10,542 matches
-
utilizare a Internetului. La o medie europeană de optzeci și cinci de procente, noi ne plasăm, cu cele 51 ale noastre, în spatele Turciei (53), Bulgariei (58), Slovaciei (83) sau Ungariei (87). Cât despre țările occidentale, nici n-are rost să pomenim! Cum idealul României rămâne, se pare, tot Albania, cu politicienii și jurnaliștii în acțiune, chiar s-ar putea să-l atingem! A crede că prin cumințenie, conformism și credulitate se mai poate rezolva ceva în România e pură naivitate - dacă
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
senzația că aștept în gol, eram o gîză rătăcită într-un spațiu închis". ,Normalitatea" fiind doar provizorie, instabilă la culme, ,coada" se eterniza. Nespus de bucuros la un moment dat că a căpătat o slujbă de magaziner, dl Mateescu se pomenește probozit de către șeful său ,de cadre", pentru vina grea de-a fi posedat o diplomă universitară: ,mi-a spus pînă la urmă dînd pe gît o ultimă îmbucătură (îi urmăream parcursul bolului pînă la dispariție, sub protuberanța omușorului), Ťexistă o
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
Dacă voiam cu adevărat să am o ascensiune sau o carieră politică îmi făceam un partid propriu. Pentru că, trebuie să vă spun, am scris statutele a zeci de sindicate în perioada aceea. Unor partide foarte cunoscute, pe care nu le pomenesc, le-am adăugat în statutele lor - publicate, evident, în Tribuna - multe capitole pe care le uitaseră. Am refuzat însă politica de partid în favoarea proiectelor mele literare. Pentru că eu aveam și continui să am proiecte literare pe o viață. Nu scriu
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
ce-am făcut exact și înainte de '89. Mă revolta doar faptul că eu, care am ținut-o 30 de ani sau 40 de ani pe o singură melodie și nu sugeram, ci chiar spuneam despre ce era vorba, m-am pomenit dintr-o dată făcut comunist de către cei care chiar nu făcuseră nimic împotriva fostului regim. Foarte mulți se întrebau ce s-a întâmplat cu mine de m-am fesenizat și așa mai departe. Dar eu știam ceva teribil de simplu: faci
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
ai secolului al XX-lea răspundea încă la anchete literare. Dintre cei pe care i-ar fi numit contemporanii săi nu mai trăia decât Slavici, dar oamenii din generațiile mai noi le păstrau amintirea și dădeau interviuri în care îi pomeneau. În 1920 Coșbuc murise de numai doi ani, Titu Maiorescu de trei și Caragiale de opt. Este și anul morții lui Macedonski, eveniment de toamnă târzie, ieșit parcă din Noaptea sa de noiembrie. În 1930 cele mai multe dintre numele pe care
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
simpatia lui Kierkegaard pentru Heinrich Heine, la ale cărui scrisori Über die französische Bühne (Despre teatrul francez, 1837) se referă într-una din note, și pe care îl aprecia pentru stil și atitudinea ironic-critică față de romantism. Dintre danezi e des pomenit dramaturgul clasic Ludvig Holberg (1684-1754), ale cărui personaje de comedie îi par lui Kierkegaard tipuri ușor de întâlnit printre contemporani. De altfel, tocmai datorită încercărilor de a-i caracteriza pe contemporani, aceste pasaje din textul lui Kierkegaard nu sunt doar
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
scurt-metraj e, de fapt, un cadru mult lungit, detaliat, totuși neclar, dureros de intens, traumatizant, deși l-ai trece la acordul părinților, dintr-un ciudat film de artă. Și, dacă ajungem să vorbim de artă (literară), eticheta pe care-o pomeneam e spoliantă fiindcă nu-i drept să desprinzi, dintr-o carte, neîndoielnic, bine scrisă, unicul merit al ,recuzitei" la zi. Ca să desființez împărțirea cu care-am început, stilul face tema. Al Lilianei Corobca e surprinzător de bine strunit pentru un
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
nu degeaba scrisese ,părintele" Kogălniceanu o (jumătate dintr-o) carte de bucate... Nu m-aș gîndi în ruptul capului la Proust dacă un avocat la care, îndrumat de Haikis, ajunge tînărul Stănescu, rămas pe drumuri prin București, nu l-ar pomeni pe Balzac. Sînt, încă din interbelic (față de care un optzecist nu poate să n-aibă ceva slăbiciuni...), două ,modele" care se-nlocuiesc și se înfruntă. Două scheme de despărțire a vieții în publică și privată. E clar că oricît de
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
fericit caz doar exotică, populează ceea ce putem numi, la modul optimist - rezervație, pesimist - ghetou, ori neutru - cazarmă. M-am întrebat deseori cum de s-a ajuns aici; cum de, fără să fim în chip propriu amenințați cu dispariția, ne-am pomenit imobilizați sub clopotul unei izolări funciare, demnă de cea mai sublimă ratare a pariului unui creator cu mediul, sau de încurajare a zborului frînt prematur. Cu alte cuvinte, s-a instalat în țarcul nostru un soi de adiaforia, o indiferență
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
grup de lideri de atunci ai partidului care a făcut o solicitare în sensul acesta, președinte era Stolojan. Demersurile s-au blocat, au fost blocate în vremea respectivă tot de Tăriceanu, care era vicepreședinte cu probleme internaționale, pana ne-am pomenit că în PPE s-au dus Traian Băsescu și PD. După aceea, având în vedere evoluțiile din România, nu am putut relua demersurile din cauza raporturilor interne. În ultima perioadă sigur că și PPE a devenit mai deschis și atunci discuțiile
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
marea unire a românilor". În acest fel, Ponta își revendică imaginea de președinte care unește. În proiectul său, pe 36 de pagini, candidatul prezidențial în cursa pentru Palatul Cotroceni încearcă să găsească un nou obiectiv național: Unirea. Sintagma "Unire" o pomenește în proiectul său de peste 50 de ori, ca fiind o formulă new-propagandistică bine aleasă, și prin care își proiectează imaginea de "pacificator al nației". Premierul roman își prognozează deja aniversarea din 2018, când se va sărbători centenarul Mării Uniri, iar
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Safta Pășcănița, muma logofătului Iordache Pașcanul vară primară cu cuconul logofăt Ioniță Conta, ce-i zice Ciubrică, bunul vornicului Iancu, vornicul Alecu și spatariul Elisei și cneazul Costache Butelcă, acel ce n-are ce mînca." Dicteu automat cu rubedenii. Fiindcă pomeneam de Neculce, de cronicari, priviți motivul nemeritatelor zădărnicii: "Urechi. Din înmulțirea grecilor în țară și din nestatornicia vremurilor, precum cele mai multe familii vechi boierești, au căzut; ba, încă, multe nici nu se pot nimeri în ce opinci s-au mistuit; au
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
poezia prin inoculare sub limita sublimă a sensului hașurat prin coduri de bară care obturează rațiunea sprințară prin uitarea cuvintelor șlefuite bacovian în sufletele moarte. E un blasfem pentru creștinătate îmi zice seminaristul milenarist de la Neamț unde s-a mai pomenit decît în Gogol seraficul să se negocieze ceea ce doar Sfîntul Duh în nerăbdare ca să se fixeze are putere ca să-ntemeieze. Poemul se citește pînă la capăt Clipele au trecut ca infinitivele lungi prin urechile veacului iar frazele se-nfiripau în
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
de moară. Bobul, se înțelege, este chiar Aleksandr Soljenițîn, iar pietrele de moară între care scriitorul și-a petrecut aproape întreaga viață sînt, pe de o parte, Rusia comunistă și, pe de alta, Occidentul. În urma expulzării din Rusia, Soljenițîn se pomenește trecînd, în numai cîteva ore, de la regimul asfixiant, de permanentă supraveghere polițienească, la regimul de libertate apuseană dintre granițele fostei RFG. Iar ceea ce se întîmplă de acum încolo cu scriitorul rus ține mai curînd de ficțiunea literară decît de memorii
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
răsturnări de perspectivă în urma cărora ceva din identitatea noastră psihologică s-a modificat pentru totdeauna. Iar surprinzător este că, atunci cînd ne întocmim un curriculum vitae menit a oferi altora o imagine fidelă a personalității noastre, despre aceste experiențe nu pomenim o vorbă. În schimb, pomenim o puzderie de repere exterioare a căror relevanță strict umană este cu atît mai săracă cu cît ele au pornit de fapt tocmai din acele experiențe cruciale pe care le-am trecut sub tăcere. Iubirea
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
ceva din identitatea noastră psihologică s-a modificat pentru totdeauna. Iar surprinzător este că, atunci cînd ne întocmim un curriculum vitae menit a oferi altora o imagine fidelă a personalității noastre, despre aceste experiențe nu pomenim o vorbă. În schimb, pomenim o puzderie de repere exterioare a căror relevanță strict umană este cu atît mai săracă cu cît ele au pornit de fapt tocmai din acele experiențe cruciale pe care le-am trecut sub tăcere. Iubirea, suferința, boala, moartea celor apropiați
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
la aeroportul internațional Timișoara, de unde se pensionează în 1986"! Ce mizerii făceau vameșii de odinioară la frontieră știe tot omul, dar că ne mai fac mizerii și acum, la granițele culturii, asta e prea de tot! l N-am fi pomenit poate de toată tărășenia petnicenească, dacă pe pagina 1 n-ar fi dată o fotografie inedită a lui Eminescu la Mînăstirea Neamț, din 1886. Ea provine "din arhiva N.D.P.". N-avem de unde să știm dacă e autentică, deși seamănă bine
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
inconștientă și nemărturisită de a da vieții o culoare magică. Și atunci, dacă așa stau lucrurile, înseamnă că nu ne deosebim decît în detalii doctrinare de Cornelius Agrippa, Fabre d'Olivet, Hoëné Wronski, Eliphas Lévi sau René Guénon, ca să nu pomenesc decît de cîțiva dintre monștri sacri ai filozofiei oculte. În esență însă, și noi și ei sîntem ființe magice, aparținînd aceleiași oficine filozofice. Atîta doar că ei sînt păgîni luminați, în vreme ce noi sîntem niște creștini scăpătați.
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
o acuzație atât de tare? Mă amăgesc cu gândul că n-ai înțeles corect sensul spuselor mele: nu ,studiile de gen" și ,feminismul" mă deranjează, ci, la modul generic vorbind, indivizii de proastă calitate care le-au confiscat. Ca să nu pomenesc de ,disprețul doar ușor disimulat față de tema Ťdrepturilor omuluiť". Cu ce instrumente hiperfine l-ai detectat? Până vei aduce probele limpezi, voi considera că, prizonier al propriului ,discurs îndrăgostit" (în sensul lui Roland Barthes!), ți-a scăpat această enormitate, strecurată
Scrisoare lui Gabriel Andreescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10715_a_12040]
-
cîini accentuează promiscuitatea traiului băștinașilor și totul culminează cu uciderea unui cîine flămînd care-i fură stăpînului său nu doar o bucată de brînză, ci chiar porcul de Crăciun. Mai orășeni sînt cîinii poeților în fruntea cărora se găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și Zdreanță al lui Arghezi. Ambii or fi avut blana stufoasă, iar primul o coadă de vulpe. Zdreanță este un mare hoț de ouă, în timp ce trăsătura principală a lui Fox este ura față de pisici. Grivei vine de la
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
ziua de Sf. Ilie ziua Amărăștilor, am avut onoarea să fiu numit Cetățean de Onoare al comunei și la marele spectacol din zăvoi am întâlnit-o pe fața lui Valeriu, (nepotul lui Bartolomeu) prietenul meu din copilărie de care am pomenit mai sus. I-am promis că voi merge la Glăvile să îl văd pe tatăl ei și așa am făcut. Eram împreună cu poetul George Filip, care trebuie să spun că i-a încântat pe amărășteni cu poemele lui, iar mama
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
1889, Meßkirch/Baden decedat 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau). Martin Heidegger, în celebra lucrare ,,Sein und Zeit" ,,Ființa și timp", 1927! Ce să facem, vrem sau nu, neamțul, tot neamț! Dar pentru că, indirect, cu câteva rânduri mai sus, am pomenit numele lui Kant, reamintim tuturor (mai mult sau mai putin deștepți, mai mult sau mai putin instruiți), ca ,,Lucrul” din perspectiva kantiana (și nu numai a sa, aproape toată filosofia continentală modernă pune sub semnul întrebării cuvântul ,,lucru’’), are și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ajutatul călugărilor care dormeau întrun vagon părăsit și un cosciug în frig și ploaie? NP: Am plecat în 2001 în Basarabia, la țiganca și de atunci m-am dus acolo în fiecare an, pentru o sacra misiune. Vagonul de care pomeniți nu era chiar părăsit. Până nu de mult fusese folosit de preotul Vasile Burduja drept biserică, unde se adună satul duminică la Sf. Liturghie, apoi a fost donat celor doi călugări. țiganca, este un loc de îngropăciune a mii de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
care aruncai glonțul de hartie în ceafa altuia care nu numai că avea surpriză să fie luat pe neașteptate, dar mai era și dureros. Într-o recreație a venit și rândul meu să fiu țintă unuia și când m-am pomenit plesnit în ceafa că te lovea pe la spate, ca să nu știi cine e mi-am pus mâna la ceafa la locul dureros și întorcându-mă am trântit-o pe limbă din satul meu . Care pizda mă-ti dăduși mă? Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lovea pe la spate, ca să nu știi cine e mi-am pus mâna la ceafa la locul dureros și întorcându-mă am trântit-o pe limbă din satul meu . Care pizda mă-ti dăduși mă? Și culmea e că m-am pomenit cu un vlăjgan de prin clasa 8 eu eram în clasa 1 și mai eram și slab și arătăm că doamne-ajută că mă ia de guler și mă întreabă: De ce mă înjuri mă? Și era gata să mă caftească. Atunci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]