4,267 matches
-
s-a Încetățenit opinia că... etc. Regula 3. Când evocăm un citat, se presupune că Împărtășim ideea autorului respectiv. Desigur, asta nu Înseamnă că, În cursul unei demonstrații, nu putem invoca un citat doar pentru a polemiza cu autorul acestuia. Polemicile sunt foarte frecvente În știință (istorie, gramatică ș.a.), unde au loc numeroase dispute. Regula 4. La orice citat trebuie să indicăm cu maximă rigoare sursa, care poate fi tipărită, electronică sau manuscrisă. Indicarea sursei poate fi făcută În trei modalități
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de Psihologie, pe tema mecanismelor de apărare, Widlöcher nota deja că acest concept de primă importanță, care este utilizat zi de zi, rămâne insuficient precizat în planul teoriei psihanalitice. Astfel, importanța unui concept, combinată cu impreciziile sale, a prilejuit dezbateri, polemici și noi cercetări, care au mărit considerabil numărul de publicații pe această temă. Interesul mereu crescând pentru mecanismele de apărare are trei explicații. Mai întâi, utilizarea mecanismelor de apărare în practică se diversifică încontinuu. Dacă, la început, mecanismele de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a izolat de celelalte organizații de femei și, în consecință, influența sa a fost modestă. La congresele P.S.D.R. se reproșa mereu organizațiilor U.F.M. că aportul lor la antrenarea femeilor în soluționarea problemelor sociale a fost cu totul nesatisfăcător 3. Polemicile publice, cu accente de multe ori violente, au dezbinat mișcarea de femei, tocmai în momentul în care femeile din România urmau să-și exercite pentru prima dată dreptul de vot4. Pentru a afla punctul de vedere al unor personalități politice
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
încheiat pe 25 noiembrie 1937, un pact de neagresiune electorală între P.N.Ț., Garda de Fier și P.N.L. al lui Gheorghe Brătianu. Această orientare tactică a creat confuzie în rândurile forțelor democratice, în sânul cărora s-a declanșat o violentă polemică, slăbindu-le puterea de rezistență în fața extremei drepte. Ca o consecință a dispersării forțelor susținătoare ale regimului parlamentar, mișcarea legionară a obținut 15,8% din totalul voturilor exprimate la alegerile din 20 decembrie 1937, apărând ca un pretendent legal la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
însă că, în momentul când constatări atât de simple au provocat la noi o punere la punct necesară și care se impunea din momentul când a fost modificată Constituția noastră, a fost stârnită tocmai de elementele direct interesate, o bizară polemică. Femeile trebuie să facă politică? și, mai întâi, ce înseamnă politică? După câte se pare din momentul când un cetățean se interesează de mersul treburilor țării prin forța lucrurilor comentează, atitudinea cârmuitorilor. Prin forța lucrurilor aprobă sau dezaprobă personalitățile și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
interesant al stagiunii”. Foarte tânărului muzician Mihai Rădulescu îi aparține seria Note despre virtuozitate, privind turneele la București ale pianiștilor germani Wilhelm Kempff și Walter Gieseking. Revista mai conține articole de tehnica, știința medicală, observații pe marginea vieții studențești, scurte polemici. Alți colaboratori: Emanoil Bucuța, Horia Hulubei, Gheorghe Tașca, C. Rădulescu-Motru, Nicolae Ciorănescu. R. P.
„U”. PREOCUPARI UNIVERSITARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
a artei pure. De aceea milităm pentru o artă care să acopere toată întinderea și adâncimea vieții.” Semnează versuri Valentin Raus, Victor Ilieșiu, Letiția Papu, Valeriu Anania (Miezonoptică). Francisc Păcurariu traduce din François Villon. La rubrica „Note literare”, apar scurte polemici cu Victor Iancu și Cercul Literar de la Sibiu, ironii la adresa poeziei lui V. Copilu-Cheatră, însemnări pe marginea volumului de poeme Omul profilat pe cer de Ion Caraion, care ar avea „ceva din neliniștea grotescă a veacului”. De consemnat și rubricile
ABECEDAR LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285142_a_286471]
-
-lea va fi dedicat memoriei lui A. Meillet, W. Meyer-Lübke și H. Tiktin. Cel mai activ colaborator este Iorgu Iordan, care semnează studii de fonetică, dialectologie, onomastică, toponimie, stilistică, recenzii la cărți de lingvistică, românești și străine, curiozități lingvistice, note, polemici etc. În volumul al IV-lea (1938) se tipăresc patru studii despre argoul românesc, semnate de Valentin Gr. Chelaru, C. Armeanu, Gh. Agavriloaie și Iorgu Iordan. Ultimul volum, XI-XII, 1944-1945, reprezintă o adevărată carte, în trei părți, cu peste 400
BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285938_a_287267]
-
Românizarea întreprinderilor de editură și librărie, Este comunismul viabil?, Crima de a fi editor-cenzura legionară etc.). Tot el semnează fragmente din lucrările Tari și slabi, Cum am cucerit viața, Problema evreiască în România, Omul de mâine ori este protagonistul unor polemici cu G.M. Vlădescu și Mircea Damian. Mai semnează articole N. Mihăescu și Al. Carussi. Revista devine și organ al recent înființatei Asociații a Editorilor Români, avându-l ca președinte pe N. Th. Ionnițiu. Ca atare, un număr special este dedicat
BULETINUL EDITORIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285935_a_287264]
-
1941-1942), scoasă împreună cu Octavian C. Tăslăoanu și Emil Giurgiuca, într-o suită de eseuri (Românii, poporul tradiției imperiale, Legea românească, Basarabii, sensul unor mari tradiții ș.a.), schițează o viziune extatică asupra istoriei și spiritualității românești. Tot la „Dacia”, începe o polemică acerbă cu Lucian Blaga, căruia îi contestă apoi, în „Timpul” și „Sfarmă-Piatră”, prioritatea ideilor din Spațiul mioritic. În broșura Cazul Blaga (1941), aprigul polemist va strânge tot dosarul acestei dispute. Orgolios și himeric, el lansează în „Duminica” din 1943 un
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Fântâneru, Dan Botta, „Comedia fantasmelor”, UVR, 1938, 19; Nichifor Crainic, „Comedia fantasmelor”, G, 1938, 8; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Alkestis”, UVR, 1939, 18; Vrabie, Gândirismul, 319-320; Lucian Blaga, O gravă tentativă de expropriere literară, G, 1941, 5; Petru Caraman, O polemică în jurul spațiului mioritic, RFR, 1941, 5; Lucian Blaga, Alte încercări de expropriere literară, „Sfarmă-Piatră”, 1941, 181-182; Cioculescu, Aspecte, 171, 636-642; Călinescu, Ist. lit. (1941), 826, Ist. lit. (1982), 905; Mihai Niculescu, „Charmion sau Despre muzică”, UVR, 1942, 1; Petru Comarnescu
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Ciobanu, a editat Scriitori de la „Viața Basarabiei” (1990), antologie de literatură basarabeană interbelică (1918-1944), domeniu care a fost direcția sa principală de investigație din ultimii ani. SCRIERI: Critica în labirint, Chișinău, 1997; Mișcarea literară din Basarabia anilor ’30: atitudini și polemici, Chișinău, 1999. Ediții: Scriitori de la „Viața Basarabiei”, Chișinău, 1990 (în colaborare cu Alina Ciobanu). Repere bibliografice: Ion Apetroaie, Literatura basarabeană, CRC, 1991, 18; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 276; Dan Mănucă, Obsesii regionaliste, CL, 2003, 1. S.P.
BURLACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285959_a_287288]
-
Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, susține energic programul mișcării, implicat în activități de organizare curentă (e numit, în 1896, secretar al Comitetului general). Practică jurnalismul militant, atent și prob în observarea faptului social, inițiază anchete, campanii de presă, polemici; e, în egală măsură, publicist literar și cronicar de spectacol. Cu Iosif Nădejde și I. C. Frimu se va situa, în 1898, printre „radicali”, stăruind pentru prevenirea scindării PSDMR, în preajma Congresului al VI-lea. Ulterior, se stabilește la Galați, unde va
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
Ion Lupaș (Transilvania și Slovenia), Ion Clopoțel (Transilvania la răscrucile istoriei), Ion Burlea (Românii și lumea slavă). Colaborează cu versuri Mihai Beniuc, Ion Vinea, Radu Boureanu, Emil Giurgiuca, iar cu proză Ion Vlasiu și Emanoil Bucuța. „Cronica”, „Idei. Fapte”, „Comentarii. Polemici”, „Caleidoscop internațional”, rubrici de informație și comentariu cultural, panoramează, viu și polemic, mișcarea ideilor, aparițiile editoriale de interes, atitudini și poziții elocvente în epocă, sub semnăturile lui George Sbârcea, Alexandru Baciu, Ionel Neamtzu, Mihai Anastasiu, Traian Stoica, Ion Șiugariu, Ion
CAMPIA LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286056_a_287385]
-
ample secțiuni, relațiile românilor cu preotomanii și cu otomanii, reflectate în cântecele bătrânești și în proza populară. În controversata problemă a baladei Marcu și Gerul - care a făcut obiectul unui celebru studiu al lui P. Caraman și al unei celebre polemici pe această temă între D. Caracostea și Petru Caraman -, C.-B. opinează că a existat inițial un „«nucleu narativ» independent și fantastic (lupta gerului cu cotropitorii țării, existent și la alte popoare), dar a fost concretizat prin apariția unui eveniment
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
reprezentație teatrală de un răsunător succes în 1836. Apreciată, în cuvinte pline de căldură, de către C. Negruzzi, traducerea e apărată cu o amplă argumentație de I. Heliade-Rădulescu împotriva criticilor, nu cu totul injuste, însă excesiv de severe, ale lui Gh. Asachi. Polemica era purtată îndeosebi în jurul metrului folosit de autorul român, precum și al respectării textului original. O altă operă a lui Alfieri, Virginia (1836), tălmăcită în proză ritmată, nu a avut un răsunet asemănător. Dar visul lui de traducător a fost Homer
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
estetice a educației și culturii. A. r. nu a reușit să joace, în câmpul literaturii române, un rol pe măsura ambițiilor redactorilor. În același timp, ideile și intențiile literare nu erau formulate clar, într-o epocă de serioase frământări și polemici ideologice sau estetice, în care orice scriitor se vedea obligat să adopte o poziție estetică, să se alăture unei reviste sau unui cerc literar. Cu versuri au colaborat Th. Șerbănescu, Al. Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Th. M. Stoenescu, D. C. Ollănescu-Ascanio
ATENEUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285487_a_286816]
-
Am fost. Erau și Horia Patapievici, Sorin Antohi... Vladimir Tismăneanu: Patapievici, Antohi, Adam Michnik, Irena Grudzinska-Gross, György Konrád. Apropo de Mircea Dinescu, Konrád a fost printre cei mai duri critici ai acțiunii militare din Iugoslavia, ceea ce a dus la o polemică celebră Între el și Péter Nádas exact pe această temă. Mircea Dinescu se afla deci În compania unui alt disident faimos, care a adoptat o poziție poate nu atât de antiamericană, dar oricum radicală. Mircea Mihăieș: A fost În primul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Darie Novăceanu, ci chiar și sub directoratul lui Dumitru Tinu. Trebuie notată evoluția acestui ziar, mai ales sub influența condeiului lui Cristian Tudor Popescu, un jurnalist de mare forță, cu care noi am mai avut de-a lungul vremii câteva polemici, dar nu i-am negat niciodată talentul ieșit din comun. Începând de prin 1994-1995, când a venit și o nouă echipă, alcătuită exclusiv din tineri, ziarul Adevărul joacă un rol important În demistificarea minciunii iliesciene: dispar populismele și atacurile În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ca și cea a ziarului Adevărul. Într-adevăr, cred că rolul lui Cristian Tudor Popescu nu poate fi sub nici o formă minimalizat din cauza faptului că și unii dintre noi, inclusiv participanții la acest dialog, au intrat În anumite momente În polemică cu influentul și intransigentul ziarist. Mircea Mihăieș: După cum În alte momente am fost și suntem, cred, foarte apropiați de el ca persoană. Vladimir Tismăneanu: Am avut o lungă discuție, care a apărut În formă prescurtată În pagina Întâi a ziarului
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Partea culturală și literară a ziarului, completată și cu suplimentele editate („Adevărul literar”, „Adevărul ilustrat”, „Adevărul de joi”), a fost redactată de scriitori cu vederi politice și cu idei estetice moderne (C. Mille, A. Bacalbașa, Tr. Demetrescu, A. Stavri). În polemicile literare ale epocii, alături de periodicele socialiste („Contemporanul”, „Evenimentul literar”, „Munca”), ziarul a susținut, mai ales prin publicistica lui C. Mille și A. Bacalbașa, necesitatea unei arte naționale și militante. Un foileton, redactat cu îngrijire de I. S. Spartali și apoi
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
anume simpatie față de tradiționalism, în formele lui evoluate, sau față de scriitorii „viețiști”. A. l. și a. nu a beneficiat de îndrumarea directă a unui mare critic, așa cum se întâmpla cu „Viața românească” și „Sburătorul”, a unei personalități care să angajeze polemici, având o ideologie și o estetică a sa. Țelul declarat al revistei bucureștene este în primul rând unul informativ și formativ, aproape în felul „magazinelor” din secolul XIX: „răspândirea gustului pentru literatură”, deșteptarea „dragostei pentru cultură”. Și faptul se străvede
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
Revistă-magazin, cu un conținut eclectic și adesea inegal, A. l. și a., săptămânalul cu cea mai lungă apariție din perioada interbelică, nu a lansat nume noi decât în mică măsură (Vladimir Streinu, Zaharia Stancu, Ion Călugăru) și nu a dus polemici literare de anvergură. Este și motivul pentru care istoricii literari nu i-au acordat o prea mare atenție. Nu trebuie exagerat totuși caracterul ei de publicație „populară”, ceea ce ar minimaliza-o. Prestigiul îi este dat de strălucita sa echipă de
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
de contacte întreținute de-a lungul peregrinărilor sale. Mi-a atras atenția asupra consecințelor fanatismului de orice fel, a misticismului religios, m-a îndemnat să revăd cu ochii minții rosturile dialogurilor sale cu Thomas Morus și William Mountjoy sau a polemicilor cu Urlich von Hutten și Martin Luther; m-a determinat să regândesc trăsăturile caracteristice gândirii europene. Toate la un loc vorbesc de starea sufletească și mentală în care se găsea Europa veacului al XVI-lea, iar societățile spre care privim
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
este vorba de reflecția unei vieți duble într-un veritabil dublu discurs. Este întotdeauna un moment unde leibnizianul nu poate fi întru totul leibnizian, unde prietenul lui Lessing denaturează compania lui Lessing, unde complicele lui Nicolaï induce în eroare prin polemicile sale; de asemenea, unde coreligionarul lui Spinoza abandonează (pasiv) bunele relații cu comunitatea sa (Bourel). Sunt multe și importante motive pentru care Europa îl va recepta la vremea aceea, dar și pe tot parcursul veacului al XIX-lea. Liberalismul său
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]