2,533 matches
-
un micromagazin amenajat într-o clădire anexă, și gestionat de un elev mai mare, nu ne puteam procura nici un fel de alte bunuri trebuitoare decât din Dorohoi. Tutunul îl aducea Miluță Pavel, un coleg cu un an mai mare, de la prăvălia din satul Ghilia, contra unui comision exprimat într-un număr de țigări. Când era învoire generală, cei mai teribiliști dintre noi intrau și într-o crâșmă murdară și puturoasă, în care, la mese șubrede și slinoase, beam niște vin oțetit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în amintirea atâtor ore, întâlniri și conversațiuni plăcute. Bietul Ghiță, bunul nostru Ghiță... Și acum iată și piața Unirii. Vreau să spun, locul unde va lua mai târziu ființă piața cu acest nume: căci spațiul dintre grădina otelului Traian și prăvăliile din fața ei, nu e decât o fâșie de pământ, o stradă, puțin mai largă, dar stradă totuși, între strada Arcului pe unde am venit și strada Rusească, unde se înalță impunătoarea clădire a consulatului rus. Pe locul unde e grădina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
decorează așa de bine fațada otelului și largile-i terase (acum dispărute), se va înălța, mai târziu, impunătoare statuia lui Vodă Cuza, opera florentinului Romanelli. Ce furnicar de lume, ce viață, ce zgomot pe străzile acestea înguste, pe sub arcadele vechilor prăvălii din casele Cantacuzino-Pașcanu, spre Golia! De partea cealaltă a uliței, un șir de case, cu un singur rând bolți cu prăvălii elegante, cu vitrine bogate. Ceva mai de-parte, casele Neuschotz, ocupate acum vreo treizeci de ani de un club
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Cuza, opera florentinului Romanelli. Ce furnicar de lume, ce viață, ce zgomot pe străzile acestea înguste, pe sub arcadele vechilor prăvălii din casele Cantacuzino-Pașcanu, spre Golia! De partea cealaltă a uliței, un șir de case, cu un singur rând bolți cu prăvălii elegante, cu vitrine bogate. Ceva mai de-parte, casele Neuschotz, ocupate acum vreo treizeci de ani de un club politic și care transformate complet au devenit actuala administrație financiară. Sunt ani de când locurile aceste nu mai sunt capitală de țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
suportase mult timp fără nici un sens. (Foto-Regal) Pag. 75. Ulița mare (astăzi strada Ștefan cel Mare), așa cum se înfățișa în prima jumătate a secolului trecut. Turnul care se vede figura pe atunci la întrarea în curtea bisericii Trei Erarhi. Îndărătul prăvăliilor, astăzi dispărute, apare silueta bisericii. Pag. 76. Biserica Trei Erarhi, așa cum se vede astăzi. Clădită, din piatră și marmură, la 1639, din grija lui Vasile Lupu, cu o artă și un lux care au făcut obiectul admirațiunei contimporanilor, biserica aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care a trecut pe la 1840, prin vânzare, către Societatea de Medici și naturaliști, cea mai veche societate română științifică din țară. În una din sălile acestei clădiri, grupul unioniștilor au hotărât alegerea ca domn a colonelului Cuza. (Foto-Regal) Pag. 206. Prăvălii vechi pe str. Ștefan cel Mare: fosta Farmacie Lohman. (Foto-Regal) Pag. 207. Chioșc de ziare, în fața bisericii Banu. (Foto-Regal) Pag. 209. B. Brănișteanu la 25 de ani. Pag. 211. Biserica Sf. Sava, datând, după unele indicii încă din secolul al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Lipscani să cumpăr o foarfecă; n-am mai găsit [una] cu vârful îndoit. Am străbătut Lipscaniul cu un aer absent; dar tot i-am remarcat aspectul de „talcioc“. La întoarcere am vrut să iau struguri, dar în toate cele cinci prăvălii cunoscute nu mai erau decât pepeni. M-am întors prin fața librăriei Cioflec; nu știu dacă ne plăcea amândurora strada care coboară, dar în acest amurg de toamnă, scânteind de pulberi de aur roșu, m-am strecurat prin mulțime cu „tine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la Menaru între 5 și 7, tot la Amidée - Moșu era bolnav în camera lui Menaru; alte tătăroaice au venit să se minuneze de frumusețea hainelor lui Șucuran și de plecarea ta. Menaru a ghicit , în timp ce Amidée făcea chifle pentru prăvălia lui Muedin. Pălăvrăgeală tătărească; una dintre ele avea o proteză galben-maronie: dinți de iapă, slabă ca un schelet îmbrăcat în propria lui piele, dar plină de bunăvoință și de drăgălășenie. Mi-a spus că ai ajuns cu bine la liman
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
voce neutră în spatele meu. Poate că, până la urmă, v-ați hotărât totuși să vă fie livrat acasă? Mă întorc pe călcâie și dau cu ochii de Arthur Graham, proprietarul de la Arthur’s Antiques, rezemat de tocul ușii de la intrarea în prăvălie, pus la patru ace, în sacou și cravată. — Nu sunt sigură. Mă sprijin de dulăpior, încercând să par extrem de detașată. Ca și cum aș avea nenumărate alte opțiuni, una dintre ele fiind chiar aceea de a rămâne aici pe trotuar o vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sa din anii ’30 petrecută În orașul natal Sighet (Maramureș) <endnote id="(133, p. 23)"/>. Similar descrie avocatul A. Schwefelberg tulburările antisemite din București (noiembrie 1918), când „studenții iorgo-cuziști și haimanalele din mahalale” au năvălit În cartierele evreiești, „spărgând geamurile prăvăliilor și ale sinagogilor, bătând pe evrei pe străzi, smulgând bărbile și perciunii bătrânilor” <endnote id="(537, p. 85)"/>. Evident, național-socialiștii nemți supuneau la același tip de maltratări pe „evreii estici” care Îndrăzneau să se arate În portul lor anacronic pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască, cu crâșme eftene, cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie și sălbăticie” <endnote id="(428, 429)"/>. Nicolae Iorga (România cum era până În 1918) a admis extrem de rar că unii evrei - de pildă, cei din Tg. Neamț - locuiesc totuși În „căsuțe destul de curate”. Această situație
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și alte obiecte de lux”, cum notează Nicolae Filimon <endnote id="(657, p. 131)"/>. Foarte adesea, negustorii evrei erau cei care aduceau mătasea și tot ei o dădeau la vopsit la boiangii (de regulă tot evrei) și o comercializau În prăvăliile lor. O „dughiană a Mătăsariului”, de pildă, este atestată În 1735 În mahalaua evreiască („Între jidovi”) din târgul Lăpușnei, În Moldova <endnote id="(43, p. 68)"/>. „Hai, Marie,-n deal la [dugheana lui] Șmil,/ Să-ți fac roch(i)e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
folos de la dânșii Domnia sau țara” <endnote id="(416, II, p. 106)"/>. Cu toate acestea, domnitorul Moldovei Însuși - Mihail Sturdza (1834-1849) - a Încurajat imigrarea evreilor În țară, iar mitropolitul Moldovei - Veniamin Costachi (1803-1846) - le-a dat În arendă câteva „dughene” (prăvălii și ateliere) Într-o parte a spațiului deținut de Mitropolia din Iași. Folclorul urban din epocă nu i-a iertat nici pe primul („Mihai Sturzea, lungă ghiară,/ A băgat Jidanii’n țară” ; <endnote id="cf. 148, p. 69"/>), nici pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
catagrafia” (recensământul) evreilor „sudiți” (supuși străini) din Moldova anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș -, pentru că unul și același [evreu] sudit putea să producă marfa pe care o vindea ulterior În prăvălie” <endnote id=" (777, p. 67)"/>. Într-o scenetă comică, Vasile Alecsandri scrie că „În Iași nu Întâlnești decât dughene jidovești : Leiba croitor bărbătesc, Moisi ciobotar femeiesc...” <endnote id="(427, VII, p. 576)"/>, iar bucovineanul E. Gregorovitza (1857-1915) scrie Într-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În spațiul românesc, de exemplu, unii evrei „Își petreceau sâmbetele Întinzând hora mare la sunetul unei cobze”, ceea ce, evident, Îi nemulțumea pe rabini, „fiind o vădită călcare a prescripțiilor religioase” <endnote id="(109, p. 42)"/>. Alții Își Închideau de sabat prăvăliile, dar „Își făceau daraverele [= afacerile] pe furiș” - spune N. Iorga -, „Înșelând astfel și pe Iehova” <endnote id=" (428, p. 80)"/>. Evident, nu era o practică specifică doar evreilor. Pe la 1700, de pildă, Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești, deplângea faptul că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doar evreilor. Pe la 1700, de pildă, Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești, deplângea faptul că românii care sunt „cu meșteșug și cu neguțătorii” - pe motiv că au „nevoi grele” - nu se mai supun „dreptății și poruncii besericești”, lucrând și ținând deschise prăvăliile „duminecile și [de] sărbătorile cele mari” <endnote id="(652, pp. 48 și 87)"/>. Tot Antim Ivireanul Îi Îndemna pe români să fie cumpătați În „zilele cele curate” și să nu se dedea la excese bahice cum, chipurile, fac „jidovii” de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
șabăs-goi), care conducea În locul lor căruța sau birja : „[Birjarul evreu] se Învoise cu un om [creștin] ca să vie acolo și să-l Înlocuiască, pentru că e șabăs, așa Încât el [...] nu poate călători” <endnote id="(429, p. 12)"/> ; sau : „La Sighet toate prăvăliile sunt Închise sâmbăta [...], toate birjele au fost date În seama șobăsgoimilor” <endnote id="(791, p. 70)"/>. Evident, astfel de practici nu erau agreate de oamenii Bisericii Ortodoxe. În 1813, de pildă, un protopop din Soroca (Moldova) se plângea de aceste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cea a autorităților civile și militare. Începând cu 11 noiembrie 1918, după retragerea intempestivă a trupelor germane, În București, Brăila și alte orașe din Muntenia au avut loc tulburări antievreiești, soldate cu câțiva morți, mulți răniți, devastarea sinagogilor și jefuirea prăvăliilor. „A fost evitată o baie de sânge”, scria un contemporan, pentru că - de data aceasta ! - evreii s-au organizat În formații de autoapărare conduse mai ales de ofițeri evrei demobilizați. Înarmați cu bâte, ei i-au alungat pe huliganii pogromiști, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negustor sau un meșteșugar român din popor crede că, dacă banii pe care Îi câștigă mai Întâi dimineață [safteaua] sunt de la un evreu, atunci el câștigă În ziua aceea mulți bani. Din contră, dacă un popă intră mai Întâi În prăvălia sa, sau chiar când merge pe drum pentru o afacere oarecare și Întâlnește pe un popă, i se va Întâmpla o nenorocire” <endnote id="(232, p. 193)"/>. În fine, rolul augural jucat de evreu - acela de prevestitor al destinului favorabil
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În timpul sărbătorilor de Crăciun din 1846. Pe un ton dezaprobator, articolul descria acest pogrom, care a durat mai multe zile și s-a Încheiat cu câțiva evrei morți, mai mulți răniți și bătuți, o sinagogă profanată și distrusă, case și prăvălii evreiești devastate și jefuite. Pentru oprirea violențelor - continua relatarea de presă - a fost necesară intervenția consulului austriac și a celui englez și ulterior a poliției, care a pus „la umbră” (În temniță) câțiva „bandiți”. În loc ca, la rândul lor, publicațiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În aprilie 1801, la București, a avut loc o mare „zarvă”, În timpul căreia - zice un document din epocă - evreii au fost goniți „ca iepurii”. Revolta mulțimii s-a soldat cu 128 de morți și răniți și cu jefuirea și devastarea prăvăliilor din cartierul evreiesc. Pentru a-i proteja de fanatismul mahalagiilor, domnitorul Alexandru Moruzi s-a văzut obligat să-i strângă pe evrei la agie <endnote id="(416, II, p. 105 ; 535, pp. 284-288)"/>. Pogromul a reizbucnit cu mai multă forță
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la Galați, desfășurate În 1859 (de Paște) și În 1868 (de Yom Kippur), sunt cazuri simptomatice : au fost Înregistrați morți și răniți, au fost distruse și jefuite câteva sinagogi, au fost arse sulurile Legii, au fost devastate casele și prădate prăvăliile, iar autoritățile, În loc să-i pedepsească pe instigatori, i-au arestat pe evrei. Bancherul Rothschild Însuși a intervenit pe lângă Alexandru Cuza Vodă, cerând protecție pentru evreii din Galați <endnote id="(743, p. 47)"/>. Îngrozit de aceste evenimente și neștiind ce să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de protecție a evreilor, le indicau răzvrătiților casele În care aceștia locuiau. Evreii s-au trezit complet abandonați În fața maselor isterizate. Urmările au fost pe măsură : circa 50 de morți, sute de răniți grav, 800 de case și 600 de prăvălii distruse și prădate etc. <endnote id=" (254, pp. 56-61)"/>. Mai mulți scriitori ruși (printre care Lev Tolstoi și Maxim Gorki) au adoptat o poziție vehementă Împotriva celor responsabili de producerea pogromului. Poemul Orașul măcelului, devenit celebru În rândul comunităților evreiești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Nikolaev pe Bug (și În alte târguri evreiești din vestul Ucrainei), copilul de 11 ani Își privește cu umilință tatăl târându-se În genunchi și cerșind milă În noroi, la picioarele calului unui ofițer cazac. Bunicul fusese ucis, iar prăvălia tatălui devastată. Închizându-și ochii, copilul se imaginează făcând parte dintr-o grupare evreiască de autoapărare, trăgând cu pușca În pogromiști <endnote id="(793, pp. 228- 232)"/>. Prin organizarea, după 1920, a forțelor de apărare din Palestina (Haganah), ca și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1948). La 24 septembrie 1945, de pildă, În localitatea slovacă Topol’țany, un doctor evreu-ungur (Károly Berger) a fost acuzat că a Încercat, prin vaccinare, să omoare 20 de copii creștini. Au urmat tulburări antievreiești, cu morți, răniți, case și prăvălii devastate, un pogrom care n-a putut fi oprit de către poliția și armata cehoslovace. Din nou, presupusul „infanticid” a fost golit de orice aspect religios, dar mecanismul a funcționat foarte bine chiar și astfel. Probabil că Stalin a Învățat ceva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]