4,565 matches
-
interfațare, destrupare și (reăîntrupare, identitate și alteritate și ilustrate prin imaginile corpului avataric ale artistei Orlan. Diferența și devenirea, nomadismul și hibriditatea sunt propuse drept caracteristici ale identității conturate și manifestate la interfață și în rețea. În cadrul discursurilor identității virtuale, postmodernismul, ilustrat de Mark Poster și mai ales de Sherry Turkle, ocupă un loc însemnat, însă criticat din cauza vulnerabilității concepțiilor asumate. Alte discursuri care vin în apărarea tehnologiilor informatice și comunicaționale ca amplificatoare ale capacităților umane mintale și intelectuale, adesea neglijând
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în scopul îmbunătățirii stării lor psihice, pentru ca, în viitor, pasul următor preconizându-se a fi implantarea acestor stimulări direct în creier. „Indetermanența” cyborgului, de la indeterminare sau metisare și la imanență, este o trăsătură care îl situează pe acesta în proximitatea postmodernismului: lipsa purității naturale se adaugă fenomenului de transgresie a barierelor și de corporealizare hibridă a cyborgului în spațiul virtual. Nefiind doar metaforă, mit sau ficțiune, cyborgul este o realitate corporală virtuală, o formă uman-tehnologică și un eveniment sau o devenire
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al imaginilor numerice ale utilizatorilor din spațiile interfețelor online. Lucrurile nu stau însă tocmai așa, după cum va încerca să dovedească capitolul următor. tc "" Capitolul 2tc " Capitolul 2" Identitatea la interfață: avatarultc "Identitatea la interfață\: avatarul" Concepte-cheie: identitate online, interfață, avatar, postmodernism, alteritate, diferență, devenire, nomadism Teoreticieni-cheie: Katherine Hayles, Sherry Turkle, Roy Ascott, Jean Baudrillard, Orlan 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfațătc "2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață" Unul dintre procesele cele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
demarat o orientare a cyberculturii sub egida teoriilor postmoderne. Identitatea umană formată la interfața computerului este discutată de către teoreticiană în termeni postmoderni: descentrare, invizibilitate, fragmentare, multiplicitate, joc de roluri, devenind astfel un subiect predilect al studiilor culturale care reunesc trăsăturile postmodernismului și ale culturii virtuale sub aceeași umbrelă. În acest context, spațiul virtual devine un mediu și un prilej pentru construirea și reconstruirea identității umane: utilizatorul jocurilor denumite MUDs sau MOOs16 se prezintă ca un „personaj” (characteră neunitar, dispersat în rețea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațiului virtual de a crea identități expresive ca joc de roluri sau ca remediu/terapie pentru identitatea vulnerabilă din realitatea fizică (precum în cazul introvertiților care devin sociabili onlineă, studiile autoarei devin emblematice pentru discursul identitar virtual de promovare a postmodernismului. Interesată mai mult în oferirea unei imagini pozitive a Internetului, Turkle (1995Ă urmărește modalitățile prin care subiectul uman poate să opteze pentru o identitate ideală, pe care nu o are în realitatea fizică, însă pe care dorește să o aibă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
le presupun relațiile sociale online, spre exemplu neconcordanța dintre prezentarea ideală din cadrul virtualității și înfățișarea din cadrul realității fizice. În continuarea acestui tip de discurs de promovare, o altă sintagmă preferată de Turkle, și de alți teoreticieni ai cyberculturii sub influența postmodernismului, este „identitatea fluidă”. Această sintagmă este sugestivă pentru felul în care, în rețeaua Internetului, subiectivitatea umană își pierde stabilitatea și soliditatea, topindu-se și contopindu-se în multitudinea autoreprezentărilor avatarice electronice. Cyberspațiul devine astfel „spațiul de joc” (play spaceă în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
negat, chiar dacă intră în imaginarul unor forme hibride. Turkle (1995Ă analizează Internetul din perspectiva vulnerabilă a identității umane ca „laborator social” postmodern în care se experimentează reconstrucțiile sinelui: „euri multiple” metaforizate drept „ferestre”. Totuși, ideea de „eu multiplu”, chiar dacă tributară postmodernismului, poate fi adesea patologică, iar valoarea cyberspațiului, considerată constând în mijlocirea unei viziuni fluide și expansive a unui „eu”, integru și a unei viziuni care să accepte paradoxurile conținute de un singur „eu” își poate pierde inocența și neutralitatea. Ruptura
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Maria cu reprezentările mitologice ale amazoanelor, evenimentele artistice chirurgicale apelează la carnea corporală în vederea transformării ei în materie de modelat și în mediu de transmitere a ideilor și imaginilor estetice și sociale. Suportând deopotrivă accepții de artă și antiartă, de postmodernism și avangardism, „arta carnală” promovează atât implicarea corporală cât și distanța estetică, atât rescrierea istoriei artei cât și introducerea elementelor de șoc și bulversarea obișnuinței spectatorului. Deviere corporală de la norme și legi, acest tip de artă este totodată un proiect
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
numeroase corespondențe teoretic-filosofice cu cel de postmodern, în sensul, de pildă, condiția postumană intră în rezonanță cu „condiția postmodernă” a lui Lyotard (1993Ă. Postumanul, și respectiv postumanismul, ca ideologie a postumanului, poate fi considerată o variantă a postmodernului și respectiv postmodernismului, plecând de la premisa că ambele concepte, și respectiv concepții sau ideologii, sunt o provocare a modernului și a modernismului, cu precădere în conotația umanismului. Mai mult, postumanul poate fi corelat cu „inumanul” lui Lyotard (2002Ă sau cu forma de rezistență
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din urmă drept inuman, prin relaționarea ființei umane la tehnică, la progres și la rațiune, adică la modernitatea de tip iluminist. „Prin tehnică, lumea umană a pășit în inuman”, iată o mostră de crez „paroxist” al lui Baudrillard (2001Ă. Precum postmodernismul poate fi interpretat ca un dincolo de modernism, postumanismul poate fi interpretat ca un dincolo de umanism, ca o critică și o soluție la acesta din urmă. Nu vom insista asupra acestei posibile corelări între postmodern și postuman, întrucât despre postmodern, postmodernism
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postmodernismul poate fi interpretat ca un dincolo de modernism, postumanismul poate fi interpretat ca un dincolo de umanism, ca o critică și o soluție la acesta din urmă. Nu vom insista asupra acestei posibile corelări între postmodern și postuman, întrucât despre postmodern, postmodernism și postmodernitate s-a scris mult în ultimele decenii. Pentru „condiția postmodernă” s-a scurs multă cerneală, fie pentru a o legitima, fie pentru a o critica și discredita, iar tezele postmoderniștilor sau, dimpotrivă, cele ale criticilor postmodernismului sunt deja
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
despre postmodern, postmodernism și postmodernitate s-a scris mult în ultimele decenii. Pentru „condiția postmodernă” s-a scurs multă cerneală, fie pentru a o legitima, fie pentru a o critica și discredita, iar tezele postmoderniștilor sau, dimpotrivă, cele ale criticilor postmodernismului sunt deja bine cunoscute. Printre teoreticienii care s-au încumetat să scrie despre condiția postumană se află: Peter Sloterdijk, Shannon Bell, Francis Fukuyama, Donna Haraway sau Katherine Hayles. În cadrele maleabile ale conceptelor de postuman și de postumanism se manifestă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
modelele corporal-identitare de sub influența și originile lor patriarhale. În acest scop, adoptă o viziune poststructuralistă și postmodernistă pe care o conjugă cyberculturii (în special ca o critică la curentul cyberpunkă, dorind a deconstrui binarismele cultural-filosofice din toate timpurile. Sub semnul postmodernismului și cu precădere al deconstrucției derrideene, aceste perspective ajung însă să accentueze cel de-al doilea termen al opozițiilor. Majoritatea cyberfeministelor, sub influența manifestului cyborgic al Donnei Harraway, imaginează o existență fără gender, înscriindu-se în direcția utopismului și a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
manifestului cyborgic al Donnei Harraway, imaginează o existență fără gender, înscriindu-se în direcția utopismului și a idealismului, dar dorind și să critice contextul tehnocultural masculin, capitalist. În special când rediscută problematica identității în conjuncturi virtuale, amplasând-o în direcția postmodernismului (vezi discuția despre Sherry Turkle în capitolul al doileaă, acestea celebrează mediile computerului în ipostaza de eliberare a eului de problemele unității. Mai concret, noile poziții identitare care emerg în contextele biotehnologiei și ale ciberneticii sunt surprinse în ambivalența caracteristică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
rețelei rizomatice, iar la Elaine Graham figurația identitară este zeița, la Rosi Braidotti iconul feminist este „subiectul nomadic” (vezi capitolul al doilea pentru o discuție mai extinsă a nomadismuluiă. În ultimul caz, avem de-a face cu o întâlnire între postmodernism și feminism prin provocarea noțiunii de subiect unitar, stabil și universal, dar și cu o interfață culturală între mamă, monstru și mașină. Nereducând subiectivitatea feminină la ontologic și biologic, ci deschizând-o înspre politic și cultural, cyberfeminista încearcă să resitueze
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
implicarea responsabilă în chestiunile etice ridicate de domeniul biotehnologiilor, cât și în reprezentările artistice sau în creațiile umane în care esteticul, coroborat cu societalul, încearcă să exprime caracterul încorporat al ființei. tc "" Notetc "Note" 1. Precum în cazul termenului de postmodernism, prefixul „post” din „postuman” poate fi interpretat în două direcții: fie ca o ruptură radicală de uman, fie ca o continuitate a umanului, însă prin noi redefiniri ale acestuia. Studiul de față se orientează spre cea de-a doua direcție
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lui Freud și ale lui Lacan, fiind echivalat cu asumarea condiției materialiste și, respectiv, a condiției inconștientului în cadrul existenței umane. Alte direcții semnalează conturarea diverselor accepții de postumanism începând cu Nietzsche și cu Heidegger și continuând cu avangardismul și cu postmodernismul, cu poststructuralismul lui Ihab Hassan, Jacques Derrida sau Michel Foucault. 3. Acest capitol nu este preocupat de aspectul postmodernist al modificării estetic-corporale prin chirurgie estetică, cosmetică, fitness sau bodybuilding, dietă etc., aspect teoretizat în domeniul culturii populare (popular cultureă. Aceste
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acest tip creat în 1996 de Pavel Curtisă, „Else MOO”, „Media MOO” (un software orientat academic, creat de Amy Bruckmană etc. 17. Teoreticiana Sherry Turkle nu se referă la noțiunea psihologică de „personalitate multiplă” în sensul patologic al sintagmei. În postmodernism, este de remarcat disputa insolvabilă dinntre teorie (descentrarea și multiplicitatea euluiă și experiența trăită (unitatea și coerența ca și realitate subiectivăă. Postmodernismul nu poate depăși capcana corporealității; oricând se poate aduce contraargumentul identității psihice stabile care caracterizează normalitatea subiectului uman
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Teoreticiana Sherry Turkle nu se referă la noțiunea psihologică de „personalitate multiplă” în sensul patologic al sintagmei. În postmodernism, este de remarcat disputa insolvabilă dinntre teorie (descentrarea și multiplicitatea euluiă și experiența trăită (unitatea și coerența ca și realitate subiectivăă. Postmodernismul nu poate depăși capcana corporealității; oricând se poate aduce contraargumentul identității psihice stabile care caracterizează normalitatea subiectului uman în pofida descentrării identitare: subiectul uman nu poate evada din fixitatea relativă a corpului și a minții. 18. Cele trei faze ale ciberneticii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de tip legalist (Rechtstaat), bazate pe birocrația rațional-legală, sunt supuse unor presiuni de schimbare. Constituirea statelor naționale moderne și a democrațiilor liberale actuale datorează foarte mult tipului de administrație clasică ce s-a impus în secolul XX. Cu toate acestea, postmodernismul coincide cu o etapă de chestionare și deconstrucție a principiilor fondatoare, iar sectorul public nu poate scăpa exercițiului reflexivității contemporane. Dinamica public-privat, rolul statului în economie și gestionarea problemelor colective sunt subiecte acut problematizate, pentru care căutarea unor noi soluții
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
să construim societatea, colonia ideală (Ștefania Balașiu) • adolescența; prietenia (Florentina Horelița) • de ce avem nevoie în viață; ce lucruri ar trebui să ne preocupe (Andra Ciocan) • măștile religiilor (Cristina Ognean) • infinitul (Iarina Aliteea Zăvoianu) • efectele dictaturilor comuniste asupra tineretului postrevoluționar; influența postmodernismului în politica secolului XX și viceversa (Silviu Tuca) Precizați două puncte "tari" ale acestor cursuri. "faptul că proiectul și cursurile și-au atins scopul; cursurile au transformat totul, didactica școlară și au constituit o nouă abordare inteligentă și inovatoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Humanitas, București, 2015, pp. 246-247. 19 Alexa Visarion, Spectacolul ascuns, Editura Buna Vestire, Blaj, 2010, p. 309. 1 Foucault, Michel, Ce este un autor?, Ed. Idea Design, Cluj, 2004 1 Goethe 1 Cronică la spectacol semnată de celebrul critic al postmodernismului Ihab Hassan 1 Fragment din scrisoarea lui Gabriella Echimoff 1 Alison Star Neet interpreta lui Lady Anne 2 Stephen Pelinski interpretul lui Richard al III-lea ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Mărci textuale: reluarea unor cu vinte tematice, prezența conectorilor, a paralelismului etc. Variația stilistică rezidă în asocierea a două sau mai multe registre stilistice în același text/discurs. Schimbarea bruscă (anticlimaxul) ori alternanța registrelor este o caracteristică a modernismului și postmodernismului, semnalând scindarea în „voci“, ruptura de nivel sau ironia, parodia, intertextualitatea. Mărci textuale: limbaj banal, prozaic, alături de cel retoric/emfatic, de exemplu; lexic eterogen, alăturând arhaisme și neologisme; mijloace expresive în contrast etc. Simetria constă în structurarea unui text sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
clasice, chiar și în matricea poeziilor cu formă fixă. - Reprezentanți: Gellu Naum și Nichita Stănescu sunt și teoreticieni, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Mircea Ivănescu, Ioan Alexandru, A.E. Baconsky, Cezar Baltag, Mircea Di nescu, Constanța Buzea etc. 3.1.8. Postmodernismul Postmodernismul este principalul curent cultural contemporan, incluzând și paradigma literaturii actuale. Generația pe care se sprijină masiv postmodernismul literar este cea a optzeciștilor, caracterizați prin atitudinea de frondă, prin refuzul cli șeelor culturale, prin distanțare de elitismul moderniștilor, prin reconectarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
chiar și în matricea poeziilor cu formă fixă. - Reprezentanți: Gellu Naum și Nichita Stănescu sunt și teoreticieni, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Mircea Ivănescu, Ioan Alexandru, A.E. Baconsky, Cezar Baltag, Mircea Di nescu, Constanța Buzea etc. 3.1.8. Postmodernismul Postmodernismul este principalul curent cultural contemporan, incluzând și paradigma literaturii actuale. Generația pe care se sprijină masiv postmodernismul literar este cea a optzeciștilor, caracterizați prin atitudinea de frondă, prin refuzul cli șeelor culturale, prin distanțare de elitismul moderniștilor, prin reconectarea la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]