2,821 matches
-
Securitate din partea cîte unei jalnice activiste, specializată în delațiune. În jurul unei splendide reușite, o Stea exuberantă, realizată de Vladimir Șetran, în 1968, cu elevii săi de la Scenografie, se organizase un veritabil tribunal al Centrului Universitar, - a fost nevoie de o pledoarie inspirată, a tînărului pe atunci Andrei Pleșu, pentru a dovedi pasiunea serioasă și documentarea aplicată, puse în mișcare pînă în Maramureș, de către autori, - și a-i salva astfel, de funeste incriminări. Ceea ce mi s-a înscris cel mai pregnant, zilele
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
cazului. Reconstituirea nu-i ușoară. E de văzut în amănunt cum a comentat presa franceză romanul, pe ce a pus accentul. Conspectul succesului publicistic trebuie neapărat făcut. E de presupus că, într-o Europă încă bolnavă după război, au contat pledoaria pentru creștinism și opțiunea pentru respiritua-lizarea omului. Romanului i-a fost acordat Premiul Goncourt. I-a fost acordat, dar nu i-a mai fost decernat, datorită acuzelor aduse scriitorului (acuze orchestrate din țară) că a fost simpatizant legionar (ceea ce era
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
carieră. Iar pentru Vladimir Tismăneanu acest caz este "un avertisment că trebuie să ajungem cât mai repede la condamnarea instituțiilor care au făcut posibile aceste tragice prăbușiri morale". Ca toate cărțile lui Vladimir Tismăneanu, Refuzul de a uita este o pledoarie pentru valorile democrației de tip liberal și o splendidă carte de învățătură, după lectura căreia fiecare dintre noi va înțelege mai bine specificitatea timpului în care trăim.
Avatarurile anticomunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9488_a_10813]
-
Vasilyi Andreevici, și A. I. își dau singuri peste mână cu fervoare.) Pentru un ideolog, lucrul ar fi amendabil. Dar cel care-a scris Ultimii eretici ai Imperiului nu e un ideolog! O dovedește până și titlul, deviaționist cât cuprinde. Căci pledoaria de aici nu se duce în favoarea unei direcții sau a alteia. Dimpotrivă, ea urmărește coexistența contrariilor, toleranța față de cealaltă tabără, înțelegerea reciprocă, normalitatea în cele din urmă. E drept că Ernu are aici câțiva cai de bătaie predilecți (dezavuarea anticomunismului
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
și, în fine, chiar marginalizat după înviere în Împărăția Cerurilor ("Tatăl meu, însă, nu-mi vorbește prea adesea. Cu toate acestea eu îl respect" p. 174). Două personaje sunt excelent realizate. Primul este Satana: (deosebit de convingător și de ispititor în pledoaria lui): "Diavolul este cea mai frumoasă creatură pe care a făcut-o Dumnezeu! [...] Era o ființă plăcută, nu-mi inspira câtuși de puțin teamă ci tihnă . [...] Părea să arate înțelegere față de dorințe pe care încă nu-mi îngăduisem să le
Fiul după Mailer by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16389_a_17714]
-
Ultimul gest, cel al uciderii cailor în momentul naționalizării lor trebuia să incrimineze un detracat egoist, crud până la patologic, ori Liviu Ciulei își recuperează personajul într-o dimensiune a tragicului cu o forță copleșitoare care face din gestul său o pledoarie pentru lumea care moare, aruncând o serioasă îndoială asupra lumii care ia ființă. Rareori am văzut atât de bine deturnată semnificația agreată a unei secvențe, a acțiunii unui personaj în detrimentul moralităților ideologice pe care atât romanul cât și scenariul le
Liviu Ciulei – regizorul, actorul și sălbaticii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5155_a_6480]
-
agreată a unei secvențe, a acțiunii unui personaj în detrimentul moralităților ideologice pe care atât romanul cât și scenariul le indicau cu prisosință. Ciulei a reușit să creeaze atât de creditabil și nuanțat uman acel negativ încât gestul final servește drept pledoarie și nu rechizitoriu și reclamă o lectură prin antifrază. Într-adevăr, pare să spună personajul lui Ciulei, sunt lumi cărora nu merită să le supraviețuiești pentru a nu deveni prizonierii „sălbaticilor”. De fapt, regizorul totodată actor a supraviețuit prin imensul
Liviu Ciulei – regizorul, actorul și sălbaticii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5155_a_6480]
-
chiar al unui libret de operă), traducător al lui Samuel Bellow, implicat în teatru stradal și în happenings-uri, laureat, în 2005, al Premiului Pen Clubului portughez pentru roman, Rui Zink ne oferă, prin Cititorul din peșteră o mică bijuterie - adevărată pledoarie pentru lectură într-o manieră amuzant-ironică și totodată tandră - care, odată citită, nu se poate uita. Apărut în 2006, într-o ediție comemorativă a Zilei Mondiale a Lecturii, am putea socoti acest volumaș un "Bildungsroman" al unui copil al străzii
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
nobilimea și clerul. Fiecare pătură cu convingerile și canoanele ei. Dată fiind pluralitatea punctelor de vedere, fiecare cititor culege nuanțele care i se potrivesc: poate ignora perspectiva creștină sau poate face abstracție de latura frivolă a amorului curtezan. Oricum, toată pledoaria se petrece în preambulul iubirii și în epitaful ei, importanță avînd detaliile ce preced iubirea și îi urmează, sentimentul fiind dezbărat de intimitate, spre a fi îmbrăcat în argumente, temeiuri ale rațiunii, consecințe morale, exemple etc. Din acest motiv, relicva
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
de alegorismul accentuat și profund al cărții. De la motto și până la ultimele propoziții, romanul e un arc voltaic al Ideii. Un proces în toată regula se desfășoară aici: o succesiune strânsă de silogisme și sofisme, mărturii frisonante și depoziții sumbre, pledoarii scânteietoare în care o întreagă problematică a umanului e abordată și asumată. Octavian Paler are o gravitate structurală, care îi configurează și impregnează operele într-un mod inconfundabil. La antipodul filozofiei specifice locului ("ici aux portes de l'Orient, ou
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
mersul pe bicicletă, muzica și șahul, religia și poezia, filozofia și istoria, cariera de judecător și, nu în ultimul rând, viața de pustnic), nu se poate opri să însceneze, cu și fără spectatori, procese organizate meticulos, cu respectarea tuturor etapelor. Pledoariile scrise sau orale, rechizitoriul, strategia apărării și a acuzării imprimă romanului nu numai nerv, tensiune dramatică, ci și o mișcare de continuă pendulare între justificări, îndreptățiri și adevăruri opuse. Revoluția Franceză și figura tragică a lui Robespierre, evocate pe mai
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
explice inexplicabilul, să raționalizeze hazardul și să găsească un sens convulsiilor din istoria propriu-zisă. Fără poză doctorală și ostentație bibliografică, volumul lui Mircea Anghelescu (în care apar și comentarii ale actualității editoriale) este o subtilă și cu atât mai eficientă pledoarie a istoricului literar în favoarea profesiunii sale: îmbrățișată și onorată timp de patruzeci de ani, pentru a fi, acum, recomandată cititorilor mai tineri.
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
Tescani. Lucrarea se înfiripă din armonii vaporoase, mișcându-se după principiul proporției ondulatorii, și din pedale imense, ca o lume germinativă, în așteptare. Chiar și scurtele episoade cu accente dramatice sunt anihilate de revărsările de unisonuri și consonanțe, într-o pledoarie subânțeleasă pentru triumful muzicii sferelor; Paraphrasi (Parafraze) de Cristian Marina (Suedia), dedicată în 2007 ansamblului, mi s-a părut mai puțin reușită în privința corenței arhitecturii sonore, oarecum dezarticulată, din cauza diverselor elemente incompatibile unele cu altele. Doar măiestria instrumen- tiștilor din
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
atât romanul lui Dinu Pillat, cât și cel al Gabrielei Adameșteanu, respiră aerul valorilor democratice, din perspectiva cărora derapajele, fie ele legionare sau comuniste, nu pot fi decât catastrofale. Medgidia, orașul de apoi de Cristian Teodorescu Tot un ecou al pledoariei pentru echilibru este și modul în care percepe Mișcarea legionară Cristian Teodorescu în Medgidia, orașul de apoi 14. Dacă Dinu Pillat și Gabriela Adameșteanu prezintă evoluția istoriei în plan general, Teodorescu își focalizează atenția asupra evoluției istoriei într-un oraș
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
unui ideal de armonie, al unui clasicism ușor melancolic. Astăzi, i s-ar putea reproșa acestei cărți "de ieri" inactualitatea. Este, poate, datată ca stil, scriere a unui autor prea implicat în discursul lui dar, altfel, o consistentă (și valabilă!) pledoarie pentru umbratilis vita, pentru cărțile și modelele la umbra cărora viața se trăiește frumos. Mă întorc la ceea ce consideram a fi prima idee unificatoare a cărții: școala. N-aș identifica-o, în accepția pe care i-o dă Petru Creția
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
memorialistic și evocator: "Efectul ŤEchinoxť este, ș...ț o reverie eseistică și memorialistică. În al doilea rînd, este reconstituirea genezei unui fenomen literar, o geneză aproape voalată în oglinzile deformante ale criticii și istoriografiei prezentului". O carte blînd-caustică, deci, o pledoarie pentru spiritul Echinoxului: "iar dacă perspectiva mea asupra fenomenului echinoxist va lăsa cuiva impresia idilizării ori a mitizării, mă voi simți de-a dreptul flatat".
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
nu va fi definitivă. Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas în pronunțare în dosarul "Transformatorul", în care ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, este judecat pentru fapte de corupție. Joi a avut loc ultimul termen în acest proces, judecătorii ascultând pledoariile finale și audiindu-l încă o dată atât pe Relu Fenechiu, care a susținut o dată în plus că este nevinovat, dar și pe fratele acestuia, care a depus mărturie în favoarea sa. Relu Fenechiu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu
DNA cere 15 ani de închisoare pentru Fenechiu. Sentința, pe 12 iulie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78028_a_79353]
-
de probațiune Iași să întocmească referate de evaluare în cazul celor judecați în acest dosar. După ce instanța a respins toate aceste solicitări, dar și altele, a constatat cercetarea judecătorească încheiată și i-a dat cuvântul procurorului Direcției Naționale Anticorupție, pentru pledoaria finală.
DNA cere 15 ani de închisoare pentru Fenechiu. Sentința, pe 12 iulie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78028_a_79353]
-
și în România, despre iertarea păcatelor, mai pe scurt, despre decomunizare. Se știe că Michnik a pledat întotdeauna, atrăgându-și numeroase antipatii, deși avea autoritatea omului trecut prin închisori, pentru închiderea parantezei comuniste din istoria țărilor noastre. Și-a repetat pledoaria și de data aceasta și a fost convingător, în primul rând datorită farmecului cu care și-a ilustrat, cu exemple din viață, ideea. Totul a luat-o razna după a doua întrebare care i s-a pus din sală și
Când n-am mai fost de acord cu Adam Michnik by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5750_a_7075]
-
mi se pare oportun. A zis bine cine-a zis că poetul e obtuz, iară criticul transparent? Poet și critic, nu vă suspectați, în judecăți, de fixuri de artist? E la mijloc o judecată vădit restrictivă, nedreaptă. Nu intenționez o pledoarie pro domo, poate că am, incontestabil că am scăderi atît în calitate de poet, cît și de critic, dar nu cred într-o intercondiționare a slăbiciunilor și nici în arondarea meritului unui singur domeniu. Neverosimilă sub raport concret, mai cu seamă într-
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
de motive” care ne fac să iubim România și ne îndemna să căutăm „în adâncul inimii” ce avem noi ca români propriu, irepetabil - să căutăm, cu alte cuvinte, specificul național, cel care ne asigură identitate și durată. Iar toată această pledoarie era susținută cu melodii interpretate de tineri cântăreți. Numai că în seara dedicată României, când trebuia să se afirme atașamentul pentru tot ce e românesc, băieții și fetele care urmau să ne convingă cât de pătrunși suntem noi de românismul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
povestit de Titus Livius, se petrecea sub consulatul austerului M. Porcius Cato și L. Valerius Potitus, tribun al plebei, în preajma anului 200 î.e.n. Era o vreme când se votau și se respectau legi de interzicere a darurilor făcute avocaților pentru pledoarii sau de retragere a calului public (astăzi zeci de cai putere, de lux), pentru senatorii care absentau la Senat. Funcționa, cum nu mai funcționează astăzi la un popor latin ca al nostru, respectul pentru lege, oricât de inconvenabilă era ea
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
a încurajat îndrăzneala femeilor. Prin iscusite artificii retorice, Cato îndemna senatorii să-și apere demnitatea, autoritatea și importanța de soți și stăpâni ai familiei, profesând, sărmanul orator, iluzia unei lume esențialmente masculine, a patriarhatului. Era contrazis de circumstanțele imediate. Deși pledoaria lui e în sine desăvârșită logic și organizată cu știința dialecticii discursului, gândită să apere legalitatea spre a păstra echilibrul cetății, era totuși inabil acuzatoare, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, chiar de la debut. Fraza liminară e prea cuprinzătoare
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
interogativ-afectivă, primind răspunsuri afirmative chiar din cartea adversarului astfel ruinat, asigură succesul tribunului. Logica lui e fără fisură, de vreme ce conduce la ideea că o lege poate fi abrogată, atunci când condițiile care au cerut-o au dispărut. Punctul maxim, irefutabil, al pledoariei are însăși grația pe care podoabele i-o dau femeii dornice să placă: „Femeile doresc ca podoabele lor să depindă mai degrabă de buna voastră plăcere decât de legi”, le spune el senatorilor. Îndrăznea cineva să nu fie de acord
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
și împănată cu jocuri de cuvinte ce abuzează de bietul substantiv - mă trezesc ricoșând din citat în citat (Bacovia, pomenit și ca “Poetul”, Malraux, Rimbaud & Baudelaire - nenumiți, dar evidenți); și tocmai pe când constatam caracterul enciclopedic ad-hoc al cărții, dau peste Pledoarie pentru pornografie. Aidoma inginerilor sovietici care considerau cursul Volgăi o greșeală pe care se simțeau obligați s-o îndrepte, eseistul nostru propune câteva “îmbunătățiri” necesare, pe filieră pornografică, desigur, unor romane (Anna Karenina, Roșu și negru, Cei trei mușchetari). Concluziile
Pe filiera pornografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/13567_a_14892]