2,303 matches
-
Numai Universitatea din Iași are clauza de atașament!) Alteori „Împărțind” resursele limitate existente, prin aranjamente dubioase, cam pe modelul căpușării industriilor de stat de către corifei ai actualei drepte economice din industriile naționale. Universitățile private sunt expresia unor fenomene economice tipic postcomuniste, de privatizare a averii naționale În favoarea unui grup restrâns de foști nomenclaturiști cu acces politic la mecanismele de distribuire a resurselor de stat. Nu e nici o deosebire Între felul cum s-au insinuat aceste universități și felul cum s-au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și cât să dea pentru servicii. Nu ezită să-și Înșele tovarășii de afaceri, le câștigă Încrederea și-i jecmănește, după filosofia lui Păturică: „pupă-l În bot și ia-i tot”. Dacă-i „om politic”, noua specie a epocii postcomuniste, atunci Îl confirmă din nou pe Motru, are „boala societății”: e „politicianist”, are „practicare meșteșugită” de a invoca drepturile politice pentru a transforma instituțiile și serviciile publice, din mijloace pentru realizarea binelui public, În mijloace pentru realizarea intereselor personale. El
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
folosească resursele naționale ca pe propriile lui conturi în bancă. Cleptocrații pot. Cleptomanii sunt ființe dezorganizate. Cleptocrații sunt organizatori superbi. Să fie cleptocratul politic actorul cel mai important produs de acestă dureroasă, prelungită mahmureală cunoscută și sub numele de epocă postcomunistă? (Jurnalul Național, 4 februarie 2005) Cioroipanul și Țara minunilor În vremuri paradisiace, când corectitudinea politică nu teroriza plaiurile mioritice prin vigilența unor comisari străini și autohtoni, printre cimiliturile benigne ale zilei circula și aceasta: „Ce ne facem noi, țiganii,/ Dacă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu mai poate ține nici de foame, nici de cald, când nu te mai ocrotește de gândul sinuciderii, guturaiul cu pricina se transformă într-un fel de tuse măgărească. În Rusia pare să existe un singur vinovat pentru toate necazurile postcomuniste: „E așa-zisa voastră democrație”, răspunde Nikolaenko. „Democrația este chepukha. E lipsă de sens. Poate că ceea ce numiți voi democrație merge în țara ta, dar aici ea nu e decât o scuză pentru cei lacomi de a deveni bogați pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
începutul anilor ’90, când, aflat la Budapesta, aveam să văd cum János Kis, György Konrád, Miklós Haraszty ba chiar și Gábor Demsky începuseră să fie arătați cu degetul (și nu doar de „tribuni” ca István Csurka) pentru toate neajunsurile Ungariei postcomuniste. Am discutat fenomenul pe îndelete cu prieteni ca Vladimir Tismăneanu, Miklós Marschall, Vasili Axionov și alții. În afară de a cădea de acord în legătură cu natura unora dintre cauzele acestei anomalii, mari soluții ale chestiunii nu am prea zărit. De obicei, lovită de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
o țară la alta, în funcție de tradiții, grad de dezvoltare economică și maturizarea valorilor democratice. Astfel, Statele Unite, țara cu cea mai dezvoltată tradiție a spiritului asociativ voluntar, are 26 de legi care protejează fiscal cel de-al treilea sector, în timp ce țările postcomuniste abia după căderea zidului Berlinului au redescoperit spiritul voluntar-asociativ. După o perioadă de atomism social, întreținută de sistemul comunism totalitar, și România revine, după anii '90, la pluralismul asociativ. Beneficiile acțiunilor colective și ale activismului civic sunt experimentate printr-o
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
miza era atragerea investitorilor internaționali. Competitorii pentru fonduri internaționale erau atât din țări cu avantaje economico-sociale îndelung probate (piețele vest-europene), cât și din piețe ale țărilor central și est-europene, foste comuniste. Strategiile de promovare a oportunităților adoptate de către guvernele țărilor postcomuniste au avut în mare măsură succes: în loc să meargă în Asia sau Africa, mare parte dintre companiile multinaționale au venit să prospecteze noul El Dorado din fostul bloc comunist. Multinaționalele au adus, pe lângă fonduri investiționale, logistică, tehnologii moderne și know how
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
teme ce ne interesează aici, "acasă" (rolul României în Uniunea Europeană și în cadrul Organizației Tratatului Nord-Atlantic, prezența armată a țării noastre în teatrele de operațiuni din Irak și Afghanistan, influența politicii interne a statelor vecine asupra procesului de democratizare din România postcomunistă etc.), dar și cu privire la subiecte ce vizează "punctele fierbinți" ale hărții globale, cum sunt cele legate de Orientul Mijlociu, relația dintre lumea islamică și cea occidentală, resurecția dictaturilor în diverse părți ale lumii, dilema configurării sistemului relațiilor internaționale din perspectiva monocentrismului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
bucureștenilor În Piață Universității, Încercarea Societății Timișoara de a introduce În procesele de guvernare celebrul Punct opt din Proclamația de mare răsunet, desecretizarea dosarelor, procesul comunismului, deconspirarea securității etc., nu au fost decât valuri În marea cea mare a conspirației postcomuniste, alintata cu ipocrizie „capitalism de cumetrie”, cumetrie patronată de Însuși protectorul ei, ne dăm și mai bine seama unde și de ce am ajuns așa În România anului 2006. Securiștii Încasează pensii de zeci de milioane iar majoritatea pensionarilor cu ani
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
bărbați și femei, plecați de la plug ori din rândul oștirii române, să spună nu hotărât bolșevismului. Nici nu s-a găsit vreun bărbat din lumea somnoroasa a parlamentarilor României care să ia o asemenea inițiativă și să intre În istoria postcomunistă. Sighetul și Memorialul de la Sighet așteaptă de ani și ani să atârne printre portretele opoziției comuniștilor, bărbatul sau femeia care a inițiat legea scuzei față de ororile temnițelor și gulagurilor Înfăptuite și Întreținute de comuniști. În multe privințe se lucrează Încă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
actuale pe plan mondial cu privire la inconsistența principiului separației puterilor în stat. În final, cei mai mulți dintre reprezentanții opoziției au votat împotriva textului Constituției (fapt care le-a atras un surplus de antipatie în opinia publică). A treia problemă spinoasă a Constituției postcomuniste a constituit-o garantarea proprietății private principiu cerut cu insistență de liberali și țărăniști, dar respins de majoritatea FSN-istă, socializată politic în consonanță cu preceptele socialismului sovietic și cu adagio-ul proudhonian de secol XIX care zice că "proprietatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
României adoptată în 1991 nu a fost infailibilă. Din tensiunile generate de principalele tendințe ideologice care au marcat adoptarea ei (conservatorismul național-comunist, etnicismul minoritar și liberalismul amendat de precepte social-democrate și creștin-democrate) s-au născut hibele funcționale ale sistemului politic postcomunist. Unele au vizat raporturile noastre cu Occidentul care, în contextul procesului de integrare euro-atlantică, s-a arătat nemulțumit de soluțiile constituționale în cazul garantării proprietății private (și al dreptului de proprietate pentru cetățenii străini), în cazul separației puterilor, al autonomiei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
avut, în general, parte de o educație sub regimul comunist. Amprenta viziunii național-comuniste asupra organizării societății, asupra naturii statului și asupra funcționării instituțiilor, dar și asupra participării populare la decizille publice va marca profund acțiunile puterii politice în primii ani postcomuniști. Moștenirea regimului de dinainte de 1989 a fost mult mai importantă decât lăsau să se înțeleagă discursurile înflăcărate despre libertate, democrație și statul de drept. Rămânând dominante, culturile conformismului și paternalimului au fost prezente și au influențat adoptarea Constituției din 1991
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
elemente ce țin de cultură, istorie ș.a.m.d. Dar, cred că în ceea ce privește constituția este necesară o minimă cunoaștere a modului în care a fost scrisă cea a SUA. E suficient să pornim de la simpla constatare că propria noastră Constituție postcomunistă nu a rezistat mai mult de doisprezece ani în prima formă și mai mult de zece în a doua, iar Constituția SUA a rezistat peste două secole. Poate că putem învăța ceva din ceea ce au făcut americanii acum două sute de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în stat. Statul democratic modern nu este doar o simplă expresie a puterii sau a arbitrariului, ci trebuie să caute să garanteze drepturile individuale; or, asta nu se poate face decât prin "spargerea" puterii. Interesant e că în prima Constituție postcomunistă din România, cea din 1991, această separare nici măcar nu era luată în seamă, iar Constituția în vigoare este în continuare vagă, permițând, în fapt, prin articole explicite, o dominație a politicului asupra puterii judecătorești, ca și o deplină colaborare între
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ci îmbunătățirea funcționării acestuia din urmă, prin stipularea clară a rolurilor jucate de președinte și, respectiv, de către premier, având în vedere, desigur, și diversele tipuri de "crize" pe care sistemul politic românesc le-a traversat, din această perspectivă, în perioada postcomunistă. Pentru regimul semiprezidențial 1 Sorin BOCANCEA Criza politică din România a generat discuții pe marginea viabilității sistemului semiprezidențial actual. Pe de o parte, se conștientizează faptul că populația dorește un președinte, iar pe de alta există spaima ca o astfel
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fost înțelese la noi diferite sisteme ca și cum acestea ar fi modele. De exemplu, în favoarea parlamentarismului este invocat ca argument prezentul nostru politic, iar semiprezidențialismul nu este socotit a fi bun fiindcă ne-au dovedit acest lucru prestațiile celor trei președinți postcomuniști cu atât mai rău ar fi prezidențialismul. Cred că asistăm la o proastă alegere a reperelor, la o îmbrățișare a unor false sisteme de referință. Respingem acum semiprezidențialismul fiindcă ne raportăm la actualul semiprezidențialism prost ca și cum acesta ar fi un
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ai vreun proces. Dar, parcă toți marii corupți din politica românească și-au blocat cu anii procesele tocmai folosindu-se de această posibilitate! Capitolul 10 ROLUL REFERENDUMULUI ÎN PROCESUL LEGISLATIV Exerciții de "inginerie constituțională": Introducere Luând în calcul întreaga perioadă postcomunistă, în România au avut loc, în total, 6 manifestări referendare: două referendumuri constituționale (unul pe 8 decembrie 1991 și altul pe 18-19 octombrie 2003), două referendumuri pentru demiterea Președintelui (pe 19 mai 2007 și pe 29 iulie 2012), unul pentru
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
România, guvernarea este a oamenilor, dincolo de și peste legi. Procedurile sunt modificate sau pur și simplu nerespectate, ceea ce face ca democrația, fragilă cum e, să fie "suspendată" într-o stare agonică. Ca procedură, referendumul însuși a fost personalizat. Primul președinte postcomunist al republicii, Ion Iliescu, a lucrat în acest sens o dată și bine, în 1991, ceea ce i-a adus peste două mandate în funcție. La referendumul din 2003, presiunea integrării europene l-a determinat ca, împreună cu premierul Adrian Năstase, să prelungească
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
guvernare a oamenilor care orientează și utilizează procedurile democratice în definite scopuri politicianiste. Nu e deloc întâmplător faptul că, într-un răstimp foarte scurt, de numai cinci ani (2007-2012), au avut loc patru dintre cele șase acțiuni referendare ale sistemului postcomunist românesc. Evaluarea procedurală pe care o propun aici nu vrea să spună că referendumul ar fi, dată fiind coloratura autohtonă pe care a primit-o, un instrument mai puțin democratic. Știm cu toții exemplul Elveției, stat mic și foarte bogat, în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
încredere al populației în instituțiile politice naționale (parlament, guvern, partide politice) este unul scăzut în întreaga regiune central și est-europeană. Scepticismul general nu este observat doar la începutul perioadei de tranziție către democrație, ci persistă de-a lungul întregii perioade postcomuniste. De exemplu, sondajele anuale (Eurobarometrele) realizate de Comisia Europeană în statele membre indică faptul că, în medie, în ultimul deceniu, doar un sfert din populație susține în mod constant activitatea și existența acestor instituții. În România, aceste date statistice indică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
instituțiile politice are implicații majore pentru funcționarea democrației prin prisma legitimității pe care o conferă deciziilor luate într-un stat2. Fără a beneficia de sprijinul celor guvernați, actorii politici pot cu greu adopta și implementa politici publice eficiente. Politica românească postcomunistă se încadrează în acest tipar, fiind caracterizată de elitism în care jocul guvernării și al opoziției s-a dus între (deseori) aceiași actori politici. O astfel de trăsătură conferă avantaje pentru stat și societate: continuitate, rapididate în luarea deciziilor, profesionism
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
funcționarea democratică și legitimitatea politicii în România. 1. Paradoxurile referendumului în România În prezent, România folosește acest proces al democrației directe pentru consultarea cetățenilor în legătură cu modificarea Constituției, demiterea Președintelui României sau în probleme de interes național. Însă, spre deosebire de alte țări postcomuniste precum Bulgaria, Lituania, Slovacia sau Ungaria, legislația românească permite doar implicarea pasivă a cetățenilor: pot să voteze, dar nu pot iniția referendumuri. O asemenea situație generează două paradoxuri. În primul rând, deși referendumurile sunt mecanisme ale democrației directe, în țara
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a fundamentului filosofico-politic pe care-l implică problema drepturilor și, pe de altă parte, necesitatea unei clarificări prin diferențierea între tipurile de drepturi. Practic, analiza "cartei drepturilor" pe care o include legea noastră fundamentală dă seama despre orientarea constituționalismului românesc postcomunist, inițiat într-o epocă a confuziei nu doar politice, ci și sociale, așa cum a fost cea de după 1989. Tot așa cum, ieșită din comunism, România nu a putut asuma, la nivelul discursului promovat de noii lideri politici, elementele modernității civice liberale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
democratică rămâne, în continuare, un obiectiv de atins. Un pas înspre atingerea acestui obiectiv îmi pare a fi și luarea în serios a problemei drepturilor, prin tratarea constituțională riguroasă a acestora. De înțeles, poate, pentru perioada de început a constituționalismului postcomunist, confuzia existentă în "carta drepturilor" din legea noastră fundamentală nu mai are astăzi nicio justificare. Dumnezeu, Constituția și imperativul neutralității. O analiză critică a ideii de revizuire a Constituției în sens creștin Eugen HUZUM Introducere Unul dintre cele mai importante
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]