4,442 matches
-
excesive Art Nouveau pe care Des Esseintes le aduce carapacei unei broaște țestoase produc un efect similar locuitorului unui astfel de ambient: devitalizarea și chiar moartea. Un mediu de o asemenea densitate estetică necesită organisme perfect adaptate care să-l populeze. La același risc se supune și estetul decadent, de a transforma nu numai casa, ci și pe el însuși într-o piesă de muzeu. În general, casele esteților decadenți se transformă în pinacoteci sau biblioteci,cum se întâmplă cu casa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fost puternic influențată? Spre deosebire de luxurianța vegetației pictată pe plafonul holului, în celelalte două săli, atelierul se transformă într-un templu al artei, unde fiecare figură devine emblematică, așa cum remarcă și Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un moment trăit de ființa umană. [...] Aici este vorba de o serie de picturi alegorice, în care arta picturii pare dublată și de viziunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui homo religiosus era limitat, deoarece "popoarele tradiționale erau familiarizate numai cu "aici și acum". Locurile înde-părtate, ca și timpul trecut, nu aveau o existență reală. Ambele erau, într-un anumit sens, mitice. Existența lor nu era disputată, ele fiind populate cu creaturi ce existau în afara experienței cotidiene. Epocile trecute și locurile îndepărtate se întâlneau undeva pe un teritoriu imaginar, dincolo de orizont"11. Odată cu lărgirea orizontului mental, datorită în special călătoriilor, tipăririi cărților, copierii și folosirii hărților, odată cu apariția lui homo
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pusă pe seama forțelor supranaturale, care erau imaginate ca "dialectică a extremelor": a binelui și a răului. Unde exista un zeu al binelui, trebuia să apară și o entitate a răului. Cele două forțe opuse își ma-nifestau puterea prin spirite care populau lumea supranaturală. Astfel, realitatea și lumea mitică se juxtapuneau în cadrul unui discurs coerent, în condițiile în care nici una nu putea fi concepută fără cealaltă. Popoarele tradiționale aveau nevoie de magie și de miracole, care formau o parte importantă a existenței
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dacă miracolele erau înfăptuite de zei sau de sfinți. Ceea ce conta era faptul că existau și că oamenii credeau în ele. De aceea, este imposibil astăzi să discuți despre culturile tradiționale fără a face referire la figurile mitice care le populau universul. Pentru aceste populații precreștine și creștine timpurii, lupta dintre bine și rău era echivalentă cu bătălia dintre eroi mitici și demoni sau dragoni. Lupta imaginară era narată din generație în generație de barzi, care, ocazional, adăugau sau omiteau părți
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Răbdare și Puritate, ca să le menționăm doar pe cele de pe teritoriul anglo-saxon. Ele reprezintă un exemplu minunat al acelei dorințe universal umane (fie că ne referim la popoarele tradiționale sau nu) de a construi lumi paralele celei în care trăim, populate de creaturi care ne exprimă propriile trăiri și vise. Eroii și antieroii lumii mitice alcătuiau un model pe care se vor mula mai târziu personaje ale culturii populare pentru a corespunde dorințelor și viselor oamenilor într-o nouă epocă istorică
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pe două credințe fundamentale: cea în viața de după moarte și cea în puterea magică a sângelui 64. Cea dintâi este consonantă cu religia creștină, dar și cu unele idei precreștine care considerau moartea drept o trecere într-o altă lume, populată de spirite, în care sufletul își continuă viața sau așteaptă să renască. Moartea este văzută ca o altă viață. Mitologiile lumii sunt pline de povestiri despre morți care doresc să se întoarcă să-și reia viața alături de cei vii sau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cultului Barbie este "frumusețea-fetiș", pe care Baudrillard o descrie ca o semioză identitară în care artificialul devine obiect al dorinței 129. Astfel, naturalul este treptat înlocuit de artificial, care devine scop în sine și conduce la apariția unei lumi tehnologice populate de roboți și umanoizi, de organisme cibernetice masculine și feminine 130. Aceste organisme artificiale creează în ultimă instanță o hiperrealitate care amenință să distrugă realitatea "organică" a lumii noastre, încurajând dezvoltarea a ceea ce Mary Rogers numește "trupuri de plastic" și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
stradă, ca să dai dinamică interviului. Sunt oameni care nu se mai pot concentra la discuție într-o asemenea situație. Într-un fel, am ajuns să-mi respect mai mult personajele. În Zece minute cu clasa muncitoare manipulam un întreg univers populat de personaje, se oscila între un film jucat și un interviu. Cred că asta a și fost esența unor critici pe care le-ați avut la momentul respectiv. Filmul a surprins atunci, pentru că studenții români nu făceau documentar. În plus
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
deportați. A fost interesantă și deplasarea în Altai, la granița cu Mongolia, una din puținele zone civilizate locuite de animiști, cu un trecut uluitor, locul din care se pare că au plecat și coreenii, și japonezii, și triburile care au populat Americile, trecând prin strâmtoarea Behring în timpul ultimei glaciațiuni. Odată ajuns acolo, în acele teritorii, cum se desfășoară filmarea? Mergând pe ideea că reportajele trebuiau să aibă valoare de document, interviurile erau hotărâtoare și atunci personajele pe care le alegeam aveau
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
noilor generații a depășit, de fapt, așteptările lui Darwin. Căci el era pe deplin conștient că argumentele în favoarea teoriei sale sunt puternice, dar nu sunt câtuși de puțin constrângătoare. Dacă a acordat totuși deplină încredere ideii că speciile care au populat și populează pământul au luat naștere prin selecție naturală din una sau mai multe forme primare de viață este deoarece a crezut că, dacă această idee ar fi falsă, ea nu ar putea să explice într-un mod atât de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a depășit, de fapt, așteptările lui Darwin. Căci el era pe deplin conștient că argumentele în favoarea teoriei sale sunt puternice, dar nu sunt câtuși de puțin constrângătoare. Dacă a acordat totuși deplină încredere ideii că speciile care au populat și populează pământul au luat naștere prin selecție naturală din una sau mai multe forme primare de viață este deoarece a crezut că, dacă această idee ar fi falsă, ea nu ar putea să explice într-un mod atât de satisfăcător o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
selecția naturală, îi va fi clar că acea adaptare imperfectă care asigură supraviețuirea și reproducerea anumitor indivizi, într-o anumită ambianță, este pe deplin suficientă. Multe specii sunt destul de bine adaptate la condițiile de viață în care trăiesc pentru a popula pământul o lungă perioadă de timp, fără ca această adaptare să atingă acele standarde înalte a căror satisfacere va fi așteptată de cei care cred că ea survine drept rezultatul realizării unui proiect sau a capacității ambianței de a modela constituția
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acționeze decât în mod lent și treptat. Iar dacă se admite că selecția naturală este în primul rând responsabilă pentru schimbările care au marcat istoria vieții, pentru deosebirile ce pot fi constatate în ceea ce privește speciile de plante și de animale care populează pământul în diferite perioade de timp, rezultă că în această istorie nu se înregistrează salturi. Toate câștigurile adaptative sunt produsul unor acumulări treptate, care se realizează în lungi perioade de timp, prin eliminarea unui număr imens de viețuitoare. Acțiunea bolilor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
au conferit o sporită autoritate, dacă nu cumva l-au ridicat la rangul unei dogme, era că selecția naturală, ca mecanism al producerii și accentuării varietăților (raselor), acționând în imensitatea timpului geologic, este capabilă să genereze uriașa biodiversitate care a populat de-a lungul timpului planeta noastră. Selecția naturală, ca mecanism cauzal, ar fi fost nu numai necesară, dar și suficientă pentru a explica istoria vieții pe pământ. Era contestată în acest fel orice distincție dintre mecanismele microși macroevoluției, ceea ce conducea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
varietate de factori cum sunt condițiile climatice, solul, relieful, resursele de hrană sau dușmanii pot explica existența sau răspândirea anumitor specii de organisme în diferite regiuni ale globului. Prin narațiuni istorice se explică, de exemplu, deosebiri importante dintre speciile care populează Europa, Australia sau America de Sud. Chiar și simpla descriere a caracteristicilor morfologice și comportamentale ale anumitor specii poate reprezenta adesea baza unei explicații de tip evoluționist a prezenței și înmulțirii lor rapide într-o anumită regiune. Cum semnala încă Darwin, dacă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
evoluției prin selecție naturală cumulativă e singura teorie cunoscută care poate în principiu explica existența complexității organizate.“ Premisa explicită a argumentelor lui Dawkins este că ceea ce ne oferă marile tradiții religioase, atunci când vorbesc despre originea universului și a ființelor care populează pământul, ar fi teorii care răspund la aceleași întrebări precum teoriile științifice și sunt, prin urmare, în competiție cu ele. „Știința împarte cu religia pretenția de a răspunde întrebărilor profunde despre origine, natura vieții și cosmos.“ Dacă așa stau lucrurile
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
final, pe care l-am citat și discutat mai sus. Odată ce examenul critic conștiincios și nepărtinitor al principalelor rezultate ale cercetării naturii conduce la concluzia că supoziția unei creații separate a fiecăreia dintre speciile de plante și animale care au populat și populează pământul este inacceptabilă, omului de știință care crede în Dumnezeu, ca și amatorului avizat, îi va părea mai mult decât plauzibil că prezența Lui se exprimă prin „cauze secundare“, cercetate de științele naturii. Unul dintre naturaliștii preocupați de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care l-am citat și discutat mai sus. Odată ce examenul critic conștiincios și nepărtinitor al principalelor rezultate ale cercetării naturii conduce la concluzia că supoziția unei creații separate a fiecăreia dintre speciile de plante și animale care au populat și populează pământul este inacceptabilă, omului de știință care crede în Dumnezeu, ca și amatorului avizat, îi va părea mai mult decât plauzibil că prezența Lui se exprimă prin „cauze secundare“, cercetate de științele naturii. Unul dintre naturaliștii preocupați de armonizarea teoriei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de Darwin, a fost aceea a existenței mai multor asemănări între organismele din diferite insule ale unui arhipelag și cele de pe continentul apropiat decât între cele din două grupuri distanțate de insule, chiar dacă ambianța lor este asemănătoare. Astfel, organismele care populează insulele Galápagos din Pacific seamănă mai mult cu cele de pe coasta Americii de Sud, așa cum cele care trăiesc în insulele Capului Verde din Atlantic seamănă mai mult cu organismele de pe coasta Africii. Iată și un principiu evoluționist formulat de un cercetător contemporan, Geoffrey
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că nu va putea prevedea asemenea evoluții. Nu numai că nu poate elabora scenarii ale evoluției viitoare, dar chiar și posibilitățile sale de a explica procese evolutive care au avut loc sunt limitate. Se știe că majoritatea speciilor care au populat pământul nu au supraviețuit. Informațiile despre trecut care stau la dispoziția cercetătorului limitează capacitatea lui de a identifica cauzele dispariției fiecăreia din aceste specii. Acestea sunt evenimente care ar fi putut fi produse de schimbări climatice, catastrofe accidentale, de concurența
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
minților noastre sau ca un semn al statutului inferior al științei istorice), oricât de deplin explicabile ar deveni ele, cel puțin în principiu, după apariția lor, drept singurul rezultat actualizat printre numeroase posibilități nerealizate.“ Toate formele de viață care au populat pământul de-a lungul a miliarde de ani sunt în acest sens accidentale, contingente. Ele ar fi putut tot atât de bine să nu existe. Contingența desfășurării istorice a evoluției vieții, subliniază Gould, nu stă însă în calea unei explicații satisfăcătoare, deoarece
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care va deveni centrul viu și comunicant al Imperiului Roman. Dacă Roma cucerește Spania, Portugalia, Galia și Anglia oceanice, ea înfruntă în schimb fără succes, în inima continentului, neîmblînzita Germanie. Europa este un "dincolo" septentrional inform al lumii antice. Deși populată din preistoria cea mai înde-părtată, ea nu intrase încă în Istorie la momentul cînd a început decăderea Imperiului Roman. Avea să fie antrenată în iureșul invaziilor barbare care s-au revărsat dinspre est spre vest, dinspre nord spre sud, s-
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu un număr extins de partide parlamentare, volatilitate ridicată și organizații de masă sub-dezvoltate ale partidelor. Evoluția longitudinală a acestor componente este analizată pe larg în următoarea secțiune. Înainte de abordarea acestui aspect este necesară descrierea succintă a partidelor care au populat scena politică românească în ultimele două decenii și evoluția lor din perspectivă electorală. Principalele partide parlamentare Partidul Social Democrat (PSD) este partidul caracterizat de cea mai mare continuitate în politica românească de-a lungul timpului. Deși nu a fost ocolit
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vota APR deoarece scandalurile aminteau prea mult de perioada comunistă, PNȚCD-ul se cerea penalizat pentru rezultatele slabe, socialiștii nu erau suficient de convingători și planau asupra lor rezultatele guvernării trecute, iar candidații liberali erau tehnocrați, o tipologie nu foarte populară pentru electorat (Teodorescu 2005, 67). Acțiunea acestor factori a adus PRM de la o cotă de 7% la una de 28.34% în numai două luni. Din punct de vedere al alegătorilor, sondajele FSD arată că decizia votului a fost luată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]