3,039 matches
-
European 1968. La câteva zile după această înfrângere este instalată o nouă conducere a F.R.F. Rapid București cucerește în acest an pentru prima dată titlul de campioană. Tot pentru prima dată în istoria fotbalului românesc titlul de golgeter ia drumul plaiurilor oltenești, fiind câștigat de Ion Oblemenco (Universitatea Craiova). Ca o consecință a scăderii rezultatelor fotbalului românesc pe plan internațional, în 7 iulie 1967, are loc ședința de lucru a Biroului F.R.F., în care, printre alte măsuri, profesorul Angelo Niculescu este
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
dansează în aer, lăsând în urmă copaci goi și stingheri, câteva lacrimi de ploaie și câteva șiruri lungi de cocori care brăzdează cerul. Semne că Toamna, zâna cea cu rochie de frunze ruginii, și-a făcut simțită prezența și pe plaiurile noastre, aducând cu ea atât bogăția și belșugul, cât și tristețea și melancolia timpurilor apuse. A intrat Toamna și în livezi, scuturându-și rochia și îmbrăcând natura în straie de sărbătoare multicolore. Cu ultimele puteri, razele soarelui, care par filtrate
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
folosite de ardeleni ca leac în bolile de stomac, ficat și rinichi încă din secolul al XVI-lea, de la urzica întrebuințată de munteni ca remediu antireumatic și până la rădăcinile de toporași sau cojile și fructele de stejar pe care locuitorii plaiurilor moldovene sau bănățene le utilizau în tratamentul afecțiunilor bucale sau la florile de mușețel întrebuințate de locuitorii dobrogeni, istoria medicinii populare consemnează o suită întreagă de momente și exemple concludente, care atestă rolul terapeutic al plantelor medicinale și aromatice. În
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
prefigurează aventura solară a impresionistului Claude Monet, atunci când spune „Nimic etern în tremurul sclipirii”. Balada Miorița, care are rădăcini precreștine, stă mărturie în ceea ce privește viziunea luminoasă asupra vieții și asupra morții a oamenilor din Carpați. Metaforele care deschid balada „picior de plai”, „gură de rai” sugerează un spațiu de lumină (vertical, terestru și astral), la care se adaugă puritatea sufletească a baciului moldovean, a mioarei năzdrăvane și conceperea morții ca o metaexistență, un nivel ontic superior. Puține creații universale cumulează și iradiază
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o nonșalanță fericită, tipic orientală, cu nădejdea în viitor și trăind într-o intimă legătură cu natura. Nimănui nu-i poate scăpa identitatea de sentiment și de viziune dintre tablourile sale și primele versuri din Miorița: „Pe-un picior de plai Pe-o gură de rai.” Grigorescu place pentru lumina generoasă a picturii sale, pentru speranța într-un timp al binelui și-al adevărului, pentru puterea de a visa și a îndrăzni. Pictura lui sugerează interioritatea sublimă a neamului nostru, natura
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
numit fantasy. Anvergura căpătată în ultimele decenii face ca acest gen de literatură să ajungă la un nivel înalt și să depășească "titulatura" de best-seller, devenind o nouă formă de artă. O dată cu lansarea trilogiei cinematografice Stăpânul Inelelor, mulți locuitori ai plaiurilor noastre au devenit dintr-o dată atrași de fantasy. Fenomenul a cunoscut o amploare foarte mare, iar noii fani nu s-au oprit doar la filme. Cărțile au început să se vândă, apoi DVD-urile și jocurile. Și toată lumea a început
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
exercitării drepturilor lor (vezi semenele de lângă noi, femeile rroma din comunitățile tradiționaliste, precum și femeile din religii ultrapatriarhale), în cazul fericit în care acestea le sunt formal recunoscute. Dar „lumina” nu a venit deloc numai de la Apus. Nici înaintașele noastre de pe plaiul „mioritic” nu s-au rezumat la conviețuirea cu patriarhatul într-o resemnare „cosmică”, de Ană păcălită și zidită fără consimțământ în proiectele bărbaților. Chiar și Ana „lui Manole” a protestat, dar a făcut-o degeaba într-o cultură surdă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
alegere liberă a rolului și responsabilității de părinte. Avortul este: „masacru intrauterin”, „inamic perfid al viitorului biologic al poporului”, duce la „declinul mâinii de lucru”, subminează independența patriei, denaturează „împlinirea destinului femeiesc” este un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuținează patrimoniul „partidului părinte” (pp. 124-130). Comunismul nu a operat niciodată cu o etică a drepturilor individuale (alta decât cea pentru nenăscuți). El a operat doar cu o etică a datoriei, zgomotos propagată pe toate canalele. Pe lângă datoria de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Basarabia la răscruce Basarabia - pământ Învălurit, Închingat Între două ape, când liniștite și străvezii, când Învolburate și revărsate peste maluri. Și soarta oamenilor de pe aceste plaiuri e când senină și blândă, când răscolită de copitele năvălitorilor. Când puținele zile liniștite bucură pe localnici, clopotele bisericilor răsună din zare În zare, oamenii Înfloresc ca florile câmpului, codrii Își Întind umbra pentru odihnă, dealurile strălucesc de roadă și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și administrarea muzeului, ideea căruia Îi aparținea de fapt ilustrului părinte. Prof. Ion Bodrug (directorul gimnaziului “Paul Mihail” din Cornova-Ungheniă: “Noi, colectivul gimnaziului ce-i poartă numele, vom păstra cu sfințenie această moștenire și vom asigura durabilitatea prin educarea patrioților plaiului natal, prin formarea cultului limbii materne, a pasiunii pentru literatura națională și istoria Neamului.” Personalitatea Preotului Paul Mihail s-a impus prin cultivarea cu consecvență a valorilor spirituale corespunzătoare Înaltelor principii morale. Satul poate avea o evoluție Înfloritoare prin puterea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Andronache din București, poetul basarabean Toma Istrati a recitat la 3 martie 1981, o Închinare: „Tu mână de țărână ce ești azi fără grai Să știi că vom păstra de-a pururi drept stăpână Din zare până-n zare, pe-ntregrul nostru plai Tot limba noastră dulce, În veci de veci română.” Alexandru I. Gonța Ne Întâlneam pentru a patra oară la Iași, unde Alexandru Gonța venise să mai scormonească În arhive și biblioteci, În căutarea de materiale pentru lucrările sale de istorie
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cunăscători ai istoriei medievale românești. În prefața volumului sunt menționate importante informații: o contribuție științifică necesară la aprofundarea istoriografiei relațiilor multiple dintre Țările Române din Evul mediu. Se subliniază de asemenea ideea formării conștiinței de neam a românilor de pe toate plaiurile de răspândire. Rămâne o trăsătură distinctă și meritorie a vastei documentații privitor la satul românesc În Evul Mediu. Personalitățile de seamă ale istoriografiei naționale subliniază cu multă considerație monografiile Închinate satului medieval. Critica timpului se expimă laudativ cu mențiunea - greu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ai veteranilor de război, poeți, gazetari, scriitori, tineri dar și pensionari, foști În Învățământul În Basarabia, Înainte de război. În zilele de 16-20 mai 1997 la invitația lui Toma Istrati un grup numerous de oaspeți din țară am vizitat din nou plaiul natal al poetului Într-un adevărat pelerinaj. Încântați de primire oaspeții deopotrivă cu gazdele au simțit că Prutul nu desparte, nu este o graniță rămânând mereu un pod de flori care duce spre Chișinău prin locuri de mare frumusețe și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
1969 până în 1981 redactor, corespondent special al ziarului regional Zorile Bucovinei din Cernăuți. Din 1981 până în 1991 redactor superior la redacția emisiunilor în limba română a Postului de radio Kiev. În perioada anilor 1990 1994 redactor-șef fondator al ziarului Plai românesc. După ce câștigă procesul declanșat de administrația regională împotriva ziarului, părăsește redacția și fondează alte publicații românești -ziarele Arcașul și Curierul de Cernăuțiť. În 1999 fondează ziarul Ligii tineretului român din Bucovina "Junimea". Este membru al redacției revistei Glasul Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
crescut altfel decât noi. Să nu le pună nimeni căluș în gură. Dar să nu ne facem iluzii. Rusia nu a plecat de pe Prut. (martie 2002) Ștefan cel Mare, între Vladimir și Ion O gâlceavă aprigă s-a abătut asupra plaiurilor noastre, Măria Ta: al cui e Ștefan cel Mare? Al lui Ion Iliescu sau al lui Vladimir Voronin? Cine aduce înapoi sabia Măriei Tale, furată de turci: Adrian Năstase sau Vasile Tarlev? Că eu aș fi mai moldovean că-s
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
străjuite de copaci stufoși, porțiuni de iarbă ver- de și sănătoasă, alternând cu terenuri cultivate, pâlcuri de feluriți arbori bine crescuți, hectare multe de păduri neatinse de gura topo- rului sau de dinții drujbei. Peisaje încântătoare... Poate un picior de plai... un alt picior de plai, dintr-o altă lume, care încă mai ocrotește gura de rai de pe pământ. În scurtă vreme, oprim. Parcă îmi pare rău. Prea mă copleși- seră frumusețile aducătoare de vechi amintiri. Îl urmăm pe Henri, care
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de iarbă ver- de și sănătoasă, alternând cu terenuri cultivate, pâlcuri de feluriți arbori bine crescuți, hectare multe de păduri neatinse de gura topo- rului sau de dinții drujbei. Peisaje încântătoare... Poate un picior de plai... un alt picior de plai, dintr-o altă lume, care încă mai ocrotește gura de rai de pe pământ. În scurtă vreme, oprim. Parcă îmi pare rău. Prea mă copleși- seră frumusețile aducătoare de vechi amintiri. Îl urmăm pe Henri, care își ia în serios rolul
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
rituri nu va avea parte, după moarte, de toate splendorile de dincolo, din sălașurile întunecate" (v. 480-482). Imnul homeric către Demeter relatează atât mitul central al celor două zeițe, cât și întemeierea Misterelor Eleusine. În timp ce aduna flori în câmp pe plaiul Nysei, Kore (Persephone), fiica lui Demeter, a fost răpită de Pluton (Hades), zeul Infernului. Nouă zile a căutat-o Demeter, și în tot acest timp ea nu s-a atins de ambrozie, în cele din urmă, Helios îi spune adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pustii.// Lugubri corbi, năpîrci, prădalnici vulturi/ Pe stînci se suie la porunca ei,/ Să sfîșie din inimile negre/ A mii și mii de sumbri Prometei”9). Sau semn al înăbușirii speranței: „Privirea noastră-nalț-un rai/ în fiecare colț de plai;// La gîndul nostrusimfonii/ Tresar grădinile pustii;// Cu gîndul nostru ntindem punți/ Și peste mări și peste munți.// Dar umbre - vezi - plutesc pe sus:/ Coboară corbii spre apus.// Și cum trec mîndri! Parcă-n zbor/ Simt că pămîntu-i tot al lor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sacter va publica niște note de lectură pe marginea volumui Poezii 7) apoi știrea că Agatha, „soția regretatului poet G. Bacovia”, se va întîlni, în ultima săptămînă a lui decembrie, cu membrii cenaclului „N. Bălcescu” și cu colaboratorii la volumul Plaiurile Bistriței. în rest, numele poetului a mai fost pomenit doar în recenziile cîtorva din revistele care au scris despre moartea sa („Tînărul scriitor”, „Steaua”). Aș remarca totuși că formula „poetul băcăuan”, întîlnită în aceste modeste note, seamănă, chiar dacă vag, cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Borza (1921 - 1998), inginer, cercetător științific, expert În turism, autor a numeroase proiecte de cercetare, studii și scriitor de cărți cu profil turistic, a fost una din marile personalități ale turismului românesc al secolului XX. De numele acestui fiu al plaiurilor românești, sunt legate multe din succesele pe care cercetarea științifică În turism a realizat-o, În decursul existenței sale, fiind unul din susținătorii și din promotorii acestei activități. Minte ascuțită, spirit critic, fire exigentă cu el și cu cei din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se mențină În fața valului ucigător impus de procesul globalizării. Toate aceste elemente definitorii, pentru ființa și dăinuirea noastră În spațiul Carpaților Meridionali, au fost argumente care au determinat, căutarea unor soluții, care să conserve și să amelioreze viața locuitorilor acestor plaiuri. În acest amplu proces, de căutări și implementări, a unor structuri care să vegheze și să propună Îmbunătățiri la problemele pe care muntele românesc În general le reclamă, s-a asistat la apariția a numeroase inițiative. Astfel, datorită clarviziunii și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
doar 35 dintre ele cum ar fi: DÎmbovicioara (Argeș); Moieciu (Brașov); Peștera Mare de la Soroniște și Peștera lui Adam - Herculane, Peștera de pe Cerna - Cornereva (Caraș Severin); Peștera Ialomiței - Moronei (DÎmbovița); Peștera Padeș - care este electrificată, Cioaca cu Brebenei, Cloșani, Gura Plaiului - Padeș, Fusteica și Pocruia - Tismana , Gura plaiului - Pestișani, Runcu - Comuna Runcu, Peștera Muierii - Baia de Fier (prima din țară electificată -1963), Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani, Cocolbea (Sat Ponor), Sura Mare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
DÎmbovicioara (Argeș); Moieciu (Brașov); Peștera Mare de la Soroniște și Peștera lui Adam - Herculane, Peștera de pe Cerna - Cornereva (Caraș Severin); Peștera Ialomiței - Moronei (DÎmbovița); Peștera Padeș - care este electrificată, Cioaca cu Brebenei, Cloșani, Gura Plaiului - Padeș, Fusteica și Pocruia - Tismana , Gura plaiului - Pestișani, Runcu - Comuna Runcu, Peștera Muierii - Baia de Fier (prima din țară electificată -1963), Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani, Cocolbea (Sat Ponor), Sura Mare (Sat Ohaba Ponor) - Comuna Pui, Peștera Bolii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de marele geograf francez Emmanuel de Martonne (1907) cînd referindu-se la Carpați arată că ei sunt „poate cei mai umani și mai plini de istorie dintre munți”. Avantajele oferite de morfologia cadrului natural, cum ar fi: depresiunile, văile rîurilor, plaiurile etc; favorizează o puternică viață materială și spirituală, chiar pînă la cote Înalte, cum ar fi localitățile Ciunget și Curmătura care au urcat la peste 1300 m la izvoarele Lotrului și Latoriței sau a celor din Depresiunea Branului, ca Fundata
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]