2,203 matches
-
era statul. Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea satului Traian, comuna rămânând cu satele Prăjești (rezultat prin unirea satelor Prăjești-Moldoveni și Prăjești-Unguri), Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii de Sus, având 2083 de locuitori. Comuna a fost desființată în 1931, satul Prăjești trecând la comuna Traian, în cadrul căreia a făcut parte între 1950 și 1968 din raionul Bacău al regiunii Bacău. Comuna a fost reînființată în anul 2005, prin desprinderea satului Prăjești din comuna Traian (prin Legea nr. 67 din 23 martie
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
2083 de locuitori. Comuna a fost desființată în 1931, satul Prăjești trecând la comuna Traian, în cadrul căreia a făcut parte între 1950 și 1968 din raionul Bacău al regiunii Bacău. Comuna a fost reînființată în anul 2005, prin desprinderea satului Prăjești din comuna Traian (prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005). În comună există un muzeu botanic înființat în anul 1971 de profesorul Paul Țarălungă. Singurul obiectiv din comuna Prăjești inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
Comuna a fost reînființată în anul 2005, prin desprinderea satului Prăjești din comuna Traian (prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005). În comună există un muzeu botanic înființat în anul 1971 de profesorul Paul Țarălungă. Singurul obiectiv din comuna Prăjești inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de pe dealul Ponoare din marginea de sud a satului Prăjești, sit ce cuprinde o necropolă daco-romană din secolele al II-lea-al III-lea e.n.
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
2005). În comună există un muzeu botanic înființat în anul 1971 de profesorul Paul Țarălungă. Singurul obiectiv din comuna Prăjești inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de pe dealul Ponoare din marginea de sud a satului Prăjești, sit ce cuprinde o necropolă daco-romană din secolele al II-lea-al III-lea e.n.
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
de locuitori"” . Document, din 18 martie 1848, de la Mihail Grigorie Sturza, prin care se stinge neînțelerea ivită între moștenitorii pamânturilor stăpânite la 1810 de Dumitru-Dumitrașcu Mariș (din "Valea Arinilor") și soția sa Maria (fiica preotesei din Brătila), respectiv moșiile "Borzești, Prăjești, Măzănăești, Sârbi, Brătila". Nepoții și strănepoții, căpitanul Constantin Mariș, Constantin Ene, se judecă pentru pământurile amintite, respectiv cele schimbate de Vasile Mariș și sora sa Anița (fiii lui Dumitru Mariș), cu Ioan Mariș și Luca Mariș, cercetarea fiind făcută de către
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
reședința) și Zăpodia. Comuna se află în nord-estul județului, pe malul stâng al Siretului. Este străbătută de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Traian, din acest drum se ramifică spre nord șoseaua județeană DJ207D, care duce la Prăjești, Negri, Dămienești și mai departe în județul Neamț la Icușești și Ion Creangă. De asemenea, DN2F se intersectează la Zăpodia cu șoseaua județeană DJ241A, care duce spre nord la Roșiori și Dămienești, și spre sud la Secuieni, Izvoru Berheciului, Oncești
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
Bogdăneștii de Jos) și una catolică la Bogdăneștii de Jos, iar principalii proprietari de terenuri erau Eudochia I. Lecca, Ștefan Țărțescu, Gr. Osmachi Teodoru și Eliza Mustea. La acea vreme, satul Traian, recent înființat în 1879, făcea parte din comuna Prăjești din aceeași plasă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Bogdănești și apariția comunei Traian, cu satele Hertiana-Răzeși, Hertioana-Mănăstire și Traian, comună aflată în plasa Traian din același județ și având 986 de locuitori; satele Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
consemnează desființarea comunei Bogdănești și apariția comunei Traian, cu satele Hertiana-Răzeși, Hertioana-Mănăstire și Traian, comună aflată în plasa Traian din același județ și având 986 de locuitori; satele Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii de Sus au trecut în administrarea comunei Prăjești. După 1931, comuna a cuprins și satul Prăjești după desființarea comunei Prăjești, precum și satul Zăpodia, apărut între timp. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău al regiunii Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; cu
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
cu satele Hertiana-Răzeși, Hertioana-Mănăstire și Traian, comună aflată în plasa Traian din același județ și având 986 de locuitori; satele Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii de Sus au trecut în administrarea comunei Prăjești. După 1931, comuna a cuprins și satul Prăjești după desființarea comunei Prăjești, precum și satul Zăpodia, apărut între timp. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău al regiunii Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; cu această ocazie, denumirea satului Hertioana-Mănăstire a fost schimbată
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
și Traian, comună aflată în plasa Traian din același județ și având 986 de locuitori; satele Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii de Sus au trecut în administrarea comunei Prăjești. După 1931, comuna a cuprins și satul Prăjești după desființarea comunei Prăjești, precum și satul Zăpodia, apărut între timp. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău al regiunii Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; cu această ocazie, denumirea satului Hertioana-Mănăstire a fost schimbată în "Hertioana de Jos
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; cu această ocazie, denumirea satului Hertioana-Mănăstire a fost schimbată în "Hertioana de Jos". În anul 2005, prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005, din comuna Traian a fost desprins satul Prăjești, pentru a se reînființa comuna Prăjești. Singurul obiectiv din comuna Traian inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de la Zăpodia, unde s-au găsit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
județul Bacău, reînființat; cu această ocazie, denumirea satului Hertioana-Mănăstire a fost schimbată în "Hertioana de Jos". În anul 2005, prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005, din comuna Traian a fost desprins satul Prăjești, pentru a se reînființa comuna Prăjești. Singurul obiectiv din comuna Traian inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de la Zăpodia, unde s-au găsit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni.
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
încălzire, dar și la fiertul mâncării. Hrana nu era prea diversificată și nici vasele din care se mânca. Membrii unei familii mâncau cu toții, cu lingură de lemn, dintr-o strachină mare, în care se punea lapte și mămăligă. Se mai prăjea carne de porc într-o tigaie și apoi se punea la mijlocul unei mese înconjurată de 3 mămăligi. Principalele animale din gospodărie erau caii, boii și vacile. Boii erau principalele animale folosite la plug. Țăranii se ajutau unii pe alții și
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
constat într-o antenă de satelit acoperită cu vinil și umbrele acoperite cu folie de aluminiu autocolantă. „Gătitul ține un pic și de soare și durează puțin mai mult, dar merită” a spus o studentă. În cadrul demonstrațiilor respective studenții au prăjit cartofi și mititei cu ajutorul energiei solare. Folosind aceste tehnologii temperatura în vas poate ajunge până la 1000 de grade. Se poate folosi orice obiect rotund și material reflectorizant pentru a crea un „aragaz” ecologic. Antena care a fost folosită pentru prepararea
Energie solară () [Corola-website/Science/298645_a_299974]
-
ar fi putut reproduce în sălbăticie, oferea mai multă hrană pentru oameni și astfel a întrecut celelalte specii, devenind primul strămoș al varietăților moderne de grâu. La începuturi, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul se impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâine, griș
Grâu () [Corola-website/Science/299675_a_301004]
-
ri" în loc de "-iri", ǫ́ fiind provocat de consoanele precedente ț, tš, ș, z, j. Exemple: "ạmpărțǫ́ri" „a împărți”, "nărăntšǫ́ri" „a porunci”, "sfărșǫ́ri" „a sfârși”, "ạncălzǫ́ri" „a încălzi”, "prăjǫ́ri" „a prăji”. Infinitivul cu forma scurtă se folosește fără "a", iar forma sa lungă se utilizează și cu valori verbale: În formă substantivată, infinitivul lung intră de asemenea în unele construcții specifice: Indicativul prezent Verbele de conjugarea I care au desinența "-u
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
verbelor de conjugarea a IV-a cu rădăcina terminată în r, ț, tš, ș, z sau j: "urǫ́t" „urât”, "ạmpărțǫ́t" „împărțit”, "nărăntšǫ́t" „poruncit”, "ișǫ́t" „ieșit”, "ạncălzǫ́t" „încălzit”, "prăjǫ́t" „prăjit”. Și sintaxa meglenoromânei prezintă influențe ale limbii macedonene. Sub influența macedonenei, în grupul nominal, topica este în general determinant sau/și atribut adjectival ori substantival în genitiv + substantiv determinat: meu̯ stăpǫ́n" „stăpânul meu”, țísta drac(u)" „acest
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
nu mai rezistă de foame și vor ieși din peșteră. A trecut destul de mult timp când odată atât secuii, cât și tătarii au rămas fără merinde. Atunci o secuiancă a adunat toată faină rămasă, a amestecat cu cenușă și a prăjit colaci uriași pe care le-au agățat pe prăjine și le-au aratat tătarilor, care au plecat supărați. Biserica unitariană fortificată din Dârjiu este un monument istoric și de arhitectură din sec. XIII-XIV, una din cele șase biserici fortificate din
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
decorate cu diverse ingrediente fine. Mesele calde constau de obicei din preparate din carne tocată, cum ar fi "frikadeller" (chiftele), sau din feluri de mâncare din carne și pește, ca "flæskesteg" (carne de porc cu șorici) sau "kogt torsk" (cod prăjit în apă) cu sos de muștar și garnitură. Danemarca este cunoscută pentru berile Carlsberg și Tuborg și pentru akvavit și bitter. Bucătarii danezi, inspirați de practicile continentale, au dezvoltat recent o serie inovativă de feluri de mâncare pe baza produselor
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
cu un mic grătar deasupra - puneai oală și fierbea mâncarea. Se făceau aburi, mirosea toată casă, vai de capul nostru. </spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În timpul războiului, meniul nostru era foarte redus: ciorbă de fasole, mămăligă tare, pătrațele, prăjită în ceapă. Iar la felul trei mămăligă cu magiun. Eu și soră-mea stăteam la coadă la petrol și la coadă pentru pâine. Pâinea era așa: o pâine pentru creștini, jumătate de pâine pentru evrei.</spân></spân></spân></p> <spân
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
dioxidul de sulf este produs în cantități mari prin topirea minereurilor de sulf, din urma cărora de mai obțin și metal e ca cupru, zinc sau plumb. Dioxidul de sulf rezultă direct în urma reacției: În 1999, în Europa au fost prăjite 3 milioane de tone de pirită pentru producția acidului sulfuric, dar în Asia, proporția era și mai mare. În țările cu resurse sărace, care nu au nici zăcăminte de sulfuri, nici sulfidice, este folosit procedeul Müller-Kühne. Acesta constă în obținerea
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
compus din dovlecei, morcovi și cartofi. Cu toate că are un nume arăbesc, în general este considerată un fel de mâncare de proveniență grecească. În varianta standard de musaca, cea care se prezintă în straturi delimitate, stratul de bază este din vinete prăjite în ulei de măsline, stratul de mijloc este compus din carne, de obicei de miel, pregătită înainte prin prăjire cu ceapă, usturoi, tomate și ierburi aromatice (dafin, cimbru, oregano) și alte condimente (scorțișoară, nucșoară, condimente arăbești, piper negru), iar ultimul
Musaca () [Corola-website/Science/307774_a_309103]
-
defilare a fost inițial necesară, berăriile fiind nevoie să își transporte butoaiele cu bere la marginea orașului, pe locul destinat festivalului. În anul 1880 curentul electric a adus un plus de farmec festivalului berii, iar în anul 1881 s-a prăjit primul bou, care a fost consumat destul de rapid, apoi, în 1885, au apărut primele meniuri clasice: jumătăți de pasăre - pui sau rață - servite de obicei cu tradiționalul "Brezn" (covrig) münchenez. Corturile berăriilor au încetat să fie în același timp și
Oktoberfest () [Corola-website/Science/306496_a_307825]
-
zburătoare se perpelesc în văzul lumii, cârnații și fripturile își așteaptă alineate cumpărătorii. Pentru cei care, dintr-un motiv sau altul, preferă carnea albă, există o firmă cu tradiție ce comercializează, într-un cort situat chiar lângă intrarea principală, pește prăjit la proțap, numit de bavarezi "Stekerlfisch" (pește înfipt). În principal se folosesc păstrăvi pescuiți, special pentru festival, din cel mai mare lac bavarez, Chiemsee. Peștele se curăță, se sărează, se codimentează și se înfige într-un băț pe care se
Oktoberfest () [Corola-website/Science/306496_a_307825]
-
proțap, numit de bavarezi "Stekerlfisch" (pește înfipt). În principal se folosesc păstrăvi pescuiți, special pentru festival, din cel mai mare lac bavarez, Chiemsee. Peștele se curăță, se sărează, se codimentează și se înfige într-un băț pe care se va prăji, uns din timp în timp cu unt, deasupra unui foc din cărbune, de-a lungul a 15 m de gril în aer liber. Acelora dintre vizitatori care doresc să își încheie itinerariul culinar cu ceva dulce li se oferă cu
Oktoberfest () [Corola-website/Science/306496_a_307825]