2,966 matches
-
o lua; lume; lupta; luptă; spre mare; matern; a merge spre ceva; mergem; mergere; a se pune în mișcare; munte; năvăli; noi; nou început; se opri; oprit; optimism; oră; oriunde; pas; pași; pădure; perseverență; picioare; plec; a pleca cu noaptea; plecat; se pornește mașina; porni; poștă; privi; proiect; rapid; reacție; scandal; scînteie; scop; sens; soartă; a sosi; sosi; spre; stagna; stai; stat; stîrni; stres; student; succes; la școală; ștafetă; nu știu; a termina; tîrziu; trecere; tristețe; a urca; urca; a urni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
reacție (2); regrete (2); retragere (2); reținere (2); rîs (2); roșeală (2); roșie (2); roșu în obraji (2); rușine (2); sfios (2); situație (2); tupeu (2); act; nu am; amantă; amară; amărăciune; atitudine; batjocoră; beat; bîrfe; boacănă; bucurie; bun; cap plecat; caracterizare; carte; căire; cerut; de ceva; ceva rău; cinste; complex; conștiință; copiat; copil din flori; copilărească; copilăros; credință; creion; curățire; decență; defaimare; deplorabil; depresie; des; deschis; desfrînare; dezamăgită; dezbrăcat; dezolare; dezonorat; dobitoc; durere de cap; dureros; de el; emoționat; etica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
compensații datorate neplăcerilor psihologice cauzate de stresul la locul de muncă devin din ce în ce mai frecvente și mai costisitoare pentru companie. 8. Fluctuația personalului ia amploare și împreună cu ea costurile recrutării, angajării și pregătirii angajaților care vin să îi înlocuiască pe cei plecați. (Asociația Americană de Management estimează că o companie va cheltui aproximativ salariul pe un an al unui angajat pentru a înlocui un manager de nivel ierarhic mediu.) Dacă agresiunea verbală este tolerată în companie, devenind endemică, angajarea de personal nou
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
implică atât de mult, încât nu mai vor să plece" Va trebui să fiți dispus să mai stați puțin și să ascultați ce au de spus. Dacă trebuie să plecați neapărat, suspendați întâlnirea în mod oficial, strângeți-vă lucrurile și plecați. Dacă este posibil, lăsați-i pe participanți să mai rămână. Uneori apare și această problemă minunată. Întrebările de la început durează prea mult, lăsând prea puțin timp pentru cele finaletc " Întrebările de la început durează prea mult, lăsând prea puțin timp pentru
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
umblă de nebun pân piață, azi l-a angajat patronu’... da’ vine imediat, domniță“; după o jumătate de oră mi-am dat seama că nu făceau decât să-l acopere pe chiulangiu: cu toții îmi evitau privirea, stăteau cu ochii ușor plecați, de parcă n-ar fi îndrăznit să mă mintă în față... Managerul pieței a bâiguit niște explicații penibile - alt mincinos, și el îmi evita privirea -, dar a intervenit numărul trei, care a fost un domn: nu s-a holbat prea mult
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ați făcut? Maria: (ca hipnotizată) Da... Vecin 3: De altfel se știe în bloc că sînteți o gospodină excelentă... (mîncînd) Minunate! (Maria schimbă o privire cu Mihai, care e încă în dreapta ușii deschise, așteptînd parcă să-i vadă pe vecini plecați; Vecin 3 înțelege deruta lui Mihai) Vă felicit. (se duce și închide ușa) Cu asemenea mîncare în casă, cred că sînteți un om fericit. (îi ia mîna și-l mai felicită o dată) Vecin 2: (către Val) Știu că sînteți filosof
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
n-ai să găsești un cuvînt despre plecarea noastră. Dar asta n-are importanță. Noi o să plecăm. Mihai: Uite, domnule, că scrie! Cum nu scrie? (citește)...consideră necesar a se lua toate măsurile corespunzătoare... (neconvins de elocvența acestui citat...) Așa că... plecați! Vecin 1: (iritat) Ne tot pisezi cu plecarea asta! Sigur că o să plecăm. Ce, îți închipui că noi nu vrem să plecăm? Vecin 2: Ba încă cum. Vecin 3: Eu, ca să fiu sincer, aș fi plecat demult dacă... Mi-e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Hm! Curios lucru! (îi e teamă, începe să facă un fel control al încăperii; se uită pe sub masă, pe sub fotolii...) Oricum, se cade să fim mai serioși și mai atenți de-acum înainte... Maria: Ce înseamnă... de-acum înainte?! Nu plecați? Vecin 1: Nu. Mai stăm. Irina: (disperată) Nu se poate! Nu se poate! Maria: Da' acum n-am mai făcut gălăgie! Tocmai ne luam rămas bun... ne îmbrățișam... Vecin 1: Poate că tocmai de asta...Da, da, tocmai de asta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ne îmbrățișam... Vecin 1: Poate că tocmai de asta...Da, da, tocmai de asta...! Maria: Domnule, dacă nu plecați, eu nu știu ce fac! Nu mai suport. Decît așa, mai bine... Vecin 1: Ce să facem! Ați văzut doar... Eram ca și plecați... Mihai: Totuși, trebuie să lichidăm situația asta. Vecin 1: Bineînțeles. Vedem noi cum. N-are rost să ne enervăm. Tinere, ghitara aia e pe acord rusesc? Alex: Da. Vecin 1: Ia dă-o puțin încoace. (face cîteva acorduri; cîntă din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de telefon) Era să-i spun "rămîi sănătos... Doamne!" (către Obiectiv nr.) Mi-a mai spus că tu... în afară de faptul că te piși pe tine, ești cam jigodie... Obiectiv nr.: Du-te, măi, dracului! Ce tîmpenii! Sursa dublă: (lîngă masa plecatului) Bravo, tăticu', ce bine ai făcut că ai murit... Ai scăpat de toate... și de întrebări, și de răspunsuri, și de sala de lectură a dosarelor..., și de ia buletinul na buletinul, și de supraveghetor... Bravo! Auzi, spiritule,... (către ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ne duce spre veșnicie..., adică acolo unde numele Domnului devine și numele tău... Sursa dublă: Dom'le, așa o fi..., că prea le zici din Biblie... Dar eu altceva vreau să-ți spun... Vreau să spun că nu știu numele plecatului e una..., îi spunem Plecatul și gata... ăsta e numele lui... dar eu nu știu cum vă cheamă pe voi ăștia, neplecați încă... Să fiu eu al naibii, dacă știu cum vă cheamă pe voi... (către Obiectiv nr.) Pe tine, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de post, / Cădelnița lui Hristos, / Rogu-mă sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă marți! / Curătoarea ceriului / Și-a pământului, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă miercuri! / Zidirea Domnului Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă miercuri! / Zidirea Domnului Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă joie, / Sobornica lui Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă joie, / Sobornica lui Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă Vineri! / Zi îngerească, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă Vineri! / Zi îngerească, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă! / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă duminică! / Sora soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă! / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă duminică! / Sora soarelui, / Doamna zilelor, / Capătul săptămânilor, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu cărțile deschise, / Cu lacrimile aprinse, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă duminică! / Sora soarelui, / Doamna zilelor, / Capătul săptămânilor, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu cărțile deschise, / Cu lacrimile aprinse, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne!"73 "Ziua" țăranului român are șase momente importante: dimineața, după ce răsare soarele, prânzul e pe la 8, amiază la ora 12, vecernia pe la 4 după-amiază, seară e pe la 7-8 și miezul nopții
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Care-acum s-au născut: / Steaua lui noi am văzut / Și-am venit din depărtare, / Să-i aducem închinare. / Iar Irod împărat, / Auzind, s-au supărat, / Pe crai iute i-a chemat / Și în taină i-a-nvățat: / Iute-n Vifleem plecați, / Pe Isus să mi-l aflați / Și, aflându-l, să-mi veniți, / Tot aicea să-mi vestiți, / Căci și eu voi să mă duc, / Închinare să-i aduc! / Craii, auzind, s-au dus, / Steaua-i îndruma de sus. Când la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
potrivnici: "În lună e Cain și Abel"; În lună sunt frații care se bat pe astă lume"; Luna e făcută din sângele a doi frați, ce s-au tăiat cu cuțitele unul pe altul, și cum stăteau cuprinși, cu capetele plecate, așa se văd. Când e lună nouă, se vede numai unul, când e plină, amândoi. Să te uiți prin inel de cununie, sau printr-o basma de mătasă, că-i vezi." 211 Potrivit altei credințe, petele din lună ar proveni
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Suntem aici pentru a sărbători, cu bucurie și cu emoție, 20 de ani de la absolvirea acestui liceu. Am plecat de la școală niște tineri entuziaști, plini de speranțe, ne-am întors acum oameni maturi, cu vârsta dublă celei cu care am plecat, cu vârsta profesorilor pe care-i aveam când stăteam în aceste bănci, cu experiență de viață și poate înțelepciune. Chiar dacă speranțele ni s-au împlinit sau nu, chiar dacă unora dintre noi ne-au apărut fire argintii la tâmple, chiar dacă noi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
văzând chipul unui om îmbătrânit și obosit, cu dinții căzuți și a înțeles de ce gardienii i se adresau cu “moșule”. Din fericire atunci când a ajuns acasă fiul său l-a recunoscut. Nu același lucru s-a întâmplat în cazul meu. Plecat tânăr, cu barbișon cum poartă preoții și cu dinți de aur, a intrat în casă (eu fiind singură acasă) un moș chel, nebărbierit și fără dinți în gură. Când l-am văzut că intră în casă și se îndreaptă spre
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Hamlet declanșează o stare inedită, nu îndoiala, ci parcă certitudinea, de-aici disperarea, amărăciunea, durerea și plânsul impulsionat de o altă stare de spirit. Poetul alungă șarpele bun, ocrotitorul casei, pentru că întreg edificiul se surpă: "Lepădat fără nume/ Șerpii mei plecați/ Dintre aceste ziduri/ Care vor cădea". Șerpii, caii, nisipul, sabia, pașii, ochii, ierburile sunt motive care apar obsesiv în volum și se constituie ca pretexte ale unor atitudini reflexive, tensionate de neliniște: "Cum rupe calul din iarbă./ Prin ierburi cum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu e vreme. Aș cânta: nu cânt și sunt Parc-aș fi și nu mai sunt. Gândul meu al cui gând este? În ce gând, în ce poveste, Îmi aduc aminte, poate, Că făcui parte din toate? Scriu aci, uituc, plecat, Ascultând glasul ciudat Al mlaștinii și livezii. Și semnez: Tudor Arghezi Încheiere Ion Barbu Stinsă liniștirea noastră și (aleasă) Isarlâk încinsă, Isarlâk mireasă! Dovediții, mie, doisprezece turci, Între poleite pietre să mi-i culci: Inima raiaua, osul feței spân, Țeasta
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
trimis înștiințări în repetate rânduri. Ea afirmă că îl trimite la școală, însă nu îl poate verifica foarte des din cauza numărului mare de treburi gospodărești. c. Dialog cu tata Tatăl elevului D. M. susține faptul că el este mult timp plecat și copilul este lăsat acasă, în grija mamei. Aceasta pleacă și ea de acasă, după plecarea lui în căutarea unui loc de muncă, iar copilul rămâne singur, fără nicio supraveghere. O acuză vehement pe mama care umblă pe drumuri fără
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
răului, deși știa că girează un ziar care "în partea lui oficială, nu putea fi decât mincinos". Autorul, simultan cu recunoașterea propriei boli a acrobației, nu se sfiește să-și extindă acuzațiile în planul mentalităților naționale. De la complexul tipic "capul plecat, sabia nu-l taie", până la "filosofia bășcăliei", tot acest specific național atestă lipsa unui mit românesc al iubirii, a conștiinței tragice, lipsa harului pentru asceză sau sfințenie: "e semnificativ că l-am canonizat pe Ștefan cel Mare care a umplut
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]