2,467 matches
-
165 pax britannica, 170 performativitate, 198 perioada interbelică, 67, 102, 227 perspectivism, 182 piețe piața muncii, 247 piață globală, 87, 89, 238 piețe de capital, 90, 93, 94, 98 piețe financiare, 82, 88, 92, 94, 238 ploaie acidă, 176, 273 pluralism, 110, 112, 126 polaritate, 53, 54, 58, 61 polis, 156 politică politica de putere, 43, 66, 143, 188, 189, 235, 246 politica memoriei, 185 politică externă, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 183, 190, 228, 236, 239 politică globală, 24
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
referit și la disfuncțiile comunicării ("media pot să însemne, oricînd vocea "Marelui Frate", sau a banalității stereotipizate, sau vidului de semnificație..."), privind insistent doar la partea plină a paharului. De aceea, primul vorbește de confuzia valorilor, iar al doilea de pluralismul lor. În fond, nici unul nu-i neagă celuilalt partea lui de adevăr, însă fiecare plasează sensul dominant în altă parte. Revenind la proiectul prezentei cărți, acesta se desfășoară în trei etape: 1 - Înțelegerea gestionării tradiționale a comunicării și a eșecului
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
domeniul asistenței sociale, precum și tuturor celor interesați de o abordare comprehensivă, directă și concretă a realității sociale, în vederea obținerii unei imagini în profunzime a faptelor și fenomenelor sociale cercetate. Analiza diferitelor modalități de cercetare calitativă și cantitativă, argumentele folosite în favoarea pluralismului metodologic necesar în cercetările din domeniul asistenței sociale, argumentele unei cercetări bine realizate, bazată pe cunoștințe profesionale, pe experiența în domeniul cercetării, se concentrează în preambulul acestei lucrări unde, așa cum spun și autorii, ,,respectul față de diversitate și punerea în valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
implicare din partea populației în opoziție față de o putere colonială, iar loialitățile "tradiționale" sunt de obicei insuficiente. Trebuie să existe o anumită participare din partea unei mari părți a populației; trebuie să existe și un grad de dezvoltare de grup și de pluralism de grup. Regimurile populiste s-au născut în mod tipic ca reacție la tradiționalism. Prin urmare, ele tind să se afle între democrație și monocrație, între egalitarism și inegalitarism, între liberalism și autoritarism. Caracteristicile de mai sus justifică parțial așteptările
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și monocrație, între egalitarism și inegalitarism, între liberalism și autoritarism. Caracteristicile de mai sus justifică parțial așteptările care însoțesc la început aceste regimuri, atât în interiorul țării cât și în afară, dar justifică și relativa lor instabilitate. Un anumit grad de pluralism duce la diviziuni puternice între grupuri și facțiuni. Aceasta poate rezulta într-o formă de guvernământ liberal-democratică, dar numai dacă există instituții politice puternice și dacă tensiunile sociale și politice rămân relativ scăzute, mai ales în rândul minorităților, care au
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și de H. Teune în Social Science Concepts, ed. G. Sartori (1984: 239-63). Pentru o examinare empirică a problemelor în societățile plurale, vezi A. Rabushka și K.A. Shepsle, Politics în Plural Societies (1971), C. Young, The Politics of Cultural Pluralism (1976), A. Lijphart, Democracy in Plural Societies (1977) și D.L. Horowitz, Ethnic Groups in Conflict (1985). Lucrările privind dictatura și coerciția sunt, desigur, numeroase. Printre cele mai influente sunt cele ale lui C.J. Friedrich și Z. Brzezinski, Totalitarian Dictatorship and
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
anilor '90, iar un sistem de partide competitiv a început să se constituie. Astfel, singura excepție reală este Iugoslavia, în sensul că ea s-a dezmembrat ca țară; totuși, diversele state succesoare au arătat în general un anumit grad de pluralism, și cel puțin Slovenia, poate și Croația, pot fi descrise ca democrații liberale (Vanhanen, 1992b: 19-35). CASETA 6.1 Geografie și sisteme politice Mult timp s-a crezut că valorile politice și sistemele politice sunt asociate puternic, deși indirect, cu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
oarecum similar, în câteva țări din America Latină cerințele au fost de așa natură încât i-au privat de dreptul de vot pe mulți dintre cetățeni. Restricții severe sunt uneori introduse de liderii militari care doresc să mențină o aparență a pluralismului; astfel, în Brazilia, un sistem bipartidist a fost impus timp de douăzeci de ani, între 1964 și 1984. Mai frecvent se întâmplă ca unuia sau mai multor partide să nu li se permită constituirea sau reconstituirea, așa cum s-a întâmplat
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
comunismului în Europa de Est decât unei schimbări autentice în tiparele comportamentului politic. Dovada acestei concluzii poate consta în faptul că procesul schimbării este adesea extrem de lent și variabil în multe țări din Africa. Într-adevăr, în mai multe cazuri mișcarea spre pluralism s-a oprit mai curând la un sistem cu partid dominant decât la o formă complet pluralistă. Îndeosebi președinții în funcție au permis o oarecare opoziție în momentul realegerii lor, dar în majoritatea cazurilor șansele de reușită au fost mici
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
li se conferă importanță chiar atunci când autoritățile nu lasă alegătorilor nicio posibilitate de a alege, din moment ce rolul lor pare acela de a da legitimitate regimurilor care sunt menținute, în esență, prin impunere. Totuși, chiar și atunci când competiția este deschisă și pluralismul recunoscut, gradul în care alegerile reflectă atitudinile electoratului poate varia considerabil. De fapt, nu există niciun mod prin care un sistem electoral optim să confere o imagine absolut corectă există întotdeauna un grad de denaturare. Ca rezultat, odată ce alegerile au
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care forțele politice sunt fărâmițate, iar ca rezultat luarea deciziilor la nivel național devine foarte complexă. Dimpotrivă, în rândul sistemelor cu un singur partid, diminuarea sprijinului pentru partidul care deține controlul tinde să fie privită ca începutul unei deschideri spre pluralism, și astfel ca o ameliorare a proceselor de luare a deciziilor în aceste țări. Numărul sistemelor cu un singur partid este într-adevăr în puternică scădere până la jumătatea anilor '90, din 25 de astfel de sisteme unipartidiste în care partidul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Un volum mic dar cuprinzător este cel al lui C. Ham și M. Hill, The Policy Process in the Modern Capitalist State (1993). O lucrare mai voluminoasă este cea a lui W.N. Dunn, Public Policy Analysis (1994). Asupra controversei pluralism vs. elita puterii în procesele de luare a deciziilor, vezi F. Hunter, Community Power Structure (1953) , C.W. Mills, The Power Elite (1956) și R.A. Dahl, Who Governs? (1963). Privind chestiunea mai specifică a constrângerilor sociale asupra luării deciziilor, vezi
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Social and Economic Organization (1947), New York, NY: Free Press. M. Weber, Basic Concepts in Sociology (1962) New York; NY: Philosophical Library. M. Weiner și S.P. Huntington, ed., Understanding Political Development (1987) Boston, Mass.: Little, Brown. C. Young, The Politics of Cultural Pluralism (1976) Madison, Wis.: University of Wisconsin Press. T. Zeldin, The Political System of Napoleon III (1958) London: Macmillan. E. Zimmermann, "Macro-comparative research in political protest", în T.R. Gurr, ed., Handbook of Political Conflict (1980) New York, NY: Free Press, pp. 167-237
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
S.C., 161, 269, 274 Pedersen, M., 178 personalizare, 150, 157-158 vezi și carismă, exercitarea conducerii personalitate, și cultură, 101-103, 104 și exercitarea conducerii, 303-304, 309 Peru, 159, 185, 303, 339, 383 Philip, G., 147, 167, 168 Phillips, K., 305, 309 pluralism și facționalism, 53, 174 Polonia, 49, 56, 95, 107, 118, 167, 170, 263, 267, 268, 283, 289 politicile publice, procesul definiția, 364-365 fazele, 365-366 în lumea a treia, 373-374 și consensul, 371-373 și dezbaterea privind puterea în comunitate, și elaborarea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
contemporaine, P.U.F., Paris, 1968. 20. Cf. MARTIN HEIDEGGER, Ființă și timp, traducere din limba germană de Dorin Tilinca, Editura Jurnalul Literar, 1994. 20 bis. DUMITRU GHIȘE, Existențialismul francez și problemele eticii, Editura Științifică, București, 1967. 21. AL. POSESCU, Pluralismul existențialist, în vol. Studii de istorie a filozofiei universale, Editura Academiei R.S.R., București, 1969. 22. J. P. SARTRE, L'Existentialisme est un humanisme, Les Éditions Nagel, 1960. 23. O. F. BOLLNOW, Existenzphilosophie und Pädagogik, W. Kohlhammer Verlag, 1958. 24. VAN
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unele cu altele, însă fiecare își are propriile trăsături dominante sau propriile sfere de excelență. Astfel, tradiția filozofică anglo-saxonă este mai curînd empiristă, cea franceză, mai curînd raționalistă, cea germană, mai curînd idealistă; însă în fiecare țară există contracurente puternice, pluralism, devieri. Astfel, Rusia nu a încetat să întrețină în ea însăși o dialogică între despotism și populism, între slavofilie și occidentalism, iar fermenții occidentali s-au implicat activ în această dialogică, în timp ce, în sens invers, bogăția contribuțiilor propriu-zis slave a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
acest moment se dezlănțuie războiul religiilor, care de-clanșează războaie religioase între state pînă la statornicirea, mult mai tîrziu, a unui modus vivendi (pe care îl va anihila însă în Franța revocarea Edictului din Nantes, din 1685). Extinderea Reformei a introdus pluralismul religios în sînul creștinismului occidental. Apar astfel, între variantele aceleiași Credințe, antagonisme și rivalități care sfărîmă definitiv unitatea religioasă a Creștinătății Cruciadelor și Catedralelor, iar dialogul între Bisericile care s-au închis unele pentru celelalte are loc doar în mod
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
conduce la o conștientizare europeană fundamentală pentru intelectualii din Vest. Opoziția democrație / totalitarism se substituie opoziției capitalism / socialism, după o refulare de patruzeci de ani. Percepem dintr-odată nebunia visului unei societăți reconciliate și unanime și descoperim în democrație virtuțile pluralismului, ale antagonismului, într-un cuvînt, a tot ceea ce a reprezentat dintotdeauna virtutea culturii europene. Reviviscența ideii de democrație, care antrenează prăbușirea ideii socialiste, de-clanșează o resistematizare în lanț a valorilor. Moralei care subordonează totul Revoluției îi succede Morala care verifică
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Pot). Totalitarismul poate fi mai mult sau mai puțin deschis, se poate liberaliza mai mult sau mai puțin, însă poate fi definit drept totalitarism atîta vreme cît reprezintă regimul unui partid unic care nu admite în mod oficial existența unui pluralism de idei sau de tendințe în interiorul său. Democrația totală este la fel de imposibilă, în sensul că însăși exercitarea sa presupune o limitare a puterii poporului: mai mult, la fel ca totalitarismul, ea poate fi mai mult sau mai puțin dezvoltată, încarnată
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu există o subordonare a unuia de către celălalt, ci doar puternica realitate a unuia și a celuilalt, ceea ce permite existența dialogicii lor, și bucla recursivă în care cei controlați (indivizii) își controlează controlorii (guvernul, statul). Democrația instituie în mod viguros pluralismul și diviziunea la vîrful statului. Separarea puterilor nu face decît să protejeze indivizii de o putere supra-concentrată, ea face din puterea însăși produsul/producătorul unei dialogici a puterilor. Dialogica este trăsătura fundamentală a ceea ce este democratic. Democrația instituie principii și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de democrație, în vreme ce democrația era în Vest la fel de banală ca oxigenul din aer. În cele din urmă, mesajul din Est a ajuns în Vest. Democrația nu mai este un lucru învechit ce se cere înlocuit de socialism. Dacă acceptă regula pluralismului, socialismul însuși nu poate fi decît o extensie a democrației. Democrația nu mai este o minciună care maschează exploatarea și dominația. Deficitul de democrație, și nu prezența acesteia a favorizat dominația și exploatarea. Iluziile și înșelătoriile se asociază astăzi "socialismului
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
națională din ultimele zile. Înainte ca sângele să se fi șters pe caldarâme, înainte ca lacrimile să se usuce în ochii țării îndoliate, în plină luptă, Frontul Salvării Naționale a și formulat întâile principii ale reconstrucției, principii ce prezintă un pluralism politic, în vederea căruia se preconizează pentru aprilie, alegeri libere. Poate că acest termen e prea apropiat, neîngăduind diverselor forțe politice să se organizeze convenabil. Dar e un câștig, un mare câștig, la fel de mare ca și prețul plătit pentru el. Să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
putere și după interimat. Ce se ascunde sub aceste declarații? Lumea se întreabă, neliniștită, cei care au plătit prețul cel mai mare în confruntarea cu forțele tiraniei, tinerii, se cred înșelați în așteptările lor. Întâia declarație importantă a Frontului adoptase pluralismul politic. Acum, după o lună, acest pluralism tinde să devină o simplă ficțiune propagandistică. Acoperind toate resorturile puterii, Frontul ține să-și adjudece un mandat susceptibil a deveni permanență. Să fi fost convertirea celor câțiva foști din fruntea noului sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sub aceste declarații? Lumea se întreabă, neliniștită, cei care au plătit prețul cel mai mare în confruntarea cu forțele tiraniei, tinerii, se cred înșelați în așteptările lor. Întâia declarație importantă a Frontului adoptase pluralismul politic. Acum, după o lună, acest pluralism tinde să devină o simplă ficțiune propagandistică. Acoperind toate resorturile puterii, Frontul ține să-și adjudece un mandat susceptibil a deveni permanență. Să fi fost convertirea celor câțiva foști din fruntea noului sistem de putere numai o pură stratagemă de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
e nevoie de o lungă alfabetizare. În plus, nimeni n-ar fi mai indicat pentru această dificilă pedagogie decât foștii activiști, fie și în travestiul de salvatori ai națiunii, procurat de evenimentele încă în curs. Ce a mai rămas din pluralismul anunțat ca normă de program spre bucuria țării și a lumii? Ce mai pot însemna, în aceste condiții, alegerile libere? Tratați de vechiul regim ca niște copii incapabili să asume vreun rol în luarea deciziilor, condamnați deci la ascultare perpetuă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]