38,301 matches
-
care ați desfășurat-o pe perioada plină de încordare pentru bunica G., care știa și ce este acasă și care mai simțea intens că trebuie să se grăbească. În sfârșit, bunica se întoarce acasă cu viza. Totul e pregătit pentru plecare. 19 iunie 2007. Se pleacă cu mașina. Suntem cinci persoane în formația care trebuie să plece: N.C. - mama; G.V.S. - tatăl; C.A. - fratele tatălui, ajutor de șofer; E. copilul, care nu are cu cine să rămână acasă pentru că bunicul este
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
minute apare copilotul elicopterului care se pregătea s-o ducă pe Raisa (venise din nou la chemare) la Linz, privește în jur și apoi mi se adresează: - Dumneavoastră sunteți doamna G.? Veniți să vă vedeți nepoțica, noi suntem gata de plecare. - Nu vin - spun eu - am s-o văd la Linz în două ore. - Bine! spune el și pleacă. În urma lui, mă răzgândesc. Iau copilul de mână și plecăm s-o vedem pe surioara lui. Raisa este deja în elicopter, în
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
și noi îl urmărim până dispare. Lângă noi este mașina în care așteaptă C. să plecăm mai departe. Am aflat mai târziu că el fusese din nou la Viena să-i ducă gazdei noastre cheile rămase la noi în viteza plecării. C.A. rămâne să ne aștepte în mașină. Copilul se întoarce cu mine în spital să definitivăm externarea mamei ca să putem pleca spre Linz. Mama este bine, ni se deschide cale liberă să plecăm mai departe, după copil. Nu mai
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
importanța spiritului copilului și al meu. Nu trecea zi să nu-mi spună ce deosebiți suntem. În noaptea de dinaintea înmormântării, ne-a pus două vaze cu flori la ușă, după ce fusese invitata noastră la masa de seară. În seara de dinaintea plecării am fost invitații ei în apartamentul pe care-l ocupa la etajul al doilea. O doamnă care știe să se descurce în orice situație: era și îngrijitoare și administrator și patron, era și modestă și fină, era orice definește un
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
cetățenilor români, de altă naționalitate, pe sume consistente, a reprezentat unul dintre cele mai cinice produse ale sistemului comunist. Deținând cea mai numeroasă comunitate evreiască din blocul sovietic, după U.R.S.S., România a facilitat, între 1950-1952, emigrarea evreilor, permițându-se plecarea a aproximativ 100.000 de persoane spre Țara Sfântă. Deși inițial Dej dăduse ordine prin care interzicea comerțul efectiv cu ființe umane, încasările din astfel de vânzări mergeau strună și profiturile se tot acumulau în trezoreria română. În 1961, 12
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
dobândă din R.F.G.. Încă din 1965, dar mai ales după anii 1980, taxelor pe cap de persoană emigrată plătite oficial de statul german li s-au adăugat bunuri materiale sau sume de bani plătite pentru a urgenta acordarea vizei de plecare. În încercarea de a obține mai mulți bani de la familiile celor care doreau să părăsească România, aflate în R.F.G., a fost adoptat „decretul privind obligațiile persoanelor care cer și li se aprobă să se stabilească definitiv în străinătate de a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
stat, organizații socialiste și persoane fizice, precum și de a restitui unele cheltuieli suportate de stat cu școlarizarea lor”. Datoriile către statul român trebuia achitate după aprobarea cererii de stabilire definitivă în străinătate și înainte de eliberarea pașaportului (art.3), iar până la plecarea din țară taxele, tarifele datorate statului, precum și cheltuielile pentru asistența medicală se achitau în valută (art.4). În cazul celor care plecaseră ilegal din țară, actul normativ stabilea că „restituirea cheltuielilor de școlarizare, specializare și perfecționare se asigură prin urmărirea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
nivelul de trai din România a scăzut. (anexa 4) Printre acești curajoși se numără și Daniel Renon născut în 1971, în Banat, la Sânicolaul Mare. După fuga mamei sale, prin Iugoslavia în Germania Federală, în 1987, a depus cerere de plecare definitivă pentru RFG. După doi ani de tracasări a obținut pașaportul, dar Ambasada RFG de la București refuza să-i dea viză. Hotărăște împreună cu doi prieteni, Rodica Olăran și Cristian Silaghi să treacă în Iugoslavia, în zona Comloșul Mic, în ziua
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
atunci nu am mai primit nici o veste de la ei. Ce să fie? Nu ne putem închipui. Noi avem tot felul de supărări. La București, când am fost la ambasadă, am fost urmăriți... Am fost la județ să ne interesăm de plecarea noastră, dar ni s-a spus scurt și concis că nu putem face formele pentru că nu avem niciun motiv de plecare, suntem o familie unită... În orice caz, acum s-au cam sistat plecările, e foarte greu să faci actele
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
supărări. La București, când am fost la ambasadă, am fost urmăriți... Am fost la județ să ne interesăm de plecarea noastră, dar ni s-a spus scurt și concis că nu putem face formele pentru că nu avem niciun motiv de plecare, suntem o familie unită... În orice caz, acum s-au cam sistat plecările, e foarte greu să faci actele, pentru că pur și simplu nu-ți dau formularele să le completezi. Suntem foarte supărați și din cauza aceasta și pentru D. și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
la județ să ne interesăm de plecarea noastră, dar ni s-a spus scurt și concis că nu putem face formele pentru că nu avem niciun motiv de plecare, suntem o familie unită... În orice caz, acum s-au cam sistat plecările, e foarte greu să faci actele, pentru că pur și simplu nu-ți dau formularele să le completezi. Suntem foarte supărați și din cauza aceasta și pentru D. și G. Plus necazurile de la serviciu... și credem că s-ar putea să ne
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
simplu nu-ți dau formularele să le completezi. Suntem foarte supărați și din cauza aceasta și pentru D. și G. Plus necazurile de la serviciu... și credem că s-ar putea să ne rețină scrisoarea, nu știm nici noi ce să credem”. Plecarea peste hotare, act disperat care a atins oameni de toate vârstele și profesiunile, a devenit un fenomen generalizat, larg răspândit, inedit în istoria unei țări care a fost de-a lungul vremurilor țară de imigrație, nu de emigrație. 3. Sistematizarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Învățarea prin descoperire aduce o contribuție însemnată la dezvoltarea creativității și a comportamentului creator. Metoda are funcție formativă complexă pentru că se adresează, concomitent, inteligenței, capacității de memorare, voinței, sensibilității și imaginației. Învățare prin descoperire, considerată în bibliografia pedagogică punct de plecare pentru proiectul de cercetare propriuzis, modernizează abordarea tradițională. Accentul se mută, în acest context, de pe înregistrarea pasivă a cunoștiințelor, pe implicarea directă în descoperirea și asimilarea lor. Descoperirea este o formă de antrenament intelectual care oferă elevilor posibilitatea de a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
istorice și vestigiile istorice au o mare importanță pedagogică, nu numai și nu în primul rând doar ca simple ilustrații ale unor expuneri mai mult sau mai puțin abstracte, ci ca adevărate izvoare de noi cunoștințe, ca un punct de plecare pentru o susținută activitate de căutare și de aflare prin forțe proprii a adevărului istoric. Din acest punct de vedere, ele îndeplinesc o importantă funcție euristică, de relevare a adevărului. Astfel, învățarea prin cercetarea documentelor și vestigiilor istorice, metodă de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de caiet; b) scrierea unor cuvinte sau sintagme care au legatură cu tema/problema pusă în discuție (scrisă în mijloc); c) stabilirea unei legături între cuvintele sau ideile produse de cuvântul, sintagma sau propoziția nucleu inițială, stabilită ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidențiază conexiunile dintre idei (conexiuni pe care le intuiți sau despre care credeți că există); d) scrierea tuturor ideile care au legatură cu tema/problema propusă, până la expirarea timpului alocat acestei activități sau până la epuizarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și tehnici adecvate, elevii învață noile cunoștințe iar, în faza de realizare a sensului, ei inventariază noile idei asimilate pe care le notează în rubrica „Am învățat”. În fiecare rubrica apar notate ideile corespunzătoare, evidențiindu-se, foarte clar, situația de plecare (ceea ce știau elevii), aspectele și întrebările la care au dorit să găsească răspunsuri (consemnate în rubrica „Vreau să știu”) și ceea ce au dobândit în urma activității/procesului de învățare (ideile consemnate în rubrica „Am învățat”). Jocul de rol Jocul de rol
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
migraționiste, ar fi aceea că, pentru majoritatea anilor vizați, orașul Breaza se confruntă cu un spor migratoriu negativ, cu valori mai mult sau mai puțin apropiate. Valorile negative ale sporului migratoriu imediat după revoluția din 1989 se explică parțial prin plecările în stăinătate, profitând de vremurile confuze în care ne aflăm. Discrepanța între numărul persoanelor sosite și plecate apare și din cauza stabilirii tinerilor în orașele mai mari din vecinătate sau mai îndepărtate. Deși valorile bilanțului migratoriu sunt negative ele nu sunt
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ale amenajiștilor pentru diferite activități, însă întotdeauna prin cunoașterea și consultarea celor care îl poluează. Aceste noi dimensiuni ale geografiei am încercat să le aplic și analizei de față, pentru că numai așa analiza devine diagnostic și servește ca bază de plecare politicilor de amenajare și dezvoltare urbană.
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
trenul București-Iași. Am urcat din Vaslui, după ce, începând cu ora 4,30 dimineața, am fost angajat într-un adevărat „tur de forță”: luat trenul, mers la Liceul Economic, discuția cu „partenerii de afaceri” găsiți la „mica publicitate” (directorul și contabilul), plecarea cu un TIR de 4 t la Lățești (în sudul județului), încărcat 4200 kg de cereale (grâu și porumb), dar mai întâi pus totul în saci și transportat la mașină cu o căruță cu un cal; am „tratat” muncitorii cu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Dar așa? De ce acum orice bucurie este „subminată” de spectrul inevitabilei erodări și al transferului „clipei frumoase” (Goethe!) în pustiul inefabil al amintirii? Domnul R. nu vrea să o necăjească pe Teodora cu gânduri de acest gen. Rămas singur după plecarea ei, este din nou asaltat de un „demon al întrebărilor”. Așadar, ce rămâne dintr-o iubire pasională, după momentele ei de consum intens? Cât durează în „memoria vie” a fiecăruia: plăcerea devoratoare și gemetele (excitante!) din timpul orgasmului; beatitudinea revărsării
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
apăsat P.H. Lippa. Și eroul său are încă o dată noroc. Nu de mult, l-a revăzut pe Gr. C., fost coleg de Universitate, acum director al Liceului Național. I-a propus suplinirea catedrei unui tânăr profesor aflat pe picior de plecare în Franța, pentru doctorat. Este momentul să accepte urgent și să se mute în orașul Teodorei. Are și spațiu disponibil, suficient pentru cărțile și manuscrisele sale. O vecină, care o mai ajută în gospodărie de când are copil mic, chiar i-
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cu undița, cum poate cred cei mai mulți, ci cu mîna. Se pricepea de minune la prins păstrăvi de sub stînci, din pîrîul ce curgea printre munți. Numai că în acea zi ținta sa principală nu erau păstrăvii, ci tritonii. Iată deci cauza plecării sale spre pădure. Cine și-ar fi putut închipui că intenția atît de lăudabilă a Bărzăunului avea să constituie punctul de plecare al unei aventuri formidabile? Cum mergea el așa pe drum, cu puțin timp înainte de a coti pe ulița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
printre munți. Numai că în acea zi ținta sa principală nu erau păstrăvii, ci tritonii. Iată deci cauza plecării sale spre pădure. Cine și-ar fi putut închipui că intenția atît de lăudabilă a Bărzăunului avea să constituie punctul de plecare al unei aventuri formidabile? Cum mergea el așa pe drum, cu puțin timp înainte de a coti pe ulița ce ducea la cantonul părăsit, auzi deodată din umbra unui gard înalt: Bîzzz... bîzzzz... Bărzăunul se purtă însă foarte demn. Nu luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
felul său de-a fi. Eu nu mă amestec în treburile lor! Ei s-au certat, ei s-au împăcat. Asta-i. Așa că vă dau cuvîntul meu de onoare că nu am nici un gînd rău față de Vlad. Deci, îndată după plecarea de lîngă Piatra Domniței spre peșteră, Bărzăunul a spus la un moment dat că mai bine-ar fi dacă s-ar urca cu toții pînă-n vîrful crestei, bineînțeles nu pieptiș, ci pe o cale mult mai ocolită, pentru a vedea dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ierta niciodată divulgarea secretului peșterii și adeziunea lui totală la călăuzirea unei echipe străine. Dar acum nu interesează pe nimeni părerile Bărzăunului, că nu-i el buricul pămîntului, ci cum s-au petrecut lucrurile cu noua echipă pornită spre peșteră. Plecarea s-a făcut fără nici o vîlvă, pentru a nu stîrni și alți curioși din sat. În apropierea cantonului părăsit, deci înainte de-a ajunge la marginea satului, unde-și are casa moș Lazăr Brusture, echipa s-a întîlnit cu Matei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]