4,015 matches
-
Homer (Odiseea, 3, 40, 66; 8, 470; 14, 448), moira semnifică porția primită la ospăț și, respectiv (Iliada, 15, 195), partea care-i revine unui zeu la guvernarea lumii. De la porția concretă primită la masă, semnificația cuvântului a evoluat către porția de fericire ce-i revine fiecărui individ în viață și apoi către destin ca însăși porția de viață și configurația vieții fiecărui om în parte. "Porțiile" de viață care le revin oamenilor, întocmai ca și porțiile de la un ospăț, nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
respectiv (Iliada, 15, 195), partea care-i revine unui zeu la guvernarea lumii. De la porția concretă primită la masă, semnificația cuvântului a evoluat către porția de fericire ce-i revine fiecărui individ în viață și apoi către destin ca însăși porția de viață și configurația vieții fiecărui om în parte. "Porțiile" de viață care le revin oamenilor, întocmai ca și porțiile de la un ospăț, nu sânt niciodată aceleași. Ba chiar calitatea și cantitatea lor intră din capul locului în concurență, o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la guvernarea lumii. De la porția concretă primită la masă, semnificația cuvântului a evoluat către porția de fericire ce-i revine fiecărui individ în viață și apoi către destin ca însăși porția de viață și configurația vieții fiecărui om în parte. "Porțiile" de viață care le revin oamenilor, întocmai ca și porțiile de la un ospăț, nu sânt niciodată aceleași. Ba chiar calitatea și cantitatea lor intră din capul locului în concurență, o porție bună neputând fi în același timp și mare, în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cuvântului a evoluat către porția de fericire ce-i revine fiecărui individ în viață și apoi către destin ca însăși porția de viață și configurația vieții fiecărui om în parte. "Porțiile" de viață care le revin oamenilor, întocmai ca și porțiile de la un ospăț, nu sânt niciodată aceleași. Ba chiar calitatea și cantitatea lor intră din capul locului în concurență, o porție bună neputând fi în același timp și mare, în speță viața aleasă a unui erou excluzând longevitatea (cazul lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de viață și configurația vieții fiecărui om în parte. "Porțiile" de viață care le revin oamenilor, întocmai ca și porțiile de la un ospăț, nu sânt niciodată aceleași. Ba chiar calitatea și cantitatea lor intră din capul locului în concurență, o porție bună neputând fi în același timp și mare, în speță viața aleasă a unui erou excluzând longevitatea (cazul lui Ahile). Însă cine sânt cei care împart porțiile - cantitatea și calitatea lor - la ospățul vieții? Cine hotărăște destinul fiecărui om în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ba chiar calitatea și cantitatea lor intră din capul locului în concurență, o porție bună neputând fi în același timp și mare, în speță viața aleasă a unui erou excluzând longevitatea (cazul lui Ahile). Însă cine sânt cei care împart porțiile - cantitatea și calitatea lor - la ospățul vieții? Cine hotărăște destinul fiecărui om în parte, limita, conturul, forma unei vieți? La Homer (Odiseea, 16, 64; 19, 129; 19, 512) se vorbește în chip nediferențiat de daimon ca "împărțitor" al porțiilor de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
împart porțiile - cantitatea și calitatea lor - la ospățul vieții? Cine hotărăște destinul fiecărui om în parte, limita, conturul, forma unei vieți? La Homer (Odiseea, 16, 64; 19, 129; 19, 512) se vorbește în chip nediferențiat de daimon ca "împărțitor" al porțiilor de viață, dar, indiferent de feluritele reprezentări, peste tot este mereu vorba de o ordine și o dozare pe care o înfăptuiesc zeii, în faza tragediei eline această funcție rămânând exclusiv un atribut al lui Zeus. Însă spre deosebire de porțiile de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
al porțiilor de viață, dar, indiferent de feluritele reprezentări, peste tot este mereu vorba de o ordine și o dozare pe care o înfăptuiesc zeii, în faza tragediei eline această funcție rămânând exclusiv un atribut al lui Zeus. Însă spre deosebire de porțiile de la ospăț, cei ce-și primesc destinul, porțiile lor de viață, nu cunosc nici cantitatea nici calitatea acestora. Ei sânt asemenea unor meseni care ar mânca legați la ochi, neștiind dinainte nici ce au în față, nici cât au să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
reprezentări, peste tot este mereu vorba de o ordine și o dozare pe care o înfăptuiesc zeii, în faza tragediei eline această funcție rămânând exclusiv un atribut al lui Zeus. Însă spre deosebire de porțiile de la ospăț, cei ce-și primesc destinul, porțiile lor de viață, nu cunosc nici cantitatea nici calitatea acestora. Ei sânt asemenea unor meseni care ar mânca legați la ochi, neștiind dinainte nici ce au în față, nici cât au să mănânce, în vreme ce doar cei care-i servesc știu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
contribuit, să spunem, la reușită. Am avut deci norocul unei singure vocații, singura în care obții împlinirea fără mutilare, senzația adevărului plin." Miercuri, 23 martie 1977 Astăzi, discuțiile cu Noica au alunecat într-o risipire bună; simțeam deja oboseala după porțiile concentrate din cele două zile anterioare și mă temeam de pedanteria și artificialul care ar fi coborât între noi, confruntați din nou cu o programare abia mascată. La masa de dimineață mi-a vorbit cu afectată naivitate despre proiectul cecului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
reflète mieux ta forme d'esprit que le précédent" - i.e. Sentimentul romînesc.) Noica își preia apoi funcția de antrenor cultural și se interesează de intențiile noastre pentru zilele care urmează. Aflând că Andrei trebuie să-și termine cartea, îi urcă porția la 50 de pagini pentru toată săptămâna ("Pippidi se plângea că nu scrie decât șapte pagini pe zi și tu vrei să scrii doar patru?"). Găsește apoi rapid un artificiu de stimulare: "Vin în fiecare seară la voi o jumătate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
până acum puterea să le trec în jurnalul meu. Sânt puțin apăsat de ce mi-am propus să fac - câte o pagină Oxford (din ultimele 30 la Phaidros) și revizuirea traducerii la submediocra carte despre hermeneutică a lui Hufnagel. Ținîndu-mă de porția zilnică, nu am găsit răgazul notelor jurnaliere. Încerc să refac cele două zile care au trecut. În prima seară l-am pus pe Noica la curent cu întîmplările bucureștene legate de lumea noastră. În primul rând, paginile I de la cartea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îngurgitată, urcăm către zenitul acestui parcurs, începem apoi Coborâșul ținîndu-ne tot mai greu pe picioare și speriați că "rezerva de timp" se apropie de sfârșit, că vom muri de foame de timp. Numai că această descriere mecanică a vieții ca "porție de timp" ce urmează să fie consumată și care ne consumă pe măsură ce o consumăm este exterioară și falsă. Potrivit ei, pare că sîntem purtați de timp și scoși la celălalt mal ― al morții ― după ce timpul însuși ne-a uzat și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de la marele său dicționar latin-român. Îmi povestea că lucrează de cinci ani, de la ora 7 la 12 dimineața, în fiecare zi. Exemple faimoase de tipi care aveau comportament de funcționari conștiincioși în cultură, care scriau dimineață de dimineață și cu porția: Balzac, Thomas Mann, Julien Green, Sadoveanu, Eliade ― minimum șase-șapte pagini pe zi. Stilul meu e "heirupist", datorită succesiunii infinite de umori inegale. "Mă învîrt în jurul cozii" (expresie oltenească), pierd timpul, negociez cu mine, protestez amânând în fața iminenței, orice "termen" mă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
numirile în ministeriu a d-lor de Bulow, fost secretariu de stat, și Hoffmann, fost prezident al cancelariei imperiale. Provinzial - Correspo [n]denz scrie, la sfârșitul unui articol sumar asupra schimbărei din Turcia, cumcă guvernele care se hotărâseră a face Porții propuneri identice, prin această din urmă schimbare se văd în poziție de a amâna comunicarea propunerilor. Țelurile însă pe care puterile le-au avut în videre cu ocazia conferențelor vor rămânea aceleași și sub împrejurări schimbate; asupra căilor de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cele Întâi ordine urgente ca să deie relații asupra intențiilor noilor stăpânitori (în 1 iunie) ei erau mai toți de acord, întrebau {EminescuOpIX 121} în mod confidențial ce intenții are guvernul turcesc, spre a sonda dacă e consult de a aplica Porții renumitele propuneri. Răspunsul Porții nu prea era încurajator. Ea promise a-și îndrepta starea ei și că va da libertăți tuturor supușilor ei fără deosebire de confesie. A ușura pe creștini fără a lăsa să participe la aceste avantagie și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
granițele Serbiei și împresurînd țara toată ca cu un inel de fier, {EminescuOpIX 123} principele s-au văzut silit de a-și înarma poporul pentru a-l liniști, dar că n-ar avea nici cea mai mică intenție dușmănească împotriva Porții, căci Serbia își dă sama de împrejurarea că, puterea ei răsare din integritatea Imperiului otoman. Spre stabilirea bunelor relațiuni, Serbia va trimete un agent special la Constantinopole, a căruia numire i se va notifica Porții prin agentul diplomatic al Serbiei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai mică intenție dușmănească împotriva Porții, căci Serbia își dă sama de împrejurarea că, puterea ei răsare din integritatea Imperiului otoman. Spre stabilirea bunelor relațiuni, Serbia va trimete un agent special la Constantinopole, a căruia numire i se va notifica Porții prin agentul diplomatic al Serbiei. Nu este adevărat că tribunalele și școlile ar fi fost închise, după cum anunțase o telegramă din Berlin. [4 iunie 1876] TURCIA ["SULTANUL AU CERUT... Sultanul au cerut de la marele vizir ca să i se propuie proiectul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se va cununa pentru totdeauna. Întrebată fiind ce voiește să zică cu aceste cuvinte, ea-i declară cumcă i-a dat vin otrăvit și că ea singură a băut asemenea din acel vin. Spițerul alergă repede acasă, dar căzu înaintea porții și strigând după ajutor, fu pus de către calfele sale în pat, care-i și deteră, un antidot încît până acuma încă trăiește. Fata însă a murit chiar în acea sară de efectele otrăvii. Ea zace întinsă în bolta mortuară a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numi prințul Milan vicerege al Bosniei păstrându - se deplina suveranitate a sultanului) ar fi fost primită de Poartă. De-aceea la 17/29 iunie deja {EminescuOpIX 132} au plecat din Belgrad ultimatul Serbiei, iar în 17/29 au fost prezentat Porții de cătră agentul diplomatic Magazinovici. Acest ultimat are forma unei scrisori a prințului cătră Poartă. Prin el se cere în ton cam provocant ca administrația Bosniei și a Serbiei vechi să i se cedeze Serbiei. Pentru realizarea acestei cereri se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lăuda rezerva prințului Nicolae de Montenegru, aceasta a răspuns abia după opt zile, adică la 20 iunie (2 iulie), mulțămind Porței că recunoaște ținuta sa leală dar declarând că blocarea Muntenegrului de trupe turcești îl silește să ieie armele împrotiva Porții, prin urmare războiul a fost declarat. Scena mișcătoare a plecării la război a fost descrisă în n-rul trecut și s-au spus că armia a plecat spre Podgorița. La acest punct a avut loc în 21 iunie (3 iulie) cea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
accentuarea neutralității statului nostru nu poate merge până la cererea Deltei Dunărene. În urma acestei alarme a organelor cancelarului austriac și a celui germanic, au urmat dezmințiri a căror izvor poate să fie Bucureștiul. Acestea se mărginesc a spune că comunicările făcute Porții în mod confidențial din partea agentului românesc nu au deloc cuprinsul care li se substituie; că aceste propuneri n-au fost făcute nici prin memoriu nici prin memorand, că nu privesc ștergerea tributului, ci cer numai stabilirea unui modus vivendi mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ci numai specialiști care ar lua afacerea asupra - li spre cercetare. [12 septembrie 1876] ["DIN SORGINȚI AUTORIZATE... Din sorginți autorizate se vestește în sfârșit că toate puterile garante s-au învoit asupra propunerilor de pace pe cari le vor face Porții. Baza acestor propuneri este un program format de cabinetul englez și până acuma s-a și făcut pașii necesari pentru ca Poarta să declare adeziunea sa la acele propuneri. Pe de altă parte sultanul, silit de ținuta poporului englez și convins
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ÎN SARA SOSIREI... În sara sosirei la Cotroceni, M. Sa Domnitorul a binevoit a primi în audiență pe D. General Ioan Ghica, agentul sau diplomatic acreditat la Înalta Poartă. D. agent i-a comunicat M. Sale plăcuta știre, că remițând Porții felicitările pentru suirea pe tron a sultanului Abdul Hamid a fost primit în modul cel mai prevenitor. Totodată la audiența de congediare ministrul turcesc de externe i-a mulțămit pentru ținuta binevoitoare a României în rezbelul turco - sârb și cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
face următoarea descriere: Funcționarii din vilaieturile Aleppo și Damasc se servesc de orice nedreptățire și arbitrarietate și comit toate vexațiunile posibile față cu poporul. Cu fiecare poștă primim plângeri în contra funcționarilor și un număr mare de suplici s-au dat Porții tot asupra acestui obiect. Înalta Poartă să ni permită a o întreba dacă aceste plângeri a unei populații întregi se consideră, sau se pun ad acta. Sigur este că această stare de lucruri produce o nemulțămire deosebită și o mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]