fișiere. Se Înnopta cînd am ieșit din nou pe strada Canuda. O briză răcoroasă pieptăna orașul, iar Barceló Își scoase pardesiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
căsuță poștală de la sediul central de pe strada Layetana. Numărul 2321. Și, dacă se poate, cine ridică poșta de-acolo. Crezi dumneata că ai putea să-mi arunci un colac de salvare? Fermín Își notă numărul deasupra gleznei, sub șosetă, cu pixul. — E arhicunoscut: mie nu-mi rezistă nici un organism oficial. Dă-mi cîteva zile și-am să-ți ofer o informare completă. Ne-am Înțeles să nu-i spui tatei nici o vorbă, nu-i așa? — Fii fără grijă. Pleacă de la ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
îl întrebase: Ce armă aveți în bagajul de mână, domnule Vladimir? Parcă ar fi o cheie de muzeu!... El știa că nu are la el nici o cheie de muzeu și replicase cu convingere: E trusa de stilouri Parker și de pixuri americane, domnișoară. Acum, fiindcă își amintise de cele zise la controlul bagajelor, clămpăni încuietorile maletei-diplomat și, depărtându-i capacul numai un pic, își strecură mâna înăuntru: pipăi curios și neliniștit teancurile de bancnote, simțind, sub degete, obiect de metal. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
neprelucrat, transcriere fidelă a convorbirii, bun cu ceva termeni pe care numai ei îi puteau înțelege. „Am fost întrerupți de telefon, de intrările cadrelor. Vrem să refacem interviurile și poate ni se acordă niște locuri mai calme.“ Cer foaie și pix. Își scriu viețile singuri: Sibișan, Zanfir și Csampar. Am cumpărat pe banii mei drepturile lor de autor. Asta a fost metoda mea de lucru. Viețașii noștri de pe Rahova, București Ei, pușcăriașii Președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la Club, la spectacole sau la făcut artă. Merg la Regina-Mamă, comandantul închisorii, Carmen Mihail, să se plângă. Merg în camera comandanților lor, Mihaela Bonațiu și Mihai Cosmescu, să-și ceară drepturile: norma de țigări, norma de plicuri, norma de pixuri, norma de discuții cu cineva care iese afară zilnic. Merg în bisericuță, la spovedanie cu popa. Merg la doctor. Ajung la vorbitor, unde vin sectele, mai rar rudele. Stau atârnați pe geamuri pentru a tranzacționa cafea, țigări, pleisteișănuri, izmene, cd-uri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
el o zi în an. Nu prea avem pofte, că mai rău te amăgești. Cafeaua e interzisă. Nu știu de ce, că trebuie fierbător, poate. Și fierbător canci. Carioci la set, trei bune. Pensulă de pictat, nu se prea omoară lumea. Pix, să fie sculă mai frumoasă, ce n-a văzut hoțul de mult. Amărâte, la una-două de fumat. Foarfecă, ac e interzise. Vrei să coși, vine ofițerul, tai, coși, te razi, le scoți afară. Mierea e mai cumpărată, e sătul hoțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
urcat pe schele. Eram în refuz de hrană și am cerut la medic să mi se dea tentură de iod. Aia-i bună pentru orice, pentru un coș, pentru orice. Și la refuz de hrană îmi dă voie să am pix, creion. Și am scris pe cearșaf, frumos, cu litere, și pe urmă am dat tentură de iod. Aia este maro și, când se usucă, rămâne maro pe cearșaf. Cu aia am scris. Pe urmă, a venit comandantul, a venit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
a avut încredere, mi-a dat material, mi-a dat pânză, mi-a dat ață. Bineînțeles, nu d-aia care trebuie, a desfăcut un prosop, ață de pe-un pulovăr, ciorapi, din toate alea. Mi-a desenat pe pânză cu pixul și-am început să cos. Am colorat-o, cu ață colorată. Am făcut vreo două ghivece cu flori, am făcut o icoană cu Maica Domnului, acum lucrez la un peisaj. Paralel cu goblenul, merg la Club. Nu pot să zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
că ai făcut ceva și ai succesul ăla că a ieșit ceva, din ce trebuia să iasă. Fac și pe A5 și pe A0, dar pe A0 e destul de mare și complicat. Dar totuși le fac. Completez cu creionul, cu pixul înseamnă că trebuie să fii un om hotărât. Fiind vorba de rebusuri, nu poți fi așa hotărât, trebuie să știi foarte multe și omul și greșește, mai sunt și cuvinte care se scriu diferit, se mai și greșesc. Când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]