3,259 matches
-
astfel încît întregul volum aproape că ajunge să semene cu o crestomație. Ce poate să mai însemne însă maiorescianismul în condițiile în care toate elementele despre care credeam că îl definesc se dovedesc a fi relative. Dincolo de un anumit stil polemic (foarte gustat și astăzi în disputele de idei), el se poate face simțit printr-un anumit mod de situare în viața publică, un model intelectual, destul de greu de definit. Așa cum spune, în stilu-i inimitabil, Alexandru Dobrescu, "maiorescianismul ni se înfățișează
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
poate controla demonul cu pricina, și Freud, deja cu aere de patriarh, care încearcă să se păstreze dincolo de bine și de rău într-un univers aseptic. Confruntarea dintre cei doi depășește însă nivelul unei polemici și Cronenberg reface un context polemic ceva mai complicat. Pe același vapor care-i duce spre America, Jung stă la clasa I, soția sa, Emma Jung (Sarah Gadon), fiind extrem de bogată pentru a-i oferi standardul maxim medicului, în timp ce Freud trebuie să constate diferența de clasă
Sex și caracter by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5025_a_6350]
-
necunoscute celorlalte regiuni cuprinse în ampla sinteză Geografia literaturii române, azi. Cornel Ungureanu nu ezită, atunci când este cazul, să judece comparativ anumite situații (Victor Vlad Delamarina este pus în relație cu George Coșbuc, Sorin Titel cu Nicolae Breban), sau chiar polemic. Scriind despre Eugen Todoran în contextul Cercului Literar de la Sibiu, autorul remarcă polemicile acestuia cu filosofii la modă ai timpului trecut, dar și o oarecare detașare față de bătăliile la zi ale cerchiștilor, o vizibilă lipsă de aderență la programul schițat
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
nostru: ,,Prestigiul de care se bucura literatura ca element civilizator fundamental, dar și ca păstrătoare a identității naționale, făcea, este indiscutabil, ca majoritatea contribuțiilor importante în domeniul ideologiei să capete un aspect "literar", autorii scriind expresiv și cu evidentă vervă polemică. Mișcările literare și cele ideologice se suprapun și se confundă". Ceea ce era de demonstrat. Independența deplină, în raport cu literatura, a oricărei forme de comentariu închinat literaturii nu e decît iluzorie. Am putea glosa doar asupra facturii, ca să zicem așa, asimptotice a
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
scriitor este întotdeauna subversiv, novator, anticanonic. Schimbarea de paradigmă angajează confruntarea a două viziuni diferite despre lume, om și literatură, confruntare care se petrece mai întâi insidios, pe dedesubt. Disidența, ruptura sunt pregătite de insinuări și vagi conspirativități. Un discurs polemic, direct, este anticipat de un discurs ambiguu, oblic. Aceasta este principala diferență dintre disidență și subversivitate - o diferență graduală a discursului critic încorporat în textul literar. Subversivitatea, ascunsă în exprimări voalate, esopice, scapă cenzurii, pe când disidența discursului critic opozitiv nu
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
cazurile lui Sadoveanu, Camil Petrescu sau G. Călinescu), acestea sunt exclusiv prejudecăți de natură literară, absolut scuzabile pentru un istoric. Nu morale, nu ideologice. Și totuși, nu s-ar putea spune că sensul cărții lui Boia nu e unul implicit polemic. Capcanele istoriei demistifică (și demitizează parțial) o perioadă care în imaginarul colectiv românesc ocupă, ca nivel de încredere, prima poziție. O explicație pentru acest tip de atitudine decurge dintr-una din mărcile stilistice ale scrisului lui Lucian Boia. Spre deosebire de Eugen
Istoria ieroglifică (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4947_a_6272]
-
Mincu; în nr. 3-4 scriu despre Gheorghe Grigurcu, pe lîngă directorul revistei multilingve de cultură de la Constantă, si Adrian Popescu, Octavian Soviany, Ion Lascu, Ion Buzera, Marină Cap-Bun și Laszlo Alexandru. Cel din urmă (înrudit cu "subiectul" sau, prin spirit polemic și modul tranșant de a-și expune opiniile) alege modalitatea "notelor răzlețe", alternînd citatele cu observații și evaluări critice. Astfel, Laszlo Alexandru se îndoiește că Gh. Grigurcu va intra în istoria literară că poet: "După toate aparențele, criticul Grigurcu va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
explorărilor întreprinse în labirinticul continent biografic și ideatic eminescian, de critici și istorici literari mai tineri sau mai vârstnici, dar care aduc împreună noi puncte de vedere, perspective inedite, mijloace de investigare înnoitoare, proprii epocii contemporane, precum și luări de poziții polemice. Fatalmente, nu mă pot referi la toate cele 44 de lucrări discutate de Constantin Cubleșan în acest volum. Toate merită atenție, dar am să mă opresc numai asupra unora dintre ele. De pildă, în colecția de documente arhivistice descoperite de
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
te scutește să mai înveți notele, ar părea că se află în interbelic. De la micul dejun și pînă la supeuri, marii noștri scriitori se întîlneau și conversau la masă, în localuri sau pe la prieteni. Se citează adesea, scos din contextul polemic în care a fost scris, articolul lui Arghezi despre �instituția literară Capșa": aici se fac și se desfac gloriile scriitoricești, cine e prost la Capșa nu poate fi deștept în altă parte etc. (Camil Petrescu era dintre cei care doar
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
la B.B.C.6, la primul număr, pe care, inspirat, mi l-a trimis fratele meu7; am mai văzut nr. 3 și 4, jalnice. Nu mai e nimic de făcut cu ei. Gabriel, uite, chiar azi pun la fax un text (polemic) pentru R[omânia] l[iterară]. Am, în lucru, un altul despre Istrati. Sper să fie gata săptămâna viitoare. Cât despre interviu: sigur, n-am nimic împotrivă, dar mi se pare un pic deplasat să ajung să dau interviuri la R
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
ofensivă împotriva �impresionismului" și a �literaturii", din partea unor "idei literare" cu impulsuri... imperialiste, au ocultat-o, parțial, în ultima vreme. Regman e un artist neostentativ al criticii, apropiat prin factura demersului său de natură raționalistă, meticulos, "detectivistic", cu destule inserții polemice, mai mult de Șerban Cioculescu, capabil însă de scăpărări imagistice, de asocieri fulgurante de vocabule, care, împrăștiind complet aparența de pedanterie, îi luminează integral vocația. E o țîșnire intermitentă a lui Ariel peste uneltele sobre ale atelierului critic. Căci raționalismul
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
pentru a nu cădea în capcana de a considera drept influență orice coincidență. Iar confruntarea cu limbi din aceeași familie e pasul esențial al acestui mod de tratare. Coerentă perspectivei comparative, principala originalitate științifică a lucrării, e și miza ei polemică: autorul tinde, sistematic, să reducă la minimum rolul influentelor străine în evoluția romanei. Din perspectiva specialistului în lingvistică romanica, e și normal să fie preferată, de cîte ori e posibil, explicația unor transformări semantice sau formale prin tendințe de evoluție
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
balcanismului. Toate aceste chestiuni și multe altele foarte importante le studiază, în cartea ei Balcanii și balcanismul, profesoara americană de origine bulgară Maria Todorova, relativ recent tradusă în românește de Editura Humanitas. E un studiu atotcuprinzător și sistematic care pornește polemic de la aserțiunea că Balcanii au fost descriși ca "alteritatea" Europei, ba chiar că, "Balcanii nu doresc să se conformeze standardelor de comportament specifice lumii civilizate". Tot polemic discută aserțiunea banalizată că Balcanii sînt butoiul de pulbere al Europei, demonstrînd că
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
în românește de Editura Humanitas. E un studiu atotcuprinzător și sistematic care pornește polemic de la aserțiunea că Balcanii au fost descriși ca "alteritatea" Europei, ba chiar că, "Balcanii nu doresc să se conformeze standardelor de comportament specifice lumii civilizate". Tot polemic discută aserțiunea banalizată că Balcanii sînt butoiul de pulbere al Europei, demonstrînd că azi nici un istoric serios nu admite că primul război mondial a avut drept cauză situația conflictuală din Balcani. Și dacă azi, în Balcani, mai precis în fosta
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
negrului generalizat, și devine codificație subtilă, scriere sacră camuflată în exuberanță și jubilație cromatică. De fapt, expoziția Paulei Ribariu de la Allianz-Țiriac nu este atît o expoziție obișnuită, cît o provocare a privirii, un gen de instalație neostentativă și fără substraturi polemice, o formă complexă de construcție a semnului și de remodelare a spațiului. O lume încremenită în ipostaza ei de maximă semnificație și de minimă desfășurare descriptivă, un ceremonial stopat, o suspendare a realului în efigie și a istoriei în magie
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
violență rândurile din Baroane, de pildă. Eseul Pamfletul îi apăruse în revista "Lumea", 18 ianuarie 1925. Am făcut precizarea de rigoare, întrucât un alt articol, cu același titlu, dar cu alt conținut, publicase Arghezi în revista "Cronica", în 1916. Spiritul polemic în care e conceput, în bună măsură, articolul program al lui Blaga, publicat în primul număr al revistei (Despre viitorul filosofiei românești), promite ceva în numele pamfletarului care își face intrarea mai târziu (în nr. 3 al publicației) cu "nota": De la
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
fotografiile de la Torino, dintr-o superbă și imensă grădină plină de culorile primăverii. Și Mihai Chirilov, și eu îi zîmbim ghiduș lui Leo. Toată ziua umblam pe străzi, vorbeam, ne tachinam, seara mergeam la spectacole de teatru, noaptea le comentam. Polemic sau nu. Trio-ul nostru neconvențional a bîntuit peste tot. La Muzeul Cinematografiei am străbătut valuri de istorie, fără să ne pierdem accentele subiective. Poză cu Marilyn Monroe. La întoarcere, am cîntat în avion ca nebunii - spre disperarea și rușinea
Păunii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5631_a_6956]
-
cartea de debut a lui Gabriel Liiceanu, studiul despre tragic din 1975. Reconfigurarea aceasta, mărturisește autorul, s-a născut din dorința de a publica un volum de maximă coerență. Într-adevăr, cititorul are în față, într-o lectură personală, accentuat polemică, harta momentelor care au marcat discursul modern despre simbol - de la Kandinsky la Heidegger, trecînd prin Huizinga, prin Cassirer sau prin Panofsky, pentru a cita doar cîteva dintre momentele analizate. Dar volumul ne e o istorie a simbolului sau a concepțiilor
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
forme depărtate de termenul-sursă - din puntul de vedere al scrierii (gem, antet, meci) sau al pronunției (iaht, buget) -; asemenea adaptări drastice se produc mult mai greu azi, la noile împrumuturi. Afirmarea formei locale reprezintă, tot mai mult, și un act polemic de afirmare a identității: astăzi modificarea numelui este privită cu suspiciune, mai ales dacă vine din partea unei culturi acuzate de tendințe dominante. În genere numele e un punct sensibil și ușor de manipulat politic. Un caz pe care l-am
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
și critic mai curînd decît romancier, dl George are despre critică părerea negativă a lui Camil Petrescu: fiind "critica prin excelență caducă, ea dispare cînd își atinge scopul." Deși știe că diatriba lui Camil Petrescu face parte dintr-un articol polemic (și nedrept!) împotriva lui Lovinescu, dl George declară a se fi lăsat convins, deși Lovinescu i-a fost mereu aproape. Așa se explică insistența cu care dl George se recomandă (nu acum pentru prima oară) mai ales ca prozator și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
unele precizări și adaosuri), jurnalul din revista Saeculum nu produce decît niște triste și infinite mizerii. Locul într-o istorie a literaturii al autorului Groapei este asigurat: în capitolul pe care Eugen Barbu însuși l-ar fi intitulat (vezi Istoria polemică) Niște soldați. Nu de la Ministerul Forțelor Armate, ci de la Departamentul Securității Statului.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
păstra copii// și ținându-ne de mână/ să ne rătăcim prin târg/ când dau rodiile-n pârg/ ca un acrobat și-o zână" (De mână). Cu aceeași dexteritate, poetul se manifestă în registrul argotic și în cel intelectualizat, în versuri polemice, dure, șfichiuitoare sau în poeme pline de gingășii masculine. Chiar scrisorile către Brumaru, diseminate în mod controlat în sumarul volumului, încep fastidios, pentru a căpăta apoi ceva din naturalețea discursivă și confesivă a magistrului. În ele, O. Nimigean abordează direct
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
autoarea să se înțeleagă. Sau n-a vrut nimic altceva decît, la rubrica coolturisme să fie cool? Nu e! l Bun și de citit și pe o temă bine aleasă numărul De ce DGLR ? al Dilemei. Bun și de citit articolul polemic al lui Dan.C. Mihăilescu (Idei în dialog ultimul număr) în care îi răspunde lui Alexandru Mușină. Tot criticii și critica sunt mărul discordiei.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11221_a_12546]
-
conțin mărturii și revelații de primă mână, în măsură să ajute la eliminarea unor „pete albe” ale istoriei vieții literare din România anilor ’50-’60. Accentul pus asupra nivelului factual, dezvăluit încă din subtitlul cărții, are și o oarecare miză polemică. Se vorbește azi, chiar în unele documente oficiale, despre o epocă foarte complexă (în bestialitatea ei nemaiîntâlnită în istoria României), dar recursul la arhive rămâne o raritate. S-au avansat supoziții, acuzații și chiar calomnii, judecata subiectivă precedând și adesea
Forța documentului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5725_a_7050]
-
afirmația tranșantă și tulburătoare a elevei: "Eu n-am învățat nimic!" dublat de anxietatea împingerii pe o treaptă socială inferioară asimilată școlii profesionale. Cred că meritul principal al filmului lui Laurent Cantet stă în această punere în ecuație a relației polemice dintre profesor și elev ca situație existențială și nu ca simplă retorică pedagogică fără a impune concluzii și fără a propune o soteriologie laică pentru defavorizați. Personalitatea fiecărui individ în parte și încercarea de a înțelege dincolo de propriile condiționări cultural-mentalitare
Dincoace și dincolo de ziduri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7814_a_9139]